Acțiune introdusă la 3 iunie 2024 – Comisia Europeană/Regatul Belgiei

(Cauza C-390/24)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamantă: Comisia Europeană (reprezentanți: J. Hottiaux, M. Wasmeier, I. Zaloguin, agenți)

Pârât: Regatul Belgiei

Concluziile

Comisia solicită Curții:

să constate că prin transpunerea incorectă a articolului 3 alineatele (1)-(3), (5) și (6) din Directiva 2013/48/UE privind dreptul de a avea acces la un avocat în cadrul procedurilor penale și al procedurilor privind mandatul european de arestare, precum și dreptul ca o persoană terță să fie informată în urma privării de libertate și dreptul de a comunica cu persoane terțe și cu autorități consulare în timpul privării de libertate, Regatul Belgiei nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul directivei menționate;

să oblige Regatul Belgiei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Prin acțiunea formulată, Comisia vizează transpunerea pretins incorectă de către Belgia a articolului 3 alineatele (1)-(3), (5) și (6) din Directiva 2013/48/UE. Această directivă stabilește norme minime privind drepturile persoanelor suspectate și acuzate în procedurile penale și ale persoanelor care fac obiectul procedurilor în temeiul Deciziei-cadru 2002/584/JAI privind mandatul european de arestare de a avea acces la un avocat și ca o persoană terță să fie informată în urma privării de libertate și dreptul de a comunica cu persoane terțe și cu autorități consulare în timpul privării de libertate.

După ce a procedat la examinarea conformității măsurilor naționale de executare comunicate de Belgia în cadrul transpunerii Directivei 2013/48/UE în ordinea juridică internă, Comisia a considerat că:

pe de o parte, în ceea ce privește privarea de libertate, dispozițiile articolului 2bis alineatul 2 al doilea paragraf ultima teză și al treilea paragraf prima teză din Legea din 20 iulie 1990 privind arestul preventiv, precum și (în ceea ce privește minorii) articolul 47bis alineatul 3 al doilea paragraf prima teză și al cincilea paragraf prima teză din code d’instruction criminelle (Codul de procedură penală) nu reflectă obligațiile care figurează la articolul 3 alineatele (1)-(3) din această directivă;

pe de altă parte, dispozițiile articolului 2bis alineatele 2, 5 și 10 din Legea din 20 iulie 1990 privind arestul preventiv nu transpun în mod corect articolul 3 alineatul 5 din Directiva 2013/48, în legătură cu alineatul 1 și alineatul 2 litera c) al acestui articol;

în sfârșit, dispozițiile articolului 2bis alineatele 2 și 9 din Legea din 20 iulie 1990 privind arestul preventiv precum și ale articolului 16 alineatul 2 din aceeași lege nu transpun în mod corect articolul 3 alineatul 6 din Directiva 2013/48 coroborat cu alineatele 1-3 litera b) din acest articol.

____________