Hotărârea Tribunalului (Camera a patra) din 16 mai 2013 – Iran Transfo/Consiliul

(Cauza T‑392/11)

„Politica externă și de securitate comună – Măsuri restrictive luate împotriva Iranului în scopul de a împiedica proliferarea nucleară – Înghețarea fondurilor – Obligația de motivare – Eroare vădită de apreciere”

1.                     Acte ale instituțiilor – Motivare – Obligație – Domeniu de aplicare – Măsuri restrictive împotriva Iranului – Înghețarea fondurilor persoanelor, ale entităților sau ale organismelor care participă la proliferarea nucleară sau care o susțin – Decizie care se înscrie într‑un context cunoscut de persoana interesată și care îi permite să înțeleagă semnificația măsurii adoptate în privința sa – Admisibilitatea unei motivări sumare [art. 296 TFUE; Decizia 2010/413/PESC a Consiliului, art. 24 alin. (3)] (a se vedea punctele 23 și 25-27)

2.                     Uniunea Europeană – Politica externă și de securitate comună – Măsuri restrictive împotriva Iranului – Înghețarea fondurilor persoanelor, ale entităților sau ale organismelor care participă la proliferarea nucleară sau care o susțin – Control jurisdicțional al legalității – Întindere – Decizie întemeiată pe informații furnizate de state membre și care nu pot fi comunicate instanței Uniunii – Inadmisibilitate (art. 263 TFUE; Decizia 2010/413/PESC a Consiliului și Decizia 2011/299/PESC a Consiliului) (a se vedea punctele 34, 40, 41 și 50)

3.                     Acțiune în anulare – Act atacat – Aprecierea legalității în funcție de informațiile disponibile la momentul adoptării actului (art. 263 TFUE) (a se vedea punctul 48)

4.                     Uniunea Europeană – Politica externă și de securitate comună – Măsuri restrictive împotriva Iranului – Înghețarea fondurilor persoanelor, ale entităților sau ale organismelor care participă la proliferarea nucleară sau care o susțin – Aprecierea legalității în funcție de informațiile disponibile la momentul adoptării deciziei (Decizia 2010/413/PESC a Consiliului și Decizia 2011/299/PESC a Consiliului) (a se vedea punctele 48-53)

5.                     Acțiune în anulare – Hotărâre de anulare – Efecte – Anularea unei decizii de înghețare a fondurilor care nu afectează un regulament de aplicare a unei măsuri identice – Risc de a se aduce o atingere gravă securității juridice – Menținerea efectelor deciziei atacate pentru o perioadă maximă de la data pronunțării [art. 264 al doilea paragraf TFUE] (a se vedea punctele 54-56)

6.                     Procedură jurisdicțională – Măsuri de organizare a procedurii – Solicitare de prezentare a unor înscrisuri – Puterea de apreciere a Tribunalului (Regulamentul de procedură al Tribunalului, art. 64) (a se vedea punctul 59)

Obiectul

Cerere de anulare a Deciziei 2011/299/PESC a Consiliului din 23 mai 2011 de modificare a Deciziei 2010/413/PESC privind adoptarea de măsuri restrictive împotriva Iranului (JO L 136, p. 65, rectificare în JO L 164, p. 19), în măsura în care această decizie privește reclamanta

Dispozitivul

1) Anulează Decizia 2011/299/PESC a Consiliului din 23 mai 2011 de modificare a Deciziei 2010/413/PESC privind adoptarea de măsuri restrictive împotriva Iranului, în ceea ce privește Iran Transfo.

2) În ceea ce privește Iran Transfo, efectele Deciziei 2011/299 sunt menținute pentru o perioadă care nu poate să depășească două luni și zece zile de la data pronunțării prezentei hotărâri.

3) Consiliul Uniunii Europene suportă, pe lângă propriile cheltuieli de judecată, cheltuielile de judecată efectuate de Iran Transfo.

4) Comisia Europeană suportă propriile cheltuieli de judecată.