Language of document : ECLI:EU:T:2007:243

Cauza T‑295/05

Document Security Systems, Inc.

împotriva

Băncii Centrale Europene (BCE)

„Uniune monetară − Emitere de bancnote în euro − Pretinsa utilizare a unei invenții brevetate menite să evite contrafacerea − Acțiune în contrafacerea unui brevet european – Necompetența Tribunalului – Inadmisibilitate – Acțiune în despăgubiri”

Sumarul ordonanței

1.      Procedură – Acțiune în contrafacerea unui brevet european – Necompetența instanței comunitare

(art. 7 CE și art. 220 CE-241 CE)

2.      State membre – Obligații – Obligația de cooperare loială cu instituțiile comunitare

(art. 10 CE)

3.      Acțiune în despăgubiri – Termen de prescripție – Data la care începe să curgă termenul

(art. 288 al doilea paragraf CE)

4.      Răspundere extracontractuală – Condiții – Nelegalitate – Prejudiciu – Legătură de cauzalitate

(art. 235 CE și art. 288 al doilea și al treilea paragraf CE)

1.      În temeiul articolelor 7 CE și 220 CE, Tribunalul nu poate exercita decât competențele care i‑au fost atribuite de dreptul comunitar. În lipsa unei astfel de atribuiri de competență, Tribunalul nu poate să se pronunțe cu privire la o acțiune fără să își extindă competența judecătorească asupra litigiilor în care Comunitatea este parte și care, potrivit articolului 240 CE, sunt de competența instanțelor naționale.

În ceea ce privește o acțiune în contrafacere prin care se urmărește constatarea faptului că Banca Centrală Europeană a încălcat drepturile conferite de un brevet european privind în special elemente de protecție împotriva contrafacerii bancnotelor, competența privind constatarea existenței acestei contrafaceri revine instanțelor naționale, și nu Tribunalului.

Într‑adevăr, nicio dispoziție de drept comunitar nu conferă Tribunalului competența de a se pronunța în materie de contrafacere a brevetelor. Acțiunea în contrafacere a brevetelor nu figurează printre căile de atac atribuite în competența instanțelor comunitare de articolele 220 CE-241 CE. Pe de altă parte, legislația națională privind brevetele, spre deosebire de alte reglementări privind proprietatea intelectuală, precum legislația națională privind mărcile, nu a făcut obiectul niciunei armonizări comunitare. Fiind vorba despre un domeniu în care Comunitatea nu a legiferat încă și care, prin urmare, intră în competența statelor membre, protecția anumitor drepturi de proprietate intelectuală, precum brevetele și măsurile luate în acest scop de autoritățile judiciare, nu intră în sfera dreptului comunitar.

(a se vedea punctele 50, 51, 56, 57 și 71)

2.      Tribunalul nu poate contesta legitimitatea unui titlu național de proprietate industrială fără a aduce atingere principiului cooperării loiale care, în temeiul articolului 10 CE, trebuie să guverneze relațiile dintre statele membre și instituțiile comunitare și care nu numai că obligă statele membre să ia toate măsurile adecvate pentru a garanta sfera și eficacitatea dreptului comunitar, ci impune de asemenea instituțiilor comunitare obligații reciproce de cooperare loială cu statele membre.

(a se vedea punctul 70)

3.      Termenul de prescripție a acțiunii în răspundere extracontractuală a Comunității nu poate începe să curgă înainte de întrunirea tuturor condițiilor cărora le este subordonată obligația de reparare a prejudiciului. În cadrul contrafacerii unui brevet european reproșată Băncii Centrale Europene, termenul de prescripție a acțiunii în răspundere a titularului brevetului împotriva Comunității nu poate începe să curgă decât la momentul la care acesta va fi obținut o constatare de către instanțele naționale competente a existenței contrafacerii pe care o impută Băncii.

(a se vedea punctul 75)

4.      Angajarea răspunderii extracontractuale a Comunității în sensul articolului 288 al doilea paragraf CE pentru conduita ilicită a organelor sale este subordonată întrunirii unui ansamblu de condiții, și anume ilegalitatea conduitei reproșate instituțiilor, caracterul real al prejudiciului și existența unei legături de cauzalitate între comportamentul pretins și prejudiciul invocat.

În ceea ce privește condiția referitoare la ilegalitatea conduitei reproșate Băncii Centrale Europene și care constă în contrafacerea unui brevet, Tribunalul ar putea aprecia dacă respectiva contrafacere este susceptibilă să angajeze răspunderea Comunității numai pe baza unei decizii a unei autorități naționale competente prin care se constată existența contrafacerii de către Bancă.

(a se vedea punctele 80 și 81)