HOTĂRÂREA TRIBUNALULUI (Camera a patra)
3 octombrie 2014(*)
„Desen sau model industrial comunitar – Procedură de declarare a nulității – Desen sau model industrial comunitar înregistrat care reprezintă o inserție – Desen sau model industrial anterior – Noutatea – Caracterul individual – Caracteristici vizibile ale unei piese a unui produs complex – Aprecierea desenului sau modelului industrial anterior – Articolele 3, 4, 5 și 6 și articolul 25 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 6/2002”
În cauza T‑39/13,
Cezar Przedsiębiorstwo Produkcyjne Dariusz Bogdan Niewiński, cu sediul în Ełk (Polonia), reprezentată inițial de M. Nentwig și de G. Becker, ulterior de M. Nentwig, avocați,
reclamantă,
împotriva
Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI), reprezentat inițial de F. Mattina, ulterior de P. Bullock, în calitate de agenți,
pârât,
cealaltă parte în procedura care s‑a aflat pe rolul camerei de recurs a OAPI, intervenientă în fața Tribunalului, fiind
Poli‑Eco Tworzywa Sztuczne sp. z o.o., cu sediul în Szprotawa (Polonia), reprezentată inițial de B. Rokicki și ulterior de D. Rzazewska, avocați,
având ca obiect o acțiune formulată împotriva deciziei Camerei a treia de recurs a OAPI din 8 noiembrie 2012 (cauza R 1512/2010‑3), privind o procedură de declarare a nulității între Poli‑Eco Tworzywa Sztuczne sp. z o.o. și Cezar Przedsiębiorstwo Produkcyjne Dariusz Bogdan Niewiński,
TRIBUNALUL (Camera a patra),
compus din domnul M. Prek, președinte, doamna I. Labucka (raportor) și domnul V. Kreuschitz, judecători,
grefier: domnul J. Palacio González, administrator principal,
având în vedere cererea introductivă depusă la grefa Tribunalului la 25 ianuarie 2013,
având în vedere memoriul în răspuns al OAPI depus la grefa Tribunalului la 2 mai 2013,
având în vedere memoriul în răspuns al intervenientei depus la grefa Tribunalului la 30 aprilie 2013,
în urma ședinței din 2 aprilie 2014,
pronunță prezenta
Hotărâre
1 La 1 septembrie 2003, reclamanta, Cezar Przedsiębiorstwo Produkcyjne Dariusz Bogdan Niewiński, a depus o cerere de înregistrare a unui desen sau model industrial comunitar la Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI) potrivit Regulamentului (CE) nr. 6/2002 al Consiliului din 12 decembrie 2001 privind desenele sau modelele industriale comunitare (JO 2002, L 3, p. 1, Ediție specială, 13/vol. 33, p. 70).
2 Desenul sau modelul industrial a cărui înregistrare s‑a solicitat urmează să fie aplicat „plintelor” din clasa 25‑02 în sensul Aranjamentului de la Locarno privind clasificarea internațională a desenelor și modelelor industriale din 8 octombrie 1968, cu modificările ulterioare, și este reprodus după cum urmează:
3 Desenul sau modelul industrial a fost înregistrat chiar în ziua cererii de înregistrare sub numărul 000070438‑0002 și publicat în Buletinul desenelor și modelelor industriale comunitare nr. 2003/035 din 9 decembrie 2003.
4 La 11 septembrie 2007, intervenienta Poli‑Eco Tworzywa Sztuczne sp z o.o. a depus la OAPI o cerere de declarare a nulității desenului sau modelului industrial în discuție. Motivul invocat în susținerea cererii a fost cel prevăzut la articolul 25 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 6/2002 coroborat cu articolele 4, 5 și 6 din același regulament.
5 Intervenienta a arătat că desenul sau modelul industrial contestat nu este nou, întrucât în anul 1999 fuseseră introduse pe piață desene sau modele identice de către societatea turcă Nil Plastik și de societățile germane Bolta și Döllken. În susținerea cererii sale, intervenienta a prezentat, printre altele, pagini selecționate din catalogul „Programm 1999” publicat de Döllken (denumit în continuare „catalogul Döllken”) care conțin următoarele reproduceri:
6 Prin decizia din 31 mai 2010, divizia de anulare a OAPI a admis cererea de declarare a nulității, pentru motivul că desenul sau modelul industrial contestat nu este nou. Ea și‑a întemeiat aprecierea pe una dintre reproducerile din catalogul Döllken din 1999, ilustrată mai jos (denumită în continuare „desenul sau modelul industrial anterior D1”):
7 Divizia de anulare a considerat, în esență, că desenul sau modelul industrial contestat nu prezintă nicio diferență vizibilă față de desenul sau modelul industrial anterior D1 întrucât face parte dintr‑un produs complex și întrucât singura sa caracteristică vizibilă la o utilizare normală este suprafața anterioară.
8 La 4 august 2010, reclamanta a formulat o cale de atac la OAPI împotriva deciziei diviziei de anulare, în temeiul articolelor 55-60 din Regulamentul nr. 6/2002.
9 Prin Decizia din 8 noiembrie 2012 (denumită în continuare „decizia atacată”), Camera a treia de recurs a OAPI a respins calea de atac. Ea a considerat, în esență, că desenul sau modelul industrial contestat trebuie declarat nul din cauza lipsei noutății și a caracterului individual. Mai concret, camera de recurs a constatat că desenul sau modelul industrial contestat face parte dintr‑un produs complex în sensul articolului 3 litera (c) din Regulamentul nr. 6/2002 și că singura parte vizibilă a acestuia, la o utilizare normală, este suprafața plană a bazei. În măsura în care suprafața plană a desenului sau modelului industrial contestat coincide cu suprafața plană a desenului sau modelului industrial anterior D1, camera de recurs a considerat că aceste două desene sau modele industriale sunt identice și că, în consecință, desenul sau modelul industrial contestat nu este nou. De asemenea, impresiile globale produse de desenele sau modelele industriale în conflict asupra unui utilizator avizat al desenului sau modelului industrial contestat, mai precis, în speță, un meșter care cumpără în mod obișnuit plinte, ar fi identice. În consecință, desenul sau modelul industrial contestat ar fi lipsit de caracter individual.
Concluziile părților
10 Reclamanta solicită Tribunalului:
– anularea deciziei atacate;
– obligarea OAPI la plata cheltuielilor de judecată.
11 OAPI și intervenienta solicită Tribunalului:
– respingerea acțiunii;
– obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.
În drept
12 În susținerea acțiunii, reclamanta invocă trei motive întemeiate, primul, pe încălcarea articolului 25 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 6/2002, cel de al doilea, pe încălcarea articolului 63 alineatul (1) din același regulament și, cel de al treilea, pe încălcarea articolului 62 din același regulament.
13 În cadrul primului motiv, reclamanta susține, în esență, că în mod greșit camera de recurs a considerat că desenul sau modelul industrial contestat este lipsit de noutate și de caracter individual.
14 În opinia OAPI și a intervenientei, camera de recurs a considerat în mod întemeiat că desenul sau modelul industrial contestat este lipsit de noutate și de caracter individual.
15 Articolul 25 din Regulamentul nr. 6/2002 prevede:
„(1) Un desen sau model industrial comunitar poate fi declarat nul numai dacă:
[…]
(b) nu îndeplinește condițiile stabilite de articolele 4-9;
[…]ˮ
16 Potrivit articolului 4 din Regulamentul nr. 6/2002:
„[…]
(1) Un desen sau un model industrial este protejat printr‑un desen sau model industrial comunitar numai dacă are caracter individual și de noutate.
(2) Un desen sau un model industrial aplicat unui produs sau încorporat într‑un produs care constituie o piesă a unui produs complex este considerat ca având un caracter individual și de noutate numai dacă:
(a) după încorporarea în produsul complex, piesa rămâne vizibilă la o utilizare normală a produsului și
(b) caracteristicile vizibile ale piesei îndeplinesc, fiecare în parte, condițiile de noutate și de caracter individual.
(3) Prin «utilizare normală» în înțelesul alineatului (2) litera (a) se înțelege utilizarea produsului de către utilizatorul final, cu excepția operațiunilor de întreținere, service sau reparații.”
17 Conform articolului 3 litera (c) din Regulamentul nr. 6/2002, un „produs complex” este definit drept un produs compus din mai multe piese care pot fi înlocuite astfel încât să permită dezasamblarea și reasamblarea produsului.
18 Reiese din articolul 5 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 6/2002 că se consideră că un desen sau model industrial reprezintă o noutate dacă niciun desen sau model identic nu a fost făcut public înainte de data de depunere a cererii de înregistrare a desenului sau modelului industrial pentru care se solicită protecție. În același articol, la alineatul (2), se precizează că desenele sau modelele industriale sunt considerate identice în cazul în care caracteristicile lor diferă între ele numai la nivelul unor detalii nesemnificative.
19 Potrivit articolului 6 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 6/2002, se consideră că un desen sau model industrial comunitar înregistrat are caracter individual dacă impresia globală pe care o produce asupra utilizatorului avizat diferă de impresia produsă asupra unui asemenea utilizator de orice alt desen sau model care a fost făcut public înainte de data de depunere a cererii de înregistrare sau, dacă se revendică o prioritate, înainte de data de prioritate.
20 Prezenta acțiune trebuie analizată în lumina dispozițiilor sus‑menționate.
21 Cu titlu introductiv, este necesar să se arate, asemenea camerei de recurs, că desenul sau modelul industrial contestat se compune dintr‑o parte plată și din două părți laterale care se deschid într‑un unghi un pic mai mare de 90 de grade și care prezintă proeminențe orientate către exterior la nivelul „extremităților libere” și că cererea de înregistrare îl descrie ca fiind destinat să fie aplicat plintelor.
22 Înainte de a compara desenele sau modelele industriale în conflict, trebuie să se determine, pentru aprecierea noutății și a caracterului individual al desenului sau modelului industrial contestat, dacă acesta din urmă constituie o piesă a unui produs complex și, în cazul unui răspuns afirmativ, care sunt părțile sale vizibile la o utilizare normală. De asemenea, trebuie să se examineze desenul sau modelul industrial anterior D1 pe care s‑a întemeiat camera de recurs, dat fiind că reclamanta contestă aprecierea efectuată de camera de recurs cu privire la acest desen sau model industrial și, pe cale de consecință, caracterul identic al desenelor sau modelelor industriale în cauză.
Cu privire la calificarea desenului sau modelului industrial contestat drept piesă a unui produs complex
23 Camera de recurs a considerat că desenul sau modelul industrial contestat constituie piesa unui produs complex care se compune dintr‑o plintă care prezintă o cavitate destinată plasării cablurilor electrice sau firelor telefonice și din desenul sau modelul industrial contestat, mai precis, o inserție destinată să acopere cavitatea, adaptată la plintă și care poate fi demontată și remontată. De asemenea, acest desen sau model industrial ar fi o piesă a unui produs complex în cazul încorporării în alte tipuri de plinte, întrucât partea sa plată ar fi montată pe perete, iar plinta ar fi fixată de elementele laterale proeminente printr‑un alt ansamblu de elemente proeminente situate pe fața posterioară a acesteia. Rezultă că indiferent de situație desenul sau modelul industrial contestat ar constitui piesa unui produs complex.
24 Reclamanta susține că desenul sau modelul industrial contestat este un produs multifuncțional care poate fi utilizat în mai multe moduri și că utilizarea sa nu poate fi restrânsă la cea a unei piese a unui produs complex. Ea menționează, în esență, două moduri de utilizare a desenului sau modelului industrial contestat, și anume, cel destinat acoperirii unei cavități într‑o plintă și cel destinat încorporării într‑o podea sau într‑un perete. Or, peretele sau podeaua nu poate fi considerat un produs. Reclamanta mai susține că articolul 3 litera (c) din Regulamentul nr. 6/2002 trebuie interpretat în mod restrictiv și că, prin urmare, un desen sau model industrial nu trebuie considerat a fi o piesă a unui produs complex decât dacă această utilizare este unicul său mod de utilizare rezonabilă.
25 OAPI consideră că diferitele moduri de utilizare a desenului sau modelului industrial contestat prezentate de reclamantă confirmă că acesta din urmă face parte dintr‑un produs complex.
26 Trebuie amintit, în prealabil, că este esențial să se determine dacă desenul sau modelul industrial contestat constituie o piesă a unui produs complex în măsura în care, conform articolului 4 alineatul (2) literele (a) și (b) din Regulamentul nr. 6/2002, cu ocazia comparării desenelor sau modelelor industriale în cauză, în cazul pieselor produselor complexe, trebuie luate în considerare numai caracteristicile vizibile la o utilizare normală.
27 În ceea ce privește prezenta cauză, trebuie arătat că, astfel cum reiese din dosar și în special din documentele anexate la cererea introductivă, desenul sau modelul industrial contestat constituie piesa unui produs complex având în vedere că este destinat să acopere cavitatea unei plinte și, accesoriu, o cavitate dintr‑un perete sau din sol.
28 În această privință, trebuie să se observe că reclamanta, deși susține că desenul sau modelul industrial contestat este un produs multifuncțional, nu menționează, în esență, decât modurile de utilizare a acestui desen sau model industrial ca inserție într‑o plintă, într‑un perete sau în sol. Desigur, ea menționează și posibilitatea de a utiliza desenul sau modelul industrial contestat ca produs de sine stătător, mai precis, ca streașină, și face trimitere în acest sens la anexa A7 la cererea introductivă. Cu ocazia interogatoriului din ședință, reclamanta a recunoscut însă că această din urmă utilizare era doar o posibilitate. Deși nu sunt excluse utilizările potențiale ale unui desen sau model industrial, trebuie să se sublinieze totuși că nu poate fi luată în considerare o utilizare pur ipotetică a desenului sau modelului industrial contestat, astfel cum este prezentată în anexa A7 la cererea introductivă, având în vedere că din dosar reiese cu claritate că în speță desenul sau modelul industrial contestat va fi aplicat în principal unei piese utilizate ca inserție pentru acoperirea unei cavități.
29 Desenul sau modelul industrial contestat constituie, prin urmare, piesa unui produs complex.
Cu privire la caracteristicile vizibile ale piesei la o utilizare normală
30 Potrivit articolului 4 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul nr. 6/2002, caracteristicile vizibile ale unui desen sau model industrial care constituie o piesă a unui produs complex trebuie să îndeplinească, în sine, condițiile privind caracterul individual și de noutate. În conformitate cu alineatul (3) al articolului menționat, utilizarea normală este utilizarea de către utilizatorul final, cu excepția operațiunilor de întreținere, service sau reparații.
31 Prin urmare, trebuie să se identifice caracteristicile vizibile la o utilizare normală a produsului.
32 Camera de recurs a considerat la punctul 25 al deciziei atacate că pentru utilizatorul final al desenului sau modelului industrial contestat, mai precis utilizatorul sălilor în care se montează plinte, este vizibilă numai suprafața plată anterioară a acestuia atunci când servește ca inserție pentru acoperirea cavității unei plinte. În schimb, la utilizarea ilustrată în catalogul Döllken, nu ar mai fi vizibilă nicio parte a desenului sau modelului industrial în măsura în care ar fi ascuns după o plintă.
33 Reclamanta contestă afirmațiile camerei de recurs și susține că toate părțile desenului sau modelului industrial contestat rămân vizibile la o utilizare normală a acestuia, cu alte cuvinte, atunci când desenul sau modelul industrial contestat este fabricat dintr‑un material transparent, în cazul scoaterii inserției atunci când se instalează cabluri în plintă, precum și atunci când extremitățile unei plinte nu sunt acoperite.
34 OAPI consideră că aprecierea camerei de recurs, potrivit căreia, la o utilizare normală, singura parte vizibilă a desenului sau modelului industrial contestat ar fi suprafața sa plată, este fondată. În ceea ce privește argumentele reclamantei, OAPI arată că scoaterea inserției din plintă cu ocazia reparării cablurilor sau a așezării lor în cavitate nu constituie o utilizare normală. Pe de altă parte, ar fi ilogic să ne imaginăm că extremitățile plintei ar putea fi lăsate descoperite.
35 În plus, reclamanta arată că, în mod contrar constatării camerei de recurs, desenul sau modelul industrial contestat nu poate fi utilizat în combinație cu o plintă astfel cum este reprodusă în catalogul Döllken, și anume să fie fixat pe un perete și acoperit de o plintă fixată pe elementele proeminente ale desenului sau modelului industrial cu ajutorul altui ansamblu de elemente proeminente chiar de pe plintă. Această operațiune ar fi imposibilă în special din cauza faptului că proeminențele desenului sau modelului industrial ar fi prea lungi pentru a încăpea în partea posterioară a unei plinte.
36 În această privință, trebuie să se constate că, în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul nr. 6/2002, un desen sau un model industrial care constituie o piesă a unui produs complex este considerat ca având un caracter individual și de noutate numai dacă, după încorporarea în produsul complex, piesa rămâne vizibilă la o utilizare normală a produsului. În consecință, utilizarea desenului sau modelului industrial prin fixarea acestuia de partea posterioară a unei plinte ar face imposibilă protecția acestuia și, în consecință, nu trebuie luată în considerare în speță. Singura utilizare a desenului sau modelului industrial contestat care trebuie luată în considerare în cadrul prezentei analize este cea a aplicării sale inserției utilizate pentru acoperirea unei cavități. Concluzia camerei de recurs potrivit căreia nicio parte a piesei căreia i se aplică desenul sau modelul industrial nu ar rămâne vizibilă atunci când acesta ar fi fixat după o plintă nu este, așadar, relevantă în speță, fără ca o astfel de împrejurare să aibă vreun efect asupra legalității deciziei atacate. Prin urmare, reclamanta nu poate susține în mod util că proeminențele desenului sau modelului industrial contestat ar fi prea lungi.
37 Prin urmare, este necesar să se examineze numai vizibilitatea caracteristicilor desenului sau modelului industrial contestat atunci când acesta servește ca inserție pentru acoperirea unei cavități dintr‑o plintă sau dintr‑un perete.
38 Or, astfel cum a constatat camera de recurs, numai suprafața plată a desenului sau modelului industrial contestat rămâne vizibilă atunci când este utilizat pentru acoperirea unei cavități dintr‑o plintă sau dintr‑un perete. Acest fapt este de altfel ilustrat de documentele depuse în anexele A8-A13 la cererea introductivă.
39 În acest stadiu, trebuie să se examineze de asemenea argumentul reclamantei potrivit căruia, întrucât peretele sau podeaua în care ar fi încorporat produsul căruia i se aplică desenul sau modelul industrial contestat nu este un produs în sensul articolului 3 din Regulamentul nr. 6/2002, desenului sau modelului industrial contestat nu ar trebui să i se aplice criteriul vizibilității.
40 În această privință, trebuie subliniat că vizibilitatea este un criteriu esențial al protecției desenelor sau modelelor industriale comunitare. Astfel, din considerentul (12) al Regulamentului nr. 6/2002 reiese că protecția nu trebuie extinsă asupra pieselor care nu sunt vizibile la o utilizare normală a produsului și nici asupra caracteristicilor unei piese care nu sunt vizibile după montarea acesteia. Rezultă că nu este necesar, în cadrul prezentei analize, să se aprecieze dacă cavitățile pe care trebuie să le acopere desenul sau modelul industrial contestat sunt situate într‑un produs în sensul strict al articolului 3 din Regulamentul nr. 6/2002, ci, dimpotrivă, trebuie să se aprecieze caracteristicile vizibile la o utilizare normală, astfel cum a procedat camera de recurs în speță.
41 Celelalte argumente invocate de reclamantă nu pot repune în discuție această concluzie a camerei de recurs.
42 În primul rând, instalarea cablurilor electrice sau telefonice în cavitatea unei plinte acoperite de inserție, căreia i se aplică desenul sau modelul industrial contestat, face parte dintre excepțiile prevăzute la articolul 4 alineatul (3) din Regulamentul nr. 6/2002, în sensul că se poate considera că operațiunile de întreținere, service sau reparații țin de o utilizare normală. În măsura în care aceste operațiuni au caracter temporar, instalarea sau schimbarea cablurilor într‑o cavitate corespunde tocmai operațiunilor de întreținere sau de service în sensul dispoziției citate anterior. În plus, camera de recurs a considerat în mod întemeiat la punctul 26 al deciziei atacate că la o utilizare normală plintele nu erau scoase decât în cazul renovării sălii, al reparării sau al înlocuirii cablurilor sau al firelor telefonice. În consecință, ea a considerat în mod întemeiat că utilizarea normală nu cuprinde demontarea și verificarea regulată a inserției.
43 În al doilea rând, în ceea ce privește posibilitatea de a nu se acoperi extremitățile unei plinte, lăsând astfel să se zărească partea transversală a inserției și vederea din profil a inserției, trebuie să se considere că, astfel cum subliniază OAPI, ar fi ilogic să se lase descoperite extremitățile unui produs, acesta fiind conceput, în esență, pentru acoperirea cablurilor. De altfel, reiese cu claritate din anexa A13 la cererea introductivă (paginile 61-64) că plintele în care este inserată piesa căreia i se aplică desenul sau modelul industrial contestat conțin elemente pentru acoperirea extremităților lor. În plus, în anexa 14 la cererea introductivă (pagina 66) se precizează de asemenea că folosirea unor racorduri sau adaptori permite instalarea facilă și rapidă de către orice utilizator, ceea ce dovedește, în speță, că este prevăzut pentru acoperirea părților laterale ale plintelor.
44 În al treilea rând, în ceea ce privește situația în care desenul sau modelul industrial ar fi fabricat din material transparent, este necesar să se arate că ilustrațiile cu privire la utilizarea inserției, incluse în anexele A8, A9 și A12 la cererea introductivă, nu permit să se constate că o față transparentă ar lăsa să se vadă proeminențele inserției atunci când aceasta este fixată de o plintă, de un perete sau de sol. De asemenea, camera de recurs a considerat în mod întemeiat la punctul 29 al deciziei atacate că, astfel cum se prezintă, cele două desene sau modele industriale în cauză pot fi aplicate unor produse realizate din materiale diverse și nu numai din materiale transparente. În plus, OAPI arată în mod întemeiat că această caracteristică nu apare în reprezentarea grafică a desenului sau modelului industrial contestat.
45 Prin urmare, concluzia camerei de recurs, potrivit căreia, la o utilizare normală, singura caracteristică vizibilă a desenului sau modelului industrial contestat ar fi suprafața sa anterioară, nu este afectată de nicio eroare.
Cu privire la aprecierea desenului sau modelului industrial anterior
46 Reclamanta arată că desenul sau modelul industrial anterior D1 se caracterizează printr‑o simplă linie cu două cârlige simple și scurte la extremități. În măsura în care în acest desen nu ar fi reprodus niciun produs tridimensional, orice idee de suprafață plată ar rămâne vagă și incertă. Concluzia camerei de recurs, care figurează la punctul 30 al deciziei atacate, potrivit căreia desenul sau modelul industrial anterior D1 reprezintă un produs cu suprafață plată, ar fi, prin urmare, eronată. Pe de altă parte, din documentul OAPI „Examination of Applications for Registered Community Designs” ar reieși că în aprecierea caracterului individual al desenului sau modelului industrial contestat nu se poate ține seama de caracteristicile unui desen sau model industrial anterior care nu sunt reprezentate în mod suficient într‑o imagine care este posibil să fi fost divulgată anterior.
47 OAPI susține că reproducerea desenului sau modelului industrial anterior astfel cum apare în special în catalogul Döllken permite „să se înțeleagă produsul în sine” și să fie comparat astfel în mod util cu desenul sau modelul industrial contestat. Faptul că această reprezentare se limitează la o imagine din profil nu exclude comparația cu desenul sau modelul industrial contestat, întrucât, în speță, forma și caracteristicile desenului sau modelului industrial anterior ar fi perfect identificabile, deși reprezentarea sa ar fi bidimensională și nu ar conține o vedere din perspectivă
48 În această privință, trebuie să se observe, mai întâi, că Regulamentul nr. 6/2002 nu impune ca, în ceea ce privește aprecierea caracterului individual și de noutate în sensul articolelor 5 și 6 din același regulament, nici reprezentarea grafică a unui desen sau model industrial a cărui înregistrare s‑a solicitat, nici cea a unui desen sau model industrial deja divulgat publicului să conțină o vedere din perspectivă, din moment ce această reprezentare grafică permite să se identifice forma și caracteristicile desenului sau modelului industrial. În speță, camera de recurs a putut să considere în mod întemeiat că reprezentarea desenului sau modelului industrial astfel cum a fost divulgată în catalogul Döllken permite o identificare a formei și a caracteristicilor acestui desen sau model industrial anterior, precum și a modului său de utilizare.
49 În continuare, trebuie analizat aspectul vizibilității desenului sau modelului industrial anterior la o utilizare normală. În speță, camera de recurs a considerat la punctul 30 al deciziei atacate că singura caracteristică vizibilă, la fel ca în cazul desenului sau modelului industrial contestat, ar fi latura anterioară plată. Or, în conformitate cu catalogul Döllken, care conține, printre altele, desenul sau modelul industrial anterior D1, acesta este fixat de partea posterioară a unei plinte. În consecință, acesta din urmă nu este vizibil la o utilizare normală a produsului complex din care face parte.
50 În această privință, trebuie să se observe că la punctul 21 din decizia atacată, camera de recurs, atunci când a apreciat utilizarea desenului sau modelului industrial contestat, a subliniat că plintele, astfel cum sunt prezentate în susținerea cererii de declarare a nulității, sunt alcătuite dintr‑o parte de bază plată cu elemente proeminente montate pe perete și dintr‑o plintă fixată de aceste elemente prin intermediul altui ansamblu de elemente proeminente situate pe fața sa posterioară, îmbinate etanș. Camera de recurs a dedus de aici, la punctul 25 al deciziei atacate, că, utilizat în acest mod, elementul reprezentat atât de desenul sau modelul industrial contestat, cât și de desenul sau modelul industrial anterior nu este vizibil.
51 În măsura în care un desen sau model industrial care constituie piesa unui produs complex care nu este vizibilă la o utilizare normală a acestui produs complex nu poate beneficia de protecție în temeiul articolului 4 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul nr. 6/2002, trebuie să se considere prin analogie că nu se poate aprecia caracterul individual și de noutate al unui desen sau model industrial comunitar prin compararea acestuia cu un desen sau model industrial anterior care, fiind piesa unui produs complex, nu este vizibil la o utilizare normală a acestuia.
52 Criteriul vizibilității, astfel cum este formulat în considerentul (12) al Regulamentului nr. 6/2002 și amintit la punctul 40 de mai sus, se aplică, așadar, desenului sau modelului industrial anterior. De asemenea, OAPI a recunoscut în ședință că aceleași criterii trebuie aplicate celor două desene sau modele industriale în conflict.
53 În consecință, camera de recurs a săvârșit o eroare de apreciere atunci când a comparat desenele sau modelele industriale în cauză întrucât a considerat că, la o utilizare normală, partea anterioară a produsului căruia i se va aplica desenul sau modelul industrial anterior și care va face parte dintr‑un produs complex va rămâne vizibilă. În acest sens, ea nu a identificat în mod corect elementele vizibile ale desenului sau modelului industrial anterior. Or, astfel cum se precizează la punctul 51 de mai sus, o cerere de declarare a nulității nu poate fi întemeiată pe un desen sau model industrial anterior care, fiind piesa unui produs complex, nu este vizibil la o utilizare normală a acestuia din urmă. În consecință, analiza caracterului individual și de noutate al desenului sau modelului industrial contestat, efectuată de camera de recurs, este eronată. Această împrejurare este suficientă pentru admiterea prezentului motiv.
54 Rezultă că prezentul motiv trebuie admis, fără să fie necesară examinarea celorlalte argumente și motive invocate de reclamantă.
Cu privire la cheltuielile de judecată
55 Potrivit articolului 87 alineatul (2) din Regulamentul de procedură al Tribunalului, partea care cade în pretenții este obligată, la cerere, la plata cheltuielilor de judecată.
56 Întrucât OAPI a căzut în pretenții, se impune ca, pe lângă propriile cheltuieli de judecată, să fie obligat să suporte și cheltuielile de judecată efectuate de reclamantă, conform concluziilor acesteia din urmă.
57 În temeiul articolului 87 alineatul (4) al treilea paragraf din Regulamentul de procedură, intervenienta suportă propriile cheltuieli de judecată.
Pentru aceste motive,
TRIBUNALUL (Camera a patra)
declară și hotărăște:
1) Anulează decizia Camerei a treia de recurs a Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI) din 8 noiembrie 2012 (cauza R 1512/2010‑3).
2) OAPI suportă, pe lângă propriile cheltuieli de judecată, cheltuielile de judecată efectuate de Cezar Przedsiębiorstwo Produkcyjne Dariusz Bogdan Niewiński.
3) Poli‑Eco Tworzywa Sztuczne sp. z o.o. suportă propriile cheltuieli de judecată.
Pronunțată astfel în ședință publică la Luxemburg, la 3 octombrie 2014.
Semnături