Acţiune introdusă la data de 23 octombrie 2020 – România / Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene

(Cauza C-546/20)

Limba de procedură: română

Părţile

Reclamantă: România (reprezentanţi: E. Gane, L. Liţu și M. Chicu, în calitate de agenţi)

Pârâţi: Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene

Concluziile reclamantei

să anuleze parțial Regulamentul (UE) 2020/1054, în ceea ce privește:

- articolul 1 punctul 6 litera (c), de modificare a articolului 8 alineatul (8) din Regulamentul (CE) nr. 561/2006, și

- articolul 1 punctul 6 litera (d), de modificare a articolului 8 din Regulamentul (CE) nr. 561/2006 prin introducerea unui nou alineat (8a);

    în subsidiar, numai în eventualitatea în care Curtea ar considera că aceste dispoziții sunt indisolubil legate de alte prevederi ale Regulamentului (UE) 2020/1054 sau privesc esența acestui act, să anuleze în totalitate respectivul act legislativ UE;

să oblige Parlamentul și Consiliul la plata cheltuielilor de judecată.

Motive şi argumente principale

În susținerea acțiunii, România invocă trei motive:

1. Primul motiv, întemeiat pe încălcarea principiului proporționalității, prevăzut la articolul 5 alineatul (4) TUE

România apreciază că măsura reglementată la articolul 1 punctul 6 litera (c) – constând în interdicția de efectuare la bordul vehiculului a perioadei de repaus săptămânal normale și a oricărei perioade de repaus săptămânal de mai mult de 45 de ore luată în compensație pentru perioade de repaus săptămânal reduse anterioare – este inadecvată pentru atingerea obiectivelor urmărite, îndeosebi pentru îmbunătățirea siguranței rutiere și a condițiilor de muncă pentru conducătorii auto. În plus, ea nu elimină riscurile și impedimentele identificate de Comisie.

Mai mult, datele și informațiile care indicau caracterul ei vădit inadecvat erau cunoscute colegiuitorilor la momentul adoptării sale.

De asemenea, România consideră că măsura reglementată la articolul 1 punctul 6 litera (d) – privind întoarcerea conducătorilor auto, la fiecare patru săptămâni consecutive (și respectiv înainte de perioada de repaus săptămânal normală de peste 45 de ore luată în compensație, după două perioade de repaus săptămânal reduse consecutive), la centrul operațional al angajatorului din statul membru UE de stabilire al acestuia sau la locul de reședință al conducătorului auto – este vădit inadecvată, având în vedere, în special, noile obligații administrative instituite, cheltuielile însemnate pentru operatori, restrângerea activității comerciale a acestora, precum și faptul că nu asigură o protecție corespunzătoare a șoferilor.

În plus, studiul de impact nu pare să se fi aplecat asupra tuturor acestor aspecte, context în care colegiuitorii nu aveau cum să ia în considerare toate elementele și circumstanțele pertinente ale situației.

2. Al doilea motiv, întemeiat pe restricționarea nejustificată a dreptului de stabilire, prevăzut la articolul 49 TFUE

România apreciază că măsura instituită prin articolul 1 punctul 6 litera (d) presupune, pentru operatorii din statele de la periferia geografică a Uniunii, noi obligații administrative, cheltuieli însemnate și o restrângere a activității comerciale, care vor determina relocarea acestora și vor avea un efect disuasiv în ceea ce privește înființarea de societăți de transport în respectivele state.

Prin urmare, această măsură constituie o restricție privind libertatea de stabilire în sensul articolului 49 TFUE. Respectiva restricție nu este justificată.

3. Al treilea motiv, întemeiat pe încălcarea principiului nediscriminării pe criteriul naționalității, prevăzut la articolul 18 TFUE

România apreciază că măsura reglementată de articolul 1 punctul 6 litera (c) creează dezavantaje evidente pentru statele de la periferia geografică a Uniunii, date fiind, în special, particularitățile rețelei de spații de parcare și cazare.

De asemenea, România consideră că asigurarea întoarcerii șoferilor conform articolului 1 punctul 6 litera (d) presupune pierderi semnificative pentru societățile constituite în statele membre localizate la periferia geografică a UE - în orice caz, net superioare prin raportare la statele membre situate în apropierea centrului transporturilor în UE.

În plus, măsurile reglementate prin Regulamentul (UE) 2020/1054, Regulamentul (UE) 2020/1055¹ și Directiva (UE) 2020/1057² (privind restricționarea suplimentară a operațiunilor de cabotaj, întoarcerea vehiculului la centrul operațional din statul membru de stabilire la opt săptămâni, întoarcerea conducătorului auto la patru săptămâni, interdicția efectuării perioadei de repaus săptămânal normală în cabina vehiculului și detașarea conducătorilor auto) au fost concepute drept piloni ai unui pachet legislativ integrat, context în care doar o analiză a efectelor cumulate ale acestora poate ilustra impactul lor real pe piața transporturilor.

____________

¹ Regulamentul (UE) 2020/1055 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 iulie 2020 de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1071/2009, (CE) nr. 1072/2009 și (UE) nr. 1024/2012 în vederea adaptării acestora la evoluțiile sectorului transportului rutier, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 249 din 31 iulie 2020, pagina 17.

² Directiva (UE) 2020/1057 a Parlamentului European și a Consiliului din 15 iulie 2020 de stabilire a unor norme specifice cu privire la Directiva 96/71/CE și la Directiva 2014/67/UE privind detașarea conducătorilor auto în sectorul transportului rutier și de modificare a Directivei 2006/22/CE în ceea ce privește cerințele de control și a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 249 din 31 iulie 2020, pagina 49.