Cerere de decizie preliminară introdusă de Hessischer Verwaltungsgerichtshof (Germania) la 24 decembrie 2021 – TE, RU, reprezentată legal de TE/Stadt Frankfurt am Main
(Cauza C-829/21)
Limba de procedură: germana
Instanța de trimitere
Hessischer Verwaltungsgerichtshof
Părțile din procedura principală
Reclamanți: TE, RU, reprezentată legal de TE
Pârât: Stadt Frankfurt am Main
Întrebările preliminare
Articolul 38a alineatul (1) din Aufenthaltsgesetz (Legea privind șederea, denumită în continuare „AufenthG”), care, potrivit dreptului național, trebuie interpretat în sensul că rezidentul pe termen lung care se mută într-un alt stat trebuie să dețină statutul de rezident pe termen lung în primul stat membru și la momentul reînnoirii permisului său de ședere, este conform cu dispozițiile articolului 14 și următoarele din Directiva 2003/109/CE1 , care prevăd doar că un rezident pe termen lung are dreptul de a locui pentru o perioadă mai mare de trei luni pe teritoriul altui stat membru decât cel care i-a acordat statutul de rezident pe termen lung, cu condiția îndeplinirii celorlalte condiții prevăzute la capitolul III din directivă?
În cazul pronunțării cu privire la o cerere de reînnoire în temeiul articolului 38a alineatul (1) din AufenthG, autoritatea pentru străini are dreptul, în temeiul dispozițiilor articolului 14 și următoarele din Directiva 2003/109, atunci când sunt îndeplinite celelalte condiții pentru o reînnoire temporară, iar străinul dispune în special de venituri stabile și regulate, să constate, într-un mod care anulează dreptul, că, între timp, așadar după mutarea în al doilea stat membru, străinul a pierdut statutul acordat în primul stat membru, în conformitate cu articolul 9 alineatul (4) al doilea paragraf din Directiva 2003/109? Momentul relevant pentru pronunțare este cel al ultimei decizii a autorității sau cel al ultimei hotărâri judecătorești?
În cazul unui răspuns negativ la prima și la a doua întrebare:
Rezidentului pe termen lung îi revine sarcina de a dovedi că dreptul său de ședere în calitate de rezident pe termen lung în primul stat membru nu a expirat?
În cazul unui răspuns negativ: O instanță națională sau o autoritate națională are dreptul de a examina dacă permisul de ședere acordat rezidentului pe termen lung pe durată nedeterminată a expirat sau acest lucru ar fi contrar principiului recunoașterii reciproce a deciziilor administrative în temeiul dreptului Uniunii Europene?
Lipsa dovezii unei locuințe adecvate poate fi reținută împotriva unei resortisante a unei țări terțe care a intrat pe teritoriul Germaniei venind din Italia, care are un permis de ședere pe termen lung acordat pe durată nedeterminată, care dispune de venituri stabile și regulate, deși Germania nu a făcut uz de abilitarea prevăzută la articolul 15 alineatul (4) al doilea paragraf din Directiva 2003/109, iar atribuirea unei locuințe sociale a fost necesară numai pentru motivul că, atât timp cât nu deține un permis de ședere potrivit articolului 38a alineatul (1) din AufenthG, nu beneficiază de alocație pentru copii?
____________
1 Directiva 2003/109/CE a Consiliului din 25 noiembrie 2003 privind statutul resortisanților țărilor terțe care sunt rezidenți pe termen lung (JO 2004, L 16, p. 44, Ediție specială, 19/vol. 6, p. 225).