ORDONANȚA TRIBUNALULUI (Camera de recursuri)

10 iunie 2008

Cauza T‑127/07 P

Francesco Bligny

împotriva

Comisiei Comunităților Europene

„Recurs – Funcție publică – Concurs general – Condiții de admitere – Neadmiterea la corectarea probei scrise – Anunț pentru ocuparea unui post vacant – Act de candidatură incomplet – Dovadă a cetățeniei – Recurs vădit nefondat”

Obiectul: Recurs formulat împotriva Ordonanței Tribunalului Funcției Publice a Uniunii Europene (Camera a doua) din 15 februarie 2007, Bligny/Comisia (F‑42/06 și F‑142/06 AJ, nepublicată încă în Repertoriul FP), având ca obiect anularea acestei ordonanțe

Decizia: Respinge recursul. Domnul Francesco Bligny suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și pe cele efectuate de Comisie.

Sumarul ordonanței

1.      Funcționari – Principii – Protecția încrederii legitime

2.      Funcționari – Concurs – Condiții de admitere

(Statutul funcționarilor, anexa III art. 2 și 5)

1.      Noțiunea de eroare scuzabilă care rezultă din jurisprudența în materia termenului de introducere a acțiunii este aplicabilă prin analogie în cadrul termenului imperativ prevăzut pentru depunerea unui act sau a unui document la administrația însăși. Această noțiune, cu aplicarea principiului securității juridice și al încrederii legitime, poate viza numai împrejurări excepționale în care în special administrația se află la originea erorii săvârșite din cauza unei conduite de natură să provoace, prin ea însăși sau într‑o măsură determinantă, o confuzie admisibilă în percepția unui justițiabil de bună‑credință și care dă dovadă de întreaga diligență cerută unei persoane normal informate.

(a se vedea punctele 40 și 41)

Trimitere la: Tribunal, 29 mai 1991, Bayer/Comisia, T‑12/90, Rec., p. II‑219, punctul 29

2.      Un act de candidatură la un concurs pentru accesul la funcția publică europeană, ai cărui termeni clari și neechivoci precizează necesitatea de a furniza, sub sancțiunea nulității, un document care dovedește cetățenia candidatului nu este de natură să inducă în eroare un candidat de bună‑credință și care dă dovadă de întreaga diligență cerută unei persoane normal informate, care nu ar putea să ajungă în mod rezonabil la concluzia că actul său de candidatură ar putea fi admisibil fără a atașa un astfel de document justificativ, iar aceasta chiar în lipsa unei trimiteri, în actul de candidatură, la dispozițiile din anunțul privind ocuparea unui post vacant care impun această obligație.

(a se vedea punctele 44-46)