Hotărârea Tribunalului (Camera a patra) din 16 septembrie 2013 – Villeroy & Boch Austria și alții/Comisia

(Cauzele conexate T‑373/10, T‑374/10, T‑382/10 și T‑402/10)

„Concurență – Înțelegeri – Piețele belgiană, germană, franceză, italiană, olandeză și austriacă ale produselor și accesoriilor pentru baie – Decizie de constatare a unei încălcări a articolului 101 TFUE și a articolului 53 din Acordul privind SEE – Coordonarea unor creșteri de prețuri și schimbul de informații comerciale sensibile – Încălcare unică – Imputabilitatea comportamentului ilicit – Dovadă – Amenzi – Orientările din 2006 privind calcularea cuantumului amenzilor – Neretroactivitate – Termen rezonabil”

1.                     Concurență – Amenzi – Cuantum – Stabilire – Putere de apreciere a Comisiei – Control jurisdicțional – Competența de fond a instanței Uniunii – Întindere – Limite – Respectarea principiilor generale de drept (art. 261 TFUE și 263 TFUE; Regulamentul nr. 1/2003 al Consiliului, art. 31) (a se vedea punctele 26, 397 și 398)

2.                     Înțelegeri – Acorduri și practici concertate care constituie o încălcare unică – Noțiune – Înțelegere globală – Criterii – Obiectiv unic [art. 101 alin. (1) TFUE] (a se vedea punctele 32-35, 61 și 65)

3.                     Înțelegeri – Acorduri și practici concertate care constituie o încălcare unică – Noțiune – Calificare drept încălcare unică – Marja de apreciere a Comisiei – Încălcarea principiului legalității infracțiunilor și a pedepselor – Inexistență [art. 101 alin. (1) TFUE; Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, art. 49 alin. (1)] (a se vedea punctele 40-43)

4.                     Înțelegeri – Interzicere – Încălcări – Acorduri și practici concertate care constituie o încălcare unică – Răspundere stabilită în sarcina unei întreprinderi ca urmare a participării la încălcare, privită în ansamblu – Condiții [art. 101 alin. (1) TFUE] (a se vedea punctele 46-48, 54, 64 și 242)

5.                     Concurență – Procedură administrativă – Decizie a Comisiei de constatare a unei încălcări – Obligația de a defini piața relevantă – Conținut [art. 101 alin. (1) TFUE] (a se vedea punctele 53, 56-58 și 76)

6.                     Concurență – Normele Uniunii – Încălcări – Imputare – Societate‑mamă și filiale – Unitate economică – Criterii de apreciere – Prezumție a unei influențe decisive exercitate de societatea‑mamă asupra filialelor deținute în proporție de 100 % de aceasta (art. 101 TFUE și 102 TFUE) (a se vedea punctele 97, 155, 156 și 164)

7.                     Concurență – Procedură administrativă – Decizie a Comisiei de constatare a unei încălcări – Mijloc de probă – Recurgere la o serie de indicii – Nivelul necesar al forței probante în raport cu fiecare dintre indicii [art. 101 alin. (1) TFUE; Regulamentul nr. 1/2003 al Consiliului, art. 2] (a se vedea punctele 104, 113-115, 257, 264, 275 și 289)

8.                     Înțelegeri – Practică concertată – Noțiune – Coordonare și cooperare incompatibile cu obligația fiecărei întreprinderi de a‑și stabili în mod autonom comportamentul pe piață – Schimb de informații între concurenți – Obiect sau efect anticoncurențial – Prezumție – Condiții [art. 101 alin. (1) TFUE] (a se vedea punctele 121, 123, 145, 148, 149, 248 și 261)

9.                     Dreptul Uniunii Europene – Principii generale ale dreptului – Securitate juridică – Legalitatea pedepsei – Conținut [Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, art. 49 alin. (1)] (a se vedea punctul 157)

10.                     Dreptul Uniunii Europene – Principii – Drepturi fundamentale – Prezumția de nevinovăție – Procedură în materie de concurență – Aplicabilitate [art. 6 alin. (2) TUE; art. 101 alin. (1) TFUE; Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, art. 47 și art. 48 alin. (1)] (a se vedea punctul 158)

11.                     Concurență – Procedură administrativă – Prerogative ale Comisiei – Constatarea unei încălcări care a încetat – Interes legitim de a efectua constatarea – Relevanță pentru explicarea funcționării înțelegerii în ansamblu [art. 101 alin. (1) TFUE; Regulamentul nr. 1/2003 al Consiliului, art. 7 alin. (1)] (a se vedea punctele 302-304)

12.                     Concurență – Amenzi – Răspundere solidară pentru plată – Condiții – Unitate economică – Încălcarea principiului ne bis in idem și a principiului legalității – Inexistență [Regulamentul nr. 1/2003 al Consiliului, art. 23 alin. (2)] (a se vedea punctele 324-329, 332 și 333)

13.                     Concurență – Procedură administrativă – Obligațiile Comisiei – Respectarea unui termen rezonabil – Criterii de apreciere – Încălcare – Consecințe [art. 101 alin. (1) TFUE; Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, art. 41 alin. (1); Regulamentul nr. 1/2003 al Consiliului] (a se vedea punctele 347-352)

14.                     Dreptul Uniunii Europene – Principii – Neretroactivitatea dispozițiilor penale – Domeniu de aplicare – Amenzi aplicate pentru o încălcare a normelor de concurență – Includere – Eventuală încălcare din cauza aplicării orientărilor privind calcularea amenzilor unei încălcări anterioare instituirii lor – Caracterul previzibil al modificărilor introduse prin orientări – Lipsa încălcării [art. 101 alin. (1) TFUE; Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, art. 49; Regulamentul nr. 1/2003 al Consiliului, art. 23 alin. (2) și (3); Comunicările 98/C 9/03 și 2006/C 210/02 ale Comisiei] (a se vedea punctele 371-376)

15.                     Concurență – Amenzi – Cuantum – Stabilire – Metodă de calcul definită de orientările adoptate de Comisie – Calcularea cuantumului de bază al amenzii – Luarea în considerare a caracteristicilor încălcării în ansamblul acesteia [art. 101 alin. (1) TFUE; Regulamentul nr. 1/2003 al Consiliului, art. 23 alin. (2); Comunicarea 2006/C 210/02 a Comisiei, punctele 19-25] (a se vedea punctele 381-384)

16.                     Concurență – Amenzi – Cuantum – Stabilire – Cuantum maxim – Calcul – Distincție între cuantumul final și cuantumul intermediar al amenzii – Consecințe [Regulamentul nr. 1/2003 al Consiliului, art. 23 alin. (2) al doilea paragraf] (a se vedea punctele 388-393)

Obiectul

Cerere prin care se solicită, cu titlu principal, anularea Deciziei C(2010) 4185 final a Comisiei din 23 iunie 2010 privind o procedură în temeiul articolului 101 TFUE și al articolului 53 din Acordul privind SEE (cazul COMP/39092 – Produse și accesorii pentru baie), în măsura în care le privește pe reclamante, și, cu titlu subsidiar, reducerea cuantumului amenzilor care le‑au fost aplicate

Dispozitivul

1) Respinge acțiunile în cauzele T‑373/10, T‑382/10 și T‑402/10.

2) În cauza T‑374/10, anulează articolul 1 alineatul (7) din Decizia C(2010) 4185 final a Comisiei din 23 iunie 2010 privind o procedură în temeiul articolului 101 TFUE și al articolului 53 din Acordul privind SEE (cazul COMP/39092 – Produse și accesorii pentru baie), în măsura în care, în cuprinsul acestuia, s‑a constatat că Villeroy & Boch AG a participat la o înțelegere în sectorul produselor și al accesoriilor pentru baie în Belgia, în Germania, în Franța, în Italia, în Țările de Jos și în Austria înainte de 12 octombrie 1994.

3) Respinge în rest acțiunea în cauza T‑374/10.

4) Villeroy & Boch Austria GmbH, Villeroy et Boch SAS și Villeroy & Boch – Belgium suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și cheltuielile de judecată efectuate de Comisia Europeană în cauzele T‑373/10, T‑382/10 și T‑402/10.

5) Villeroy & Boch AG suportă șapte optimi din propriile cheltuieli de judecată și șapte optimi din cheltuielile de judecată efectuate de Comisie în cauza T‑374/10.

6) Comisia suportă o optime din propriile cheltuieli de judecată și o optime din cheltuielile de judecată efectuate de Villeroy & Boch AG în cauza T‑374/10.