Recurs introdus la 26 mai 2016 de Comisia Europeană împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a doua) din 16 martie 2016 în cauza T-103/14, Frucona Košice a.s./Comisia Europeană

(Cauza C-300/16 P)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Recurentă: Comisia Europeană (reprezentanți: L. Armati, T. Maxian Rusche, B. Stromsky, K. Walkerová, agenți)

Cealaltă parte din procedură: Frucona Košice a.s.

Concluziile recurentei

Recurenta solicită Tribunalului:

anularea Hotărârii Tribunalului (Camera a doua) din 16 martie 2016, notificată Comisiei în aceeași zi, în cauza T-103/14, Frucona Košice/Comisia;

pronunțarea asupra cererii formulate în primă instanță și respingerea acesteia ca nefondată;

obligarea intimatei, reclamantă în primă instanță, la plata cheltuielilor de judecată.

Cu titlu subsidiar, Comisia solicită Tribunalului:

anularea Hotărârii Tribunalului (Camera a doua) din 16 martie 2016, notificată Comisiei în aceeași zi, în cauza T-103/14, Frucona Košice/Comisia;

trimiterea cauzei spre rejudecare Tribunalului pentru ca acesta să examineze al doilea motiv invocat în primă instanță și, dacă este necesar, al treilea și al patrulea motiv;

amânarea pronunțării cu privire la cheltuielile de judecată aferente procedurii în primă instanță și procedurilor succesive.

Motivele și principalele argumente

Potrivit Comisiei, se impune anularea hotărârii atacate pentru motive care privesc, în primul rând, aplicabilitatea testului creditorului privat și, în al doilea rând, aplicarea testului creditorului privat.

În ceea ce privește aplicabilitatea testului creditorului privat, Comisia invocă trei motive de recurs. În primul rând, o interpretare eronată a deciziei contestate; în al doilea rând, o eroare de drept în interpretarea articolului 107 alineatul (1) TFUE în legătură cu aplicabilitatea testului creditorului privat; în al treilea rând, neaplicarea principiului res iudicata.

Prin hotărârea atacată s-a apreciat că testul creditorului privat este aplicabil, chiar și în cazul în care statul membru susține, în cadrul procedurii administrative, pe baza unor argumente detaliate, că autoritatea publică nu a acționat în temeiul unor considerații pe care le-ar avea în vedere un participant de pe piața privată, atât timp cât o parte interesată susține contrariul. Potrivit interpretării date de Comisie jurisprudenței, poziția statului membru are o importanță fundamentală în contextul aplicabilității testului creditorului privat.

În ceea ce privește aplicarea testului creditorului privat, Comisia invocă două motive de recurs. În primul rând, se invocă încălcarea articolului 107 alineatul (1) TFUE în legătură cu aplicarea testului creditorului privat. În al doilea rând, se invocă faptul că Tribunalul a interpretat eronat obligația de examinare diligentă și imparțială a pretinsului ajutor de stat, în conformitate cu articolul 107 alineatul (1) TFUE.

Tribunalul impune Comisiei să reconstituie ex officio comportamentul creditorului privat ipotetic, ideal, rațional și deplin informat. În plus, această cerință există independent de modul în care a acționat statul membru sau de ceea ce a susținut acesta. Potrivit interpretării date jurisprudenței de către Comisie, aceasta nu trebuie să obțină ea însăși probele și informațiile pe care un creditor privat rațional le-ar fi obținut înainte de realizarea evaluării sale, în ipoteza în care autoritatea publică în discuție nu a procedat în acest sens. Sarcina Comisiei ar fi mai degrabă cea de a verifica dacă, în mod subiectiv, autoritatea publică, ținând seama de comportamentul său și de probele și de informațiile pe care le-a avut efectiv la dispoziție la adoptarea deciziei sale, s-a comportat ca un creditor privat într-o situație cât mai apropiată de cea a autorității publice care a luat decizia de a acorda măsura în discuție.

____________