Cerere de decizie preliminară introdusă de Sąd Najwyższy (Polonia) la 12 februarie 2024 – L.S.
(Cauza C-112/24, Zastępca Rzecznika Dyscyplinarnego II)
Limba de procedură: polona
Instanța de trimitere
Sąd Najwyższy
Părțile din procedura principală
Solicitant: L.S.
Cealaltă parte din procedură: Zastępca Rzecznika Dyscyplinarnego przy Sądzie Okręgowym w Piotrkowie Trybunalskim
Întrebările preliminare
Articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf din Tratatul privind Uniunea Europeană coroborat cu articolul 47 [primul și al doilea paragraf] din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene trebuie interpretat în sensul că:
– în cadrul unei proceduri speciale inițiate de o parte printr-o cerere de examinare a îndeplinirii cerințelor de independență și de imparțialitate de către un judecător al Sąd Najwyższy (Curtea Supremă) [denumită în continuare „Curtea Supremă”] – desemnat în completul de judecată învestit cu soluționarea unei cauze disciplinare privind un judecător al unei instanțe de drept comun –, Curtea Supremă națională este obligată să examineze din oficiu aspectul dacă respectivul complet de judecată, desemnat prin tragere la sorți dintre toți judecătorii Curții Supreme, este de asemenea o instanță judecătorească „constituită în prealabil prin lege”;
– în cazul în care cererea de examinare a îndeplinirii cerințelor de independență și de imparțialitate de către un judecător al Curții Supreme se întemeiază pe motivul că acest judecător a fost numit în funcție printr-o procedură de numire afectată de o neregularitate (cu caracter fundamental), din completul de judecată compus din cinci judecători trași la sorți dintre toți judecătorii Curții Supreme nu pot face parte judecători ai Curții Supreme care au fost numiți prin aceeași procedură de numire afectată de neregularități, deoarece un asemenea complet al Curții Supreme nu poate fi considerat ca fiind o instanță judecătorească independentă și imparțială, constituită în prealabil prin lege;
– în cazul în care, într-o cauză privind examinarea îndeplinirii cerințelor de independență și de imparțialitate de către un judecător al Curții Supreme desemnat într-un complet de judecată (învestit cu soluționarea unei cauze disciplinare privind un judecător al unei instanțe de drept comun), o parte a demonstrat că, din cauza implicării acestui judecător al Curții Supreme într-o procedură de numire în funcție afectată de o neregularitate (cu caracter fundamental), completul desemnat nu îndeplinește cerințele unei instanțe judecătorești independente și imparțiale, constituită în prealabil prin lege, nu mai este necesar, pentru soluționarea cererii de verificare a îndeplinirii cerințelor de independență și de imparțialitate de către un judecător al Curții Supreme, să se examineze comportamentul acestui judecător după numirea sa în funcție și natura disciplinară a cauzei, astfel cum impune dreptul național, și că, în consecință, lipsa indicării în cerere a împrejurărilor referitoare la comportamentul acestui judecător după numirea în funcție ca judecător la Curtea Supremă nu constituie un motiv de respingere a cererii în temeiul dispozițiilor de drept intern (articolul 29 alineatul 10 din Legea din 8 decembrie 2017 privind Curtea Supremă)?
În cazul unui răspuns afirmativ la a doua liniuță a primei întrebări:
Articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf din Tratatul privind Uniunea Europeană coroborat cu articolul 47 [primul și al doilea paragraf] din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene trebuie interpretat în sensul că un judecător membru al unui complet de judecată învestit cu soluționarea unei cauze privind examinarea îndeplinirii cerințelor de independență și de imparțialitate de către un judecător al Curții Supreme (sesizat cu o cauză disciplinară privind un judecător al unei instanțe de drept comun) poate, în primul rând, să formuleze o cerere de recuzare din respectivul complet de judecată a altui judecător desemnat (sau a altor judecători desemnați) prin tragere la sorți dintre toți judecătorii Curții Supreme numit (numiți) în funcție la Curtea Supremă printr-o procedură de numire afectată de o neregularitate (cu caracter fundamental) care împiedică recunoașterea unei instanțe din a cărei compunere face parte acesta (fac parte aceștia) drept instanță judecătorească constituită prin lege, independentă și imparțială și, în al doilea rând, să solicite ca o astfel de cerere să nu fie examinată de un judecător numit de asemenea în funcție la Curtea Supremă printr-o astfel de procedură afectată de neregularități?
În cazul respingerii cererii menționate la punctul II (printr-o decizie a instanței naționale), judecătorul care a formulat o astfel de cerere poate refuza să judece în cauza privind examinarea îndeplinirii condițiilor de independență și de imparțialitate de către judecătorul Curții Supreme sau trebuie totuși să participe la pronunțarea hotărârii, lăsând la latitudinea părților să decidă cu privire la eventuala formulare a unei căi de atac împotriva acesteia, întemeiată pe încălcarea dreptului unei părți la soluționarea cauzei de către o instanță care îndeplinește condițiile prevăzute la articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf din Tratatul privind Uniunea Europeană și la articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene?
Nelegalitatea compunerii completului de judecată – într-o cauză privind examinarea îndeplinirii cerințelor de independență și de imparțialitate de către un judecător al Curții Supreme – este afectată, în contextul articolului 19 alineatul (1) al doilea paragraf din Tratatul privind Uniunea Europeană și al articolului 47 [al doilea paragraf] din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, de împrejurarea că, într-un complet de cinci judecători, numai un judecător a fost numit în funcția de judecător la Curtea Supremă printr-o procedură de numire afectată de o neregularitate (cu caracter fundamental), cu alte cuvinte într-o asemenea situație sunt totuși posibile continuarea procedurii și pronunțarea unei hotărâri, având în vedere că în ceea ce privește majoritatea membrilor completului desemnat nu se ridică problema nelegalității numirii lor în funcția de judecător la Curtea Supremă?
____________