Language of document :

Acțiune introdusă la 16 septembrie 2008 - Regione autonoma della Sardegna/Comisia Comunităţilor Europene

(Cauza T-394/08)

Limba de procedură: italiana

Părțile

Reclamantă: Regione autonoma della Sardegna (reprezentanți: A. Fantozzi, avvocato, P. Carrozza, avvocato, G. Mameli, avvocato)

Pârâtă: Comisia Comunităţilor Europene

Concluziile reclamantei

Anularea Deciziei Comisiei Europene din 3 iulie 2008 (Ajutorul de stat nr. C 1/2004 Italia - SG Grefa (208) D/204339) privind regimul ajutorului "Legea regională nr. 9 din 1998 - Aplicarea abuzivă a ajutorului N 272/98"

obligarea Comisiei Comunităţilor Europene la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Prin Legea regională nr.9 din 11 martie 1998 din Sardinia, s-au prevăzut stimulente sub formă de credite pentru reabilitarea și adaptarea industriei hoteliere. Regimul ajutorului astfel instituit a fost aprobat de Comisie. Cu toate acestea, la 3 iulie 2008, pârâta a comunicat guvernului italian decizia atacată în prezenta cauză. Potrivit acestei decizii, în cadrul regimului ajutoarelor în cauză, ar fi fost acordate facilităţi pentru investiţii cu privire la care nu ar fi fost formulată o cerere de acordare a ajutorului înainte de începerea executării proiectului, cu încălcarea liniilor directoare privind ajutoarele de stat regionale1.

În susţinerea pretenţiilor sale, reclamanta invocă încălcarea normelor fundamentale de procedură prin caracterul contradictoriu al motivării, pretinsa lipsă de relevanţă a încrederii în evaluarea "efectului de stimulent" asupra beneficiarilor și, prin urmare, în evaluarea condiţiilor privind "necesitatea ajutorului".

Reclamanta consideră în special în acestă privinţă că o evaluare corectă a încrederii beneficiarilor ar fi trebuit, de fapt, să determine Comisia să ia în considerare în mod corespunzător faptul că regimul ajutorului în cauză:

se situa pe o linie de continuitate conceptuală cu un regim în vigoare și care era legal, în care acordarea ajutoarelor era independentă de aspectul dacă investiţiile începuseră sau nu;

fusese adoptat printr-o lege regională aprobată fără posibilitatea concretă ca "Liniile directoare privind ajutoarele de stat regionale" să poată influenţa procesul său normativ, întrucât legea a fost adoptată la o zi după publicarea în Jurnalul Oficial a liniilor directoare menţionate anterior;

întreprinderile beneficiare au pus în aplicare anumite operaţiuni tocmai având încredere în măsura de ajutor, care a produs astfel pe deplin efectul de stimulent.

Comisia este în eroare, așadar, atunci când dorește să evalueze efectul de stimulent al ajutorului, bazându-se pe prezumţia nedemonstrată că beneficiarul, dat fiind că nu formulase cererea înainte de a demara proiectul, ar fi făcut investiţia independent de orice ajutor.

Caracterul eronat al evaluării Comisiei devine evident prin imposibilitatea de a avea în vedere conformitatea, încă de la început, a Legii regionale nr. 9/1998 cu liniile directoare din 1998, menţionate anterior.

Pârâta este în eroare și atunci când își întemeiază evaluarea pe o condiţie care nu este de procedură, ci o condiţie "de fond" a compatibilităţii ajutorului, pe o prezumţie de absenţă a efectului stimulent în lipsa cererii formulate anterior investiţiei, prevăzută pentru prima dată în privinţa ajutoarelor regionale din "Liniile directoare", dar care nu era cunoscută și nici nu putea fi cunoscută anterior.

Evaluarea pârâtei încalcă în plus articolul 88 din Tratatul CE și Regulamentul (CE) nr. 659/1999, în măsura în care motivul pentru care ajutoarele în cauză sunt calificate mai curând ilegale decât abuzive, lipsește din decizia atacată, în timp ce calificarea măsurii drept ajutor aplicat în mod abuziv, în principiu, exclude posibilitatea de recuperare.

____________

1 - JO C 74, 10.3.1998, p.9.