Language of document : ECLI:EU:T:2013:107

Cauza T‑94/10

Rütgers Germany GmbH și alții

împotriva

Agenției Europene pentru Produse Chimice (ECHA)

„REACH – Identificarea uleiului antracenic drept substanță care prezintă motive de îngrijorare deosebită – Acțiune în anulare – Act supus căilor de atac – Act normativ care nu presupune măsuri de executare – Afectare directă – Admisibilitate – Egalitate de tratament – Proporționalitate”

Sumar – Hotărârea Tribunalului (Camera a șaptea extinsă) din 7 martie 2013

1.      Acțiune în anulare – Acte supuse căilor de atac – Noțiune – Acte care produc efecte juridice obligatorii – Acte pregătitoare – Excludere – Decizie a Agenției Europene pentru Produse Chimice (ECHA) de identificare a uleiului antracenic drept substanță care prezintă motive de îngrijorare deosebită – Act care urmărește să producă efecte juridice – Includere

[art. 263 primul paragraf TFUE; Regulamentul nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 7 alin. (2), art. 31 alin. (1) lit. (c) și alin. (3) lit. (b), art. 33 alin. (1) și (2) și art. 57 și 59]

2.      Acțiune în anulare – Persoane fizice sau juridice – Acte care le privesc direct și individual – Afectare directă – Criterii – Decizie a Agenției Europene pentru Produse Chimice (ECHA) de identificare a uleiului antracenic drept substanță care prezintă motive de îngrijorare deosebită – Acțiune formulată de societăți care produc această substanță – Identificare care dă naștere obligației de a comunica utilizatorilor substanței o fișă cu date de securitate actualizată – Admisibilitate

[art. 263 al patrulea paragraf TFUE; Regulamentul nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 31 alin. (1) lit. (a)‑(c) și alin. (9) lit. (a), art. 34 lit. (a), art. 57 lit. (a), (d) și (e) și art. 59; Directiva 67/548 a Consiliului]

3.      Acțiune în anulare – Persoane fizice sau juridice – Noțiunea de act normativ în sensul articolului 263 al patrulea paragraf TFUE – Orice act cu aplicabilitate generală, cu excepția actelor legislative – Decizie a Agenției Europene pentru Produse Chimice (ECHA) de identificare a unei substanțe ca prezentând motive de îngrijorare deosebită – Includere – Act care nu presupune măsuri de executare în sensul de dispoziției menționate din tratat

[art. 263 al patrulea paragraf TFUE și art. 289 alin. (1)‑(3) TFUE; Regulamentul nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 31 alin. (9) lit. (a), art. 34 lit. (a), art. 57‑59 și art. 75 alin. (1)]

4.      Apropierea legislațiilor – Înregistrarea, evaluarea și autorizarea substanțelor chimice – Regulamentul REACH – Substanțe care prezintă motive de îngrijorare deosebită – Procedură de identificare – Substanțe care au proprietăți persistente, bioacumulative și toxice sau foarte persistente și foarte bioacumulative – Începerea procedurii la inițiativa unui stat membru – Obligații privind informațiile care trebuie furnizate despre substanțele de înlocuire – Conținut – Impactul eventual al unor astfel de informații asupra unei decizii de identificare a unei substanțe ca prezentând motive de îngrijorare deosebită – Limite

[Regulamentul nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 57 lit. (a), (d) și (e), art. 59 alin. (3), art. 60 alin. (5) și anexele XIII și XV, punctul II 2; Directiva 67/548 a Consiliului]

5.      Apropierea legislațiilor – Înregistrarea, evaluarea și autorizarea substanțelor chimice – Regulamentul REACH – Substanțe care prezintă motive de îngrijorare deosebită – Procedură de identificare – Identificare pe baza unui motiv care nu este menționat în dosarul întocmit inițial pentru substanță – Depășirea limitelor competenței Agenției Europene pentru Produse Chimice (ECHA) – Inexistență

(Regulamentul nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 55, 57 și 59 și anexa XV)

6.      Apropierea legislațiilor – Înregistrarea, evaluarea și autorizarea substanțelor chimice – Regulamentul REACH – Substanțe care prezintă motive de îngrijorare deosebită – Procedură de identificare – Putere de apreciere a autorităților Uniunii – Întindere – Control jurisdicțional – Limite – Încălcarea principiului egalității de către Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA) – Inexistență

(Regulamentul nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 57 și 59)

7.      Apropierea legislațiilor – Înregistrarea, evaluarea și autorizarea substanțelor chimice – Regulamentul REACH – Substanțe care prezintă motive de îngrijorare deosebită – Procedură de identificare – Substanțe care au proprietăți persistente, bioacumulative și toxice sau foarte persistente și foarte bioacumulative – Calificare în funcție de proprietățile constituenților – Admisibilitate – Aplicarea unui prag de concentrație în vederea calificării – Admisibilitate

[Regulamentul nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 14 alin. (2) lit. (f), art. 31 alin. (3) lit. (b), art. 56 alin. (6) și art. 57 lit. (d) și (e) și anexa XIII]

8.      Apropierea legislațiilor – Înregistrarea, evaluarea și autorizarea substanțelor chimice – Regulamentul REACH – Substanțe care prezintă motive de îngrijorare deosebită – Procedură de identificare – Substanțe care au proprietăți persistente, bioacumulative și toxice sau foarte persistente și foarte bioacumulative – Calificare în funcție de proprietățile constituenților – Obligația de a iniția o procedură separată cu privire la constituenți –Inexistență

[Regulamentul nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 57 lit. (d) și (e) și art. 59 și anexa XIII]

9.      Apropierea legislațiilor – Înregistrarea, evaluarea și autorizarea substanțelor chimice – Regulamentul REACH – Substanțe care prezintă motive de îngrijorare deosebită – Procedură de identificare – Decizie a Agenției Europene pentru Produse Chimice (ECHA) de identificare a uleiului antracenic drept substanță care prezintă motive de îngrijorare deosebită – Încălcarea principiului proporționalității – Inexistență

[Regulamentul nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului, considerentul (16) și art. 1 alin. (1), art. 14 alin. (6) și art. 59 și anexa XV]

1.      Pot face obiectul unei acțiuni în anulare toate dispozițiile adoptate de instituțiile, de organele, de oficiile sau de agențiile Uniunii, indiferent de natură sau de formă, care vizează să producă efecte juridice. Atunci când este vorba despre acte sau decizii a căror elaborare se realizează în mai multe etape, în special la finele unei proceduri interne, nu constituie, în principiu, acte atacabile cu o acțiune în anulare decât măsurile care stabilesc definitiv poziția instituției, a organului, a oficiului sau a agenției vizate a Uniunii la sfârșitul procedurii. Rezultă că deciziile preliminare sau de natură pur pregătitoare nu pot face obiectul unei acțiuni în anulare.

Prin urmare, o decizie a Agenției Europene pentru Produse Chimice (ECHA) de identificare a uleiului antracenic drept substanță care îndeplinește criteriile prevăzute la articolul 57 din Regulamentul nr. 1907/2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH), în conformitate cu articolul 59 din regulamentul menționat, constituie un act supus căilor de atac întrucât o astfel de decizie vizează să producă efecte juridice obligatorii față de terți.

În această privință, actul de identificare a unei substanțe adoptat în urma procedurii prevăzute la articolul 59 menționat este destinat să producă efecte juridice obligatorii față de terți în sensul articolului 263 primul paragraf a doua teză TFUE. Astfel, acest act dă naștere în special obligațiilor de informare prevăzute la articolul 7 alineatul (2), la articolul 31 alineatul (1) litera (c) și alineatul (3) litera (b), precum și la articolul 33 alineatele (1) și (2) din Regulamentul nr. 1907/2006. Aceste dispoziții fac trimitere la substanțele identificate în conformitate cu articolul 59 alineatul (1) din acest regulament sau la substanțele incluse sau care figurează în lista întocmită în conformitate cu articolul 59 alineatul (1) din același regulament. În consecință, acestea reprezintă obligații juridice care decurg din actul adoptat în urma procedurii prevăzute la articolul 59 menționat.

(a se vedea punctele 28, 29 și 33)

2.      Condiția afectării directe a unei persoane fizice sau juridice, ca o condiție de admisibilitate a unei acțiuni în anulare, impune ca, în primul rând, actul atacat să producă în mod direct efecte asupra situației juridice a particularului și, în al doilea rând, să nu lase nicio putere de apreciere destinatarilor acestui act care sunt însărcinați cu punerea sa în aplicare, aceasta având un caracter pur automat și decurgând doar din reglementarea Uniunii, fără aplicarea altor norme intermediare.

În această privință, o decizie a Agenției Europene pentru Produse Chimice (ECHA) de identificare a uleiului antracenic drept substanță care prezintă motive de îngrijorare deosebită ce îndeplinește criteriile prevăzute la articolul 57 literele (a), (d) și (e) din Regulamentul nr. 1907/2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH) trebuie să fie considerată ca afectând în mod direct producătorii acestei substanțe în măsura în care, dat fiind că identificarea acesteia constituie o informație nouă care poate afecta măsurile de administrare a riscurilor sau referitoare la pericole, în sensul articolului 31 alineatul (9) litera (a) din regulamentul menționat, producătorii sunt obligați să actualizeze fișele cu date de securitate. În temeiul articolului 31 alineatul (1) literele (a)-(c) din Regulamentul nr. 1907/2006, aceste fișe cu date de securitate trebuie să fie comunicate de furnizorii unei substanțe destinatarilor acesteia atunci când substanța îndeplinește criteriile de clasificare drept substanță periculoasă, în conformitate cu Directiva 67/548 privind apropierea actelor cu putere de lege și a actelor administrative referitoare la clasificarea, ambalarea și etichetarea substanțelor periculoase. Identificarea dă naștere și obligației de informare prevăzute la articolul 34 litera (a) din Regulamentul nr. 1907/2006. Aceasta produce, așadar, efecte directe asupra situației juridice a producătorilor ca urmare a obligațiilor prevăzute de dispozițiile amintite mai sus.

(a se vedea punctele 38, 39, 49, 51 și 52)

3.      Noțiunea de act normativ în sensul articolului 263 al patrulea paragraf TFUE trebuie înțeleasă ca vizând orice act cu aplicabilitate generală, cu excepția actelor legislative.

Constituie un act normativ o decizie a Agenției Europene pentru Produse Chimice (ECHA) de identificare a unei substanțe ca prezentând motive de îngrijorare deosebită, care îndeplinește unul sau mai multe dintre criteriile prevăzute la articolul 57 din Regulamentul nr. 1907/2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH). Astfel, această decizie are o aplicabilitate generală, în sensul că se aplică unor situații determinate și produce efecte juridice față de o categorie de persoane vizate în mod general și abstract, mai precis în special față de orice persoană fizică sau juridică care intră în domeniul de aplicare al articolului 31 alineatul (9) litera (a) și al articolului 34 litera (a) din Regulamentul nr. 1907/2006. În plus, decizia menționată nu constituie un act legislativ întrucât nu este adoptată nici în conformitate cu procedura legislativă ordinară, nici în conformitate cu procedura legislativă specială, în sensul articolului 289 alineatele (1)-(3) TFUE. Astfel, o asemenea decizie este un act al ECHA adoptat în temeiul articolului 59 din Regulamentul nr. 1907/2006. Aceasta nu presupune nicio măsură de executare, întrucât identificarea unei substanțe ca prezentând motive de îngrijorare deosebită dă naștere unor obligații de informare, fără să mai fie necesare alte măsuri.

Pe de altă parte, întrucât articolul 263 primul paragraf TFUE prevede expres controlul legalității actelor organelor, oficiilor sau agențiilor Uniunii destinate să producă efecte juridice față de terți, autorii Tratatului FUE aveau, așadar, intenția de a supune, în principiu, și actele ECHA, în calitate de agenție a Uniunii, controlului instanței Uniunii. În această privință, atribuțiile ECHA, în temeiul articolului 75 alineatul (1) din Regulamentul nr. 1907/2006, și anume administrarea și, în unele cazuri, punerea în aplicare a aspectelor tehnice, științifice și administrative ale regulamentului menționat, precum și asigurarea coerenței la nivelul Uniunii, nu exclud puterea de a adopta un act normativ.

(a se vedea punctele 56-61, 64 și 66)

4.      În temeiul articolului 59 alineatul (3) din Regulamentul nr. 1907/2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH), procedura de identificare poate fi începută la inițiativa unui stat membru, care poate întocmi un dosar în conformitate cu anexa XV la regulamentul menționat pentru substanțele care, în opinia sa, îndeplinesc criteriile prevăzute la articolul 57 din acest regulament și să îl transmită Agenției Europene pentru Produse Chimice (ECHA). În ceea ce privește un dosar referitor la identificarea unei substanțe ca având proprietăți persistente, bioacumulative și toxice sau foarte persistente și foarte bioacumulative (proprietățile PBT sau vPvB), deși este adevărat că modul de redactare a punctului II 2 din anexa XV la regulamentul menționat face distincție între obligația de a furniza, pe de o parte, informațiile disponibile privind utilizarea și expunerea și, pe de altă parte, informațiile privind substanțele și tehnicile alternative, un stat membru poate totuși să menționeze numai informațiile pe care le are la dispoziție. În această privință, menționarea de către un stat membru a aspectului că nu este disponibilă nicio informație despre existența substanțelor de înlocuire permite acestui stat membru să își îndeplinească obligația formală de a se pronunța în privința substanțelor de înlocuire. Pe de altă parte, luând în considerare articolul 60 alineatul (5) din Regulamentul nr. 1907/2006, punctul II 2 din anexa XV la regulamentul menționat trebuie interpretat în sensul că se referă la substanțe de înlocuire adecvate.

În orice caz, din procedura de identificare prevăzută la articolul 59 din Regulamentul nr. 1907/2006 nu reiese că informațiile cu privire la substanțele de înlocuire sunt relevante pentru rezultatul acestei proceduri. Criteriile prevăzute la articolul 57 literele (a), (d) și (e) din acest regulament nu fac nicio trimitere la existența sau inexistența substanțelor de înlocuire. În schimb, pentru identificarea unei substanțe ca îndeplinind criteriile prevăzute la articolul 57 literele (d) și (e) din același regulament, este suficient ca aceasta să îndeplinească criteriile relevante pentru identificarea substanțelor ca având proprietăți PBT și vPvB, menționate în anexa XIII la Regulamentul nr. 1907/2006. Or, deși această anexă conține un număr important de criterii care trebuie îndeplinite, niciunul dintre aceste criterii nu privește substanțele de înlocuire. Nu s‑a dovedit, așadar, că existența informațiilor despre substanțele de înlocuire ar fi putut să modifice conținutul unei decizii de identificare a unei substanțe ca îndeplinind criteriile prevăzute la articolul 57 literele (d) și (e) din regulamentul menționat. Aceeași este situația și în privința identificării unei substanțe ca îndeplinind criteriile menționate la articolul 57 litera (a) din acest regulament. Astfel, criteriile de clasificare drept substanță cancerigenă sunt prevăzute de Directiva 67/548 privind apropierea actelor cu putere de lege și a actelor administrative referitoare la clasificarea, ambalarea și etichetarea substanțelor periculoase.

(a se vedea punctele 70, 72, 73 și 77)

5.      Nu se poate argumenta că, prin identificarea unei substanțe ca prezentând motive de îngrijorare deosebită în temeiul articolului 57 din Regulamentul nr. 1907/2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH) pe baza nu doar a motivelor propuse în dosarul întocmit inițial pentru această substanță, ci și a unui motiv care nu este menționat în acest dosar, Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA) și a depășit competențele, astfel cum acestea sunt prevăzute la articolul 59 din regulamentul menționat.

Astfel, în primul rând, în temeiul articolului 59 alineatul (1) din Regulamentul nr. 1907/2006, procedura prevăzută la alineatele (2)-(10) ale articolului menționat este aplicabilă în scopul identificării substanțelor care îndeplinesc criteriile vizate la articolul 57 din acest regulament. O decizie de identificare a unei substanțe ca prezentând motive de îngrijorare deosebită pentru motivul că îndeplinește criteriile prevăzute la articolul 57 din regulamentul menționat respectă acest obiectiv. Un argument referitor la identificarea unei substanțe pe baza unui motiv nemenționat în dosarul întocmit inițial pentru această substanță nu privește competența ECHA.

În al doilea rând, textul articolului 59 din Regulamentul nr. 1907/2006 nu prevede că motivele vizate la articolul 57 din regulamentul menționat în temeiul cărora o substanță este identificată trebuie să corespundă celor specificate în dosarul întocmit inițial. În plus, după cum reiese din articolul 59 alineatele (2) și (3) din Regulamentul nr. 1907/2006, statele membre nu beneficiază de un drept de inițiativă exclusiv pentru începerea procedurii de identificare. Astfel, și Comisia poate solicita ECHA să întocmească un dosar în conformitate cu anexa XV la regulamentul menționat.

În al treilea rând, din obiectivul procedurii de autorizare care este prevăzut la articolul 55 din Regulamentul nr. 1907/2006, și anume de a asigura buna funcționare a pieței interne, precum și de a garanta totodată că riscurile care decurg din utilizarea substanțelor care prezintă motive de îngrijorare deosebită sunt controlate corespunzător și că aceste substanțe sunt înlocuite progresiv cu substanțe sau tehnologii alternative adecvate, în cazul în care acestea sunt fezabile din punct de vedere economic și tehnic, rezultă că identificarea unei substanțe, care constituie prima etapă a procedurii de autorizare, se întemeiază pe motive cât mai complete posibil.

În al patrulea rând, potrivit articolului 59 alineatul (5) din Regulamentul nr. 1907/2006, ECHA poate prezenta observații cu privire la identificarea substanței din dosarul care i‑a fost transmis în raport cu criteriile formulate la articolul 57 din regulamentul menționat. Acest element urmărește să garanteze că ECHA este în măsură să își prezinte în mod util punctul de vedere. Rezultă că observațiile prezentate de ECHA trebuie să poată fi preluate într‑o decizie de identificare a unei substanțe ca prezentând motive de îngrijorare deosebită.

(a se vedea punctele 84-88)

6.      Întrucât autoritățile Uniunii dispun de o largă putere de apreciere, astfel cum este cazul atunci când Comisia pune în aplicare în mod progresiv normele privind substanțele care prezintă motive de îngrijorare deosebită vizate în titlul VII din Regulamentul nr. 1907/2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH), în special în ceea ce privește aprecierea unor elemente de fapt de ordin științific și tehnic deosebit de complexe, pentru a determina natura și întinderea măsurilor pe care le adoptă, controlul instanței Uniunii trebuie să se limiteze la a examina dacă exercitarea unei astfel de competențe nu este afectată de o eroare vădită sau de un abuz de putere ori dacă aceste autorități nu au depășit în mod vădit limitele puterii lor de apreciere. Într‑un asemenea context, instanța Uniunii nu poate să substituie prin aprecierea sa cu privire la elementele de fapt de ordin științific și tehnic pe cea a autorităților Uniunii, care sunt singurele cărora Tratatul FUE le‑a încredințat această sarcină.

Cu toate acestea, puterea largă de apreciere de care dispun autoritățile Uniunii și care presupune un control jurisdicțional limitat al modului în care este exercitată nu se aplică exclusiv în ceea ce privește natura și sfera de aplicare a dispozițiilor care trebuie adoptate, ci se aplică, într‑o anumită măsură, și în ceea ce privește constatarea datelor de bază. Totuși, un astfel de control jurisdicțional, chiar dacă are o întindere limitată, necesită ca autoritățile Uniunii autoare ale actului în cauză să fie în măsură să demonstreze în fața instanței Uniunii că actul a fost adoptat prin exercitarea efectivă a puterii lor de apreciere, care presupune că au fost luate în considerare toate elementele și circumstanțele pertinente ale situației pe care acest act a urmărit să o reglementeze.

Întrucât procedura de identificare a unei substanțe ca prezentând motive de îngrijorare deosebită prevăzută la articolul 59 din Regulamentul nr. 1907/2006 nu conferă Agenției Europene pentru Produse Chimice (ECHA) nicio putere privind alegerea substanței care trebuie identificată deoarece articolul 59 alineatele (2) și (3) din regulamentul menționat prevede că revine Comisiei sau statului membru în cauză sarcina de a aprecia că acestea îndeplinesc criteriile prevăzute la articolul 57 din regulamentul menționat, nu se poate reproșa ECHA că a încălcat principiul egalității de tratament prin identificarea unei substanțe ca prezentând motive de îngrijorare deosebită fără să fi identificat alte substanțe pretins comparabile.

(a se vedea punctele 92-94, 98 și 99)

7.      În ceea ce privește o decizie de identificare a unei substanțe ca prezentând motive de îngrijorare deosebită din cauza proprietăților persistente, bioacumulative și toxice, precum și foarte persistente și foarte bioacumulative (proprietățile PBT sau vPvB), în sensul că îndeplinește criteriile prevăzute în anexa XIII la Regulamentul nr. 1907/2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH), nu se poate considera că Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA) săvârșește o eroare vădită de apreciere considerând că substanța în cauză are proprietăți PBT sau vPvB ca urmare a faptului că unii dintre constituenții săi au aceste proprietăți, din moment ce constituenții unei substanțe fac parte integrantă din acesta. Chiar dacă textul anexei XIII la Regulamentul nr. 1907/2006 nu prevede expres că identificarea substanțelor care au proprietăți PBT sau vPvB trebuie să țină seama și de proprietățile PBT sau vPvB ale constituenților relevanți ai unei substanțe, el nu exclude o asemenea abordare. Nu se poate însă considera că, numai pentru că un constituent al unei substanțe are un anumit număr de proprietăți, substanța le are de asemenea, ci trebuie să se ia în considerare procentajul și efectele chimice ale prezenței unui asemenea constituent.

Pe de altă parte, deși este adevărat că anexa XIII la Regulamentul nr. 1907/2006 nu prevede niciun prag de concentrație, trebuie subliniat că aplicarea unui astfel de prag ca factor care determină identificarea substanței în cauză pe baza constituenților nu presupune ca pragul să fie precizat în această anexă. În această privință, pragul de 0,1 % a fost aplicat de legiuitorul Uniunii în câteva rânduri pentru calificarea unui amestec pe baza substanțelor aflate în compoziție. Acest lucru reiese și din articolul 14 alineatul (2) litera (f), din articolul 31 alineatul (3) litera (b), din articolul 56 alineatul (6) și din articolul 57 literele (d) și (e) din Regulamentul nr. 1907/2006. Întrucât calificarea unei substanțe în funcție de proprietățile constituenților pare comparabilă cu calificarea unui amestec în funcție de proprietățile substanțelor din compoziția acestuia, nu se poate conchide că decizia ECHA este afectată de o eroare vădită de apreciere pentru că pragul de 0,1 % a fost aplicat ca factor care determină identificarea substanței în cauză pe baza constituenților.

(a se vedea punctele 104, 105 și 118-120)

8.      În cadrul procedurii de identificare a unei substanțe prevăzute la articolul 59 din Regulamentul nr. 1907/2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH), atunci când Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA) identifică o substanță ca prezentând motive de îngrijorare deosebită din cauza proprietăților sale persistente, bioacumulative și toxice, precum și foarte persistente și foarte bioacumulative (proprietățile PBT și vPvB), pe baza proprietăților PBT sau vPvB ale constituenților, nu se impune ca constituenții să fi făcut ei înșiși, în prealabil, obiectul unei identificări ca având proprietăți PBT și vPvB, printr‑o decizie separată a ECHA. Articolul 57 literele (d) și (e) și articolul 59 din Regulamentul nr. 1907/2006 prevăd doar că trebuie să fie îndeplinite criteriile prevăzute în anexa XIII la regulamentul menționat.

(a se vedea punctul 125)

9.      În ceea ce privește controlul jurisdicțional al condițiilor de punere în aplicare a principiului proporționalității, trebuie să se recunoască în favoarea Agenției Europene pentru Produse Chimice (ECHA), înființată prin Regulamentul nr. 1907/2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH), o largă putere de apreciere într‑un domeniu care presupune să ia decizii de natură politică, economică și socială și în care trebuie să efectueze aprecieri complexe. Numai caracterul vădit inadecvat al unei măsuri adoptate în acest domeniu în raport cu obiectivul pe care legiuitorul urmărește să îl atingă poate afecta legalitatea unei astfel de măsuri. Având în vedere considerentul (16) al Regulamentului nr. 1907/2006, legiuitorul a stabilit ca obiectiv principal primul dintre cele trei obiective prevăzute la articolul 1 alineatul (1), și anume acela de a asigura un nivel ridicat de protecție a sănătății umane și a mediului.

O decizie a ECHA de identificare a uleiului antracenic drept substanță care prezintă motive de îngrijorare deosebită, adoptată în urma procedurii prevăzute la articolul 59 din Regulamentul nr. 1907/2006, nu încalcă principiul proporționalității.

Astfel, pe de o parte, decizia este adecvată pentru îndeplinirea obiectivelor urmărite de Regulamentul nr. 1907/2006, din moment ce identificarea unei substanțe ca prezentând motive de îngrijorare deosebită contribuie la ameliorarea informării publicului și a profesioniștilor cu privire la riscurile și la pericolele la care se expun și, prin urmare, această identificare trebuie să fie considerată drept un instrument de ameliorare a unei astfel de protecții. În plus, decizia respectivă nu dă naștere interdicției de a introduce substanța pe piață, obligând operatorii vizați să utilizeze substanțe de înlocuire.

Pe de altă parte, decizia respectivă nu depășește limitele a ceea ce este necesar pentru îndeplinirea obiectivelor urmărite de Regulamentul nr. 1907/2006, în măsura în care aplicarea măsurilor de administrare a riscurilor propuse în temeiul articolului 14 alineatul (6) din regulamentul menționat nu reprezintă măsuri adecvate pentru îndeplinirea obiectivelor urmărite de regulament cu privire la tratamentul acordat substanțelor care prezintă motive de îngrijorare deosebită și, prin urmare, nu sunt măsuri mai puțin constrângătoare. Acest lucru este valabil și la depunerea unui dosar în conformitate cu anexa XV la acest regulament în ceea ce privește măsurile de restricționare din moment ce restricțiile, adoptate potrivit procedurii prevăzute în titlul VIII din regulamentul menționat, pot merge de la condiții speciale pentru producerea sau introducerea pe piață a unei substanțe până la interdicția totală de utilizare a unei substanțe. Chiar presupunând că măsurile de restricționare sunt de asemenea adecvate pentru îndeplinirea obiectivelor urmărite de Regulamentul nr. 1907/2006, acestea nu constituie, ca atare, măsuri mai puțin constrângătoare în raport cu identificarea unei substanțe, care creează numai obligații de informare.

(a se vedea punctele 133-137, 144 și 148)