Acțiune introdusă la 9 septembrie 2010 - Villeroy & Boch - Belgia/Comisia

(Cauza T-402/10)

Limba de procedură: olandeza

Părțile

Reclamantă: Villeroy & Boch - Belgia (Bruxelles, Belgia) (reprezentanți: O. Brouwer şi J. Blockx, avocaţi)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile reclamantei

Anularea deciziei atacate, în măsura în care privește Villeroy & Boch Belgia N.V./S.A;

în subsidiar, reducerea cuantumului amenzii aplicate reclamantei;

obligarea Comisiei Europene la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Reclamanta solicită anularea în parte a Deciziei C(2010) 4185 final a Comisiei Europene din 23 iunie 2010, adoptată în cazul COMP/39092 - Badezimmeraussstattungen, referitoare la încălcarea articolului 101 alineatul (1) TFUE pe piața robinetelor, a capetelor de duș și a produselor ceramice.

În susținerea acțiunii sale, reclamanta invocă șapte motive:

Încălcarea articolului 101 TFUE și a articolului 53 din Acordul privind SEE, precum și a unei jurisprudențe constante, în măsura în care Comisia a reținut în mod incorect ipoteza unei infracțiuni unice și continue;

încălcarea obligației de motivare care decurge din articolul 296 alineatul (2) TFUE, ca urmare a unei motivări insuficiente și inoperante în ceea ce privește aprecierea încălcării drept unică și continuă;

încălcarea obligației de motivare în ceea ce privește pretinsa participare a reclamantei la încălcarea care îi este imputată cu privire la piața belgiană și lipsa unor probe cu privire la participarea reclamantei la această încălcare pe piața belgiană;

încălcarea principiului nulla poena sine lege prevăzut la articolul 49 alineatul (1) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, a principiului proporţionalităţii pedepselor în raport cu vinovăţia, prevăzut la articolul 49 alineatul (3) coroborat cu articolul 48 alineatul (1) din carta menționată, și a articolului 23 din Regulamentul (CE) nr. 1/2003, prin faptul că s-a apreciat că reclamanta și societatea-mamă răspund în solidar pentru amenda impusă;

stabilirea incorectă a cuantumului amenzii, având în vedere că aceasta a privit cifra de afaceri, fără a se raporta la încălcarea imputată;

contrar articolului 41 din cartă, nu s-a acordat o reducere a amenzii ca urmare a duratei disproporționat de lungi a procedurii;

încălcarea articolului 23 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003, ca urmare a cuantumului incorect al amenzii aplicate, în ceea ce privește gravitatea încălcării și stabilirea incorectă a "factorului de descurajare", și disproporția în termeni absoluți a cuantumului amenzii.

____________