HOTĂRÂREA CURȚII (Camera a cincea)
14 martie 2019(*)
„Trimitere preliminară – Marcă a Uniunii Europene – Noțiunea «formă» – Formă care dă o valoare substanțială produsului – Marcă bidimensională – Marca figurativă care constituie de asemenea o operă în sensul dreptului de autor – Regulamentul (CE) nr. 207/2009 – Articolul 7 alineatul (1) litera (e) punctul (iii) – Regulamentul (UE) 2015/2424”
În cauza C‑21/18,
având ca obiect o cerere de decizie preliminară formulată în temeiul articolului 267 TFUE de Svea hovrätt, Patent- och marknadsöverdomstolen (Curtea de Apel cu sediul în Stockholm în calitate de Curte de Apel în materie de proprietate intelectuală și afaceri economice, Suedia), prin decizia din 14 decembrie 2017, primită de Curte la 11 ianuarie 2018, în procedura
Textilis Ltd,
Ozgur Keskin
împotriva
Svenskt Tenn AB,
CURTEA (Camera a cincea),
compusă din domnul E. Regan, președinte de cameră, și domnii C. Lycourgos, E. Juhász (raportor), M. Ilešič și I. Jarukaitis, judecători,
avocat general: domnul G. Pitruzzella,
grefier: domnul A. Calot Escobar,
având în vedere procedura scrisă,
luând în considerare observațiile prezentate:
– pentru Svenskt Tenn AB, de B. Eliasson și de M. Jerner, jur. kand.;
– pentru Comisia Europeană, de É. Gippini Fournier, de K. Simonsson, de E. Ljung Rasmussen, de J. Samnadda și de G. Tolstoy, în calitate de agenți,
având în vedere decizia de judecare a cauzei fără concluzii, luată după ascultarea avocatului general,
pronunță prezenta
Hotărâre
1 Cererea de decizie preliminară privește interpretarea articolului 7 alineatul (1) litera (e) punctul (iii) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 al Consiliului din 26 februarie 2009 privind marca [Uniunii Europene] (JO 2009, L 78, p. 1) și a acestei dispoziții din Regulamentul nr. 207/2009, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) 2015/2424 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2015 (JO 2015, L 341, p. 21) (denumit în continuare „Regulamentul nr. 207/2009 modificat”).
2 Această cerere a fost formulată în cadrul unui litigiu între Textilis Ltd și domnul Keskin Ozgur, pe de o parte, și Svenskt Tenn AB, pe de altă parte, în legătură cu comercializarea de către reclamanții din litigiul principal a unor produse de amenajări interioare care ar aduce atingere mărcii a cărei titulară este Svenskt Tenn.
Cadrul juridic
Regulamentul nr. 207/2009
3 Articolul 4 din Regulamentul nr. 207/2009, intitulat „Semne care pot constitui o [marcă a Uniunii Europene]”, prevede:
„Pot constitui mărci [ale Uniunii Europene] toate semnele care pot avea o reprezentare grafică, în special cuvintele, inclusiv numele de persoane, desenele, literele, cifrele, forma produsului sau a ambalajului său, cu condiția ca astfel de semne să fie în măsură să distingă produsele sau serviciile unei întreprinderi de cele ale altora.”
4 Articolul 7 din acest regulament, intitulat „Motive absolute de refuz”, prevede la alineatul (1) litera (e):
„Se respinge înregistrarea următoarelor:
[…]
(e) semne constituite exclusiv din:
(i) forma impusă de natura însăși a produsului;
(ii) forma produsului necesară pentru obținerea unui rezultat tehnic;
(iii) forma care dă o valoare substanțială produsului;”.
Regulamentul nr. 207/2009 modificat
5 Considerentul (12) al Regulamentului 2015/2424, care a modificat Regulamentul nr. 207/2009, prevede:
„Pentru a se asigura securitatea juridică și coerența deplină cu principiul priorității, potrivit căruia o marcă înregistrată anterior are prioritate față de mărcile înregistrate ulterior, este necesar să se prevadă că asigurarea respectării drepturilor conferite de o marcă UE nu ar trebui să aducă atingere drepturilor titularilor dobândite înainte de data de depunere sau de data de prioritate a mărcii UE. […]”
6 Articolul 7 alineatul (1) litera (e) din Regulamentul nr. 207/2009 modificat prevede:
„Se respinge înregistrarea următoarelor:
[…]
(e) [semne] constituite exclusiv din:
(i) din forma sau din altă caracteristică impusă chiar de natura produselor;
(ii) din forma sau din altă caracteristică a produselor care este necesară pentru obținerea unui rezultat tehnic;
(iii) din forma sau din altă caracteristică a produselor care dă acestora valoare substanțială;”.
7 Reiese din articolul 4 din Regulamentul 2015/2424 că acesta a intrat în vigoare la 23 martie 2016.
Litigiul principal și întrebările preliminare
8 Svenskt Tenn comercializează mobilier și țesături pentru mobilier, precum și alte accesorii decorative.
9 În anii ’30, Svenskt Tenn a inițiat o colaborare cu arhitectul Joseph Frank, care a desenat pentru ea mai multe motive pentru țesături pentru mobilier, în special un motiv denumit MANHATTAN, pe care îl comercializează și cu privire la care susține că este titulară de drepturi în temeiul dreptului de autor.
10 La 4 ianuarie 2012, Svenskt Tenn a depus o cerere de înregistrare a unei mărci a Uniunii Europene la Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO). Această marcă figurativă denumită MANHATTAN a fost înregistrată sub numărul 010540268.
11 Produsele și serviciile pentru care a fost înregistrată marca menționată fac parte din clasele 11, 16, 20, 21, 24, 27 și 35 în sensul Aranjamentului de la Nisa privind clasificarea internațională a produselor și serviciilor în vederea înregistrării mărcilor din 15 iunie 1957, cu modificările și revizuirile ulterioare, și corespund în special următoarei descrieri: abajururi (clasa 11), lenjerie de masă, șervețele de masă din hârtie, suporturi din hârtie pentru pahare, hârtie pentru ambalaj, cărți de scris sau de desenat, afișe (clasa 16), mobilier (clasa 20), ustensile și recipiente pentru menaj și bucătărie, perii, articole de sticlărie, porțelan și faianță neincluse în alte clase (clasa 21), țesături și produse textile necuprinse în alte clase, cuverturi de pat și de masă (clasa 24), covoare, tapiserii murale, cu excepția celor din materiale textile, tapet (clasa 27), servicii de vânzare cu amănuntul de mobilier, perne, oglinzi, tapet, covoare, lămpi, țesături, produse din materiale textile, broderie, ustensile și recipiente pentru menaj și bucătărie, veselă, articole de sticlărie, porțelan, faianță, sfeșnice, șervețele de masă din hârtie, genți, bijuterii, cărți și reviste (clasa 35).
12 Marca figurativă MANHATTAN este reprezentată după cum urmează:
13 Textilis este o societate de drept englez, deținută de domnul Keskin, a cărei activitate de comerț online a început în anul 2013. Această societate a comercializat țesături și produse de amenajare interioară acoperite cu motive similare cu cele ale mărcii figurative MANHATTAN.
14 Svenskt Tenn a inițiat împotriva Textilis și a domnului Keskin, în fața Stockholms tingsrätt (Tribunalul de Primă Instanță din Stockholm, Suedia), o acțiune în contrafacerea mărcii MANHATTAN al cărei titular este, precum și o acțiune în încălcarea dreptului său de autor. Aceasta a solicitat de asemenea să se interzică Textilis și domnului Keskin, sub sancțiunea unor penalități cu titlu cominatoriu, pe de o parte, să comercializeze sau să distribuie în vreun alt mod în public în Suedia anumite obiecte desemnate și, pe de altă parte, să utilizeze această marcă în Suedia pentru țesături, pentru perne și pentru mobilier.
15 Ca răspuns la aceste acțiuni, Textilis și domnul Keskin au formulat la respectiva instanță o cerere reconvențională având ca obiect constatarea nulității mărcii MANHATTAN, întrucât, pe de o parte, aceasta ar fi lipsită de caracter distinctiv și, pe de altă parte, având în vedere modul în care ar fi utilizată, ar fi constituită dintr‑o formă care ar conferi o valoare substanțială produsului, în sensul articolului 7 alineatul (1) litera (e) punctul (iii) din Regulamentul nr. 207/2009.
16 Stockholms tingsrätt (Tribunalul de Primă Instanță din Stockholm) a respins această cerere reconvențională, în special pentru motivul că, pe de o parte, în temeiul articolului 4 din Regulamentul nr. 207/2009, toate semnele care pot avea o reprezentare grafică, în special desenele, pot fi mărci ale Uniunii Europene, cu condiția ca acestea să aibă un caracter distinctiv, și, pe de altă parte, marca MANHATTAN nu este o formă, în sensul articolului 7 alineatul (1) litera (e) punctul (iii) din acest regulament.
17 Stockholms tingsrätt (Tribunalul de Primă Instanță din Stockholm) a hotărât că Textilis și domnul Keskin au contrafăcut marca MANHATTAN și, pe de altă parte, au încălcat dreptul de autor al cărui titular era de asemenea Svenskt Tenn.
18 Textilis și domnul Keskin au formulat apel împotriva acestei hotărâri în fața Svea hovrätt, Patent- och marknadsöverdomstolen (Curtea de Apel cu sediul în Stockholm în calitate de Curte de Apel în materie de proprietate intelectuală și afaceri economice), în scopul, printre altele, al constatării nulității mărcii MANHATTAN, în temeiul articolului 7 alineatul (1) litera (e) punctul (iii) din Regulamentul nr. 207/2009.
19 În susținerea apelului lor, aceștia susțin că un semn constituit din motivul unei țesături nu poate fi înregistrat ca marcă, decât dacă s‑ar eluda principiul limitării în timp a protecției dreptului de autor. Ei consideră că acesta este motivul pentru care articolul 7 alineatul (1) litera (e) punctul (iii) din Regulamentul nr. 207/2009 împiedică înregistrarea ca marcă a semnelor constituite exclusiv din forma care dă o valoare substanțială produsului.
20 În schimb, Svenskt Tenn obiectează că semnele constituite din forma unor motive pot fi înregistrate ca mărci ale Uniunii Europene cum ar fi marca figurativă MANHATTAN.
21 Svea hovrätt, Patent- och marknadsöverdomstolen (Curtea de Apel cu sediul în Stockholm în calitate de Curte de Apel în materie de proprietate intelectuală și afaceri economice) ridică problema dacă o marcă figurativă precum MANHATTAN, care constă în reproducerea bidimensională a unui produs bidimensional cum ar fi o țesătură, poate fi considerată ca fiind o formă în sensul dispoziției menționate. În această privință, ea subliniază că din articolul 7 alineatul (1) litera (e) punctul (iii) din Regulamentul nr. 207/2009 rezultă clar că motivul de nulitate pe care îl prevede această dispoziție se aplică unor mărci tridimensionale și unor mărci bidimensionale care reprezintă forme tridimensionale cum ar fi, de exemplu, reprezentarea unei sculpturi sau a unui vas, astfel cum au statuat Curtea AELS, la punctele 110-115 din Hotărârea din 6 aprilie 2017, Norwegian Board of Appeal for Industrial Property Rights – appeal from the municipality of Oslo (E‑05/16), sau Curtea în Hotărârea din 18 iunie 2002, Philips (C‑299/99, EU:C:2002:377).
22 Ea se întreabă totuși dacă un astfel de motiv de nulitate poate fi aplicat unor mărci bidimensionale care reprezintă un produs bidimensional cum ar fi, de exemplu, un motiv aplicat pe o țesătură sau, mai mult, reproducerea unui tablou. În această privință, instanța menționată arată că ar fi paradoxal să nu rețină un astfel de motiv de refuz al înregistrării pentru asemenea cazuri, în măsura în care nimic nu justifică o diferență de tratament între o sculptură de natură tridimensională și o pictură de natură bidimensională.
23 Aceasta arată că, spre deosebire de marca în discuție în cauza în care s‑a pronunțat Hotărârea din 12 iunie 2018, Louboutin și Christian Louboutin (C‑163/16, EU:C:2018:423), care consta într‑o culoare aplicată pe talpa unui pantof, marca figurativă MANHATTAN în discuție în cauza aflată pe rolul său este o operă protejată de dreptul de autor.
24 Ea se întreabă dacă modificarea articolului 7 alineatul (1) litera (e) punctul (iii) din Regulamentul nr. 207/2009, prin Regulamentul 2015/2424, potrivit căruia se respinge înregistrarea nu numai a semnelor constituite exclusiv „din forma”, ci și dintr‑o „altă caracteristică a produsului”, care îi dă acestuia o valoare substanțială, este de natură să modifice aprecierea care ar trebui să fie efectuată în temeiul respectivului motiv de nulitate. În această privință, instanța de trimitere dorește să afle dacă trebuie să aplice, în cauza aflată pe rolul său, Regulamentul nr. 207/2009 sau Regulamentul nr. 207/2009 modificat, având în vedere că data de înregistrare a mărcii MANHATTAN, la fel ca cea a cererii de declarare a nulității, precum și cea a hotărârii pronunțate în primă instanță atacate cu apel sunt anterioare datei de 23 martie 2016, data intrării în vigoare a Regulamentului 2015/2424.
25 Aceasta arată că, în orice caz și indiferent de versiunea aplicabilă a articolului 7 alineatul (1) litera (e) punctul (iii), în ipoteza în care s‑ar admite că această dispoziție se aplică unor mărci bidimensionale care reprezintă un produs bidimensional, se ridică întrebarea privind criteriile care permit să se stabilească dacă un semn precum cel în discuție în litigiul principal poate fi considerat ca fiind „constituit exclusiv din forma care dă o valoare substanțială produsului” în cazul în care înregistrarea acestui semn ca marcă privește mai multe clase de produse și în care marca este concepută astfel încât poate acoperi întregul produs sau o parte substanțială a acestuia sau chiar să fie utilizată drept logo.
26 În această privință, ea subliniază dificultatea de a aprecia un astfel de motiv de nulitate din moment ce solicitantul mărcii este obligat numai să indice produsele în privința cărora are intenția să utilizeze această marcă, iar nu să precizeze condițiile practice ale utilizării semnului pentru care solicită protecția.
27 Astfel, o marcă ar putea, după caz, să fie aplicată pe produs în ansamblul său, cum ar fi, de exemplu, o țesătură pentru mobilier, un suport de hârtie sau chiar o tavă de servire, astfel încât ea devine un element esențial al produsului însuși și încât, în multe dintre aceste cazuri, există identitate între marcă și produs, sau să ocupe un loc de importanță minoră pe produs, în special atunci când această marcă este utilizată ca logo.
28 Având în vedere aceste elemente, Svea hovrätt, Patent- och marknadsöverdomstolen (Curtea de Apel cu sediul în Stockholm în calitate de Curte de Apel în materie de proprietate intelectuală și afaceri economice, Suedia) a hotărât să suspende judecarea cauzei și să adreseze Curții următoarele întrebări preliminare:
„1) Articolul 4 din [Regulamentul 2015/2424] trebuie interpretat în sensul că articolul 7 alineatul (1) litera (e) punctul (iii) [din Regulamentul nr. 207/2009 modificat] se aplică atunci când o instanță trebuie să examineze o cerere de declarare a nulității [formulată în temeiul articolului 52 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul nr. 207/2009] după intrarea în vigoare a modificării, și anume după 23 martie 2016, deși acțiunea în declararea nulității a fost introdusă înaintea datei respective și vizează astfel o marcă înregistrată anterior?
2) Articolul 7 alineatul (1) litera (e) punctul (iii) din [Regulamentul nr. 207/2009], în versiunea aplicabilă în litigiul principal, trebuie interpretat în sensul că intră sub incidența sa un semn constând în reproducerea bidimensională a unui produs bidimensional, de exemplu o țesătură pentru mobilier decorată cu semnul în cauză?
3) În cazul unui răspuns afirmativ la cea de a doua întrebare, pe baza căror criterii trebuie interpretată sintagma «semne constituite exclusiv din forma sau din altă caracteristică a produselor care dă acestora valoare substanțială», care figurează la articolul 7 alineatul (1) litera (e) punctul (iii) din [Regulamentul nr. 207/2009 modificat], într‑o situație în care înregistrarea privește mai multe clase de produse, vizează mai multe produse, iar semnul poate fi aplicat pe respectivele produse în diferite moduri? Aprecierea trebuie să fie efectuată pe baza unor criterii mai obiective și generale, de exemplu pornind de la premisa aspectului mărcii și a modului în care poate fi aplicată pe diferite produse, cu alte cuvinte fără a lua în considerare modul în care titularul său aplică efectiv semnul pe diverse produse?”
Cu privire la întrebările preliminare
Cu privire la prima întrebare
29 Prin intermediul primei întrebări, instanța de trimitere solicită, în esență, să se stabilească dacă articolul 7 alineatul (1) litera (e) punctul (iii) din Regulamentul nr. 207/2009 modificat trebuie interpretat în sensul că este aplicabil mărcilor înregistrate înainte de intrarea în vigoare a acestui regulament modificat.
30 Rezultă dintr‑o jurisprudență constantă a Curții că norme materiale de drept al Uniunii trebuie interpretate, pentru garantarea respectării principiilor securității juridice și protecției încrederii legitime, în sensul că se aplică situațiilor existente anterior intrării lor în vigoare numai în măsura în care rezultă cu claritate din dispozițiile, din finalitatea sau din economia lor că trebuie să le fie atribuit un astfel de efect (a se vedea în acest sens Hotărârea din 14 iulie 2011, Bureau national interprofessionnel du Cognac, C‑4/10 și C‑27/10, EU:C:2011:484, punctul 26, precum și jurisprudența citată).
31 În speță, este cert că Regulamentul 2015/2424, care a intrat în vigoare la 23 martie 2016, nu cuprinde nicio dispoziție care să prevadă în mod expres că articolul 7 alineatul (1) litera (e) punctul (iii) din Regulamentul nr. 207/2009 astfel cum a fost modificat ar avea vocația de a se aplica în cazul mărcilor Uniunii Europene înregistrate anterior datei respective.
32 În plus, nu reiese nici din finalitatea Regulamentului 2015/2424, nici din economia acestuia că legiuitorul Uniunii a avut intenția de a conferi un efect retroactiv articolului 7 alineatul (1) litera (e) punctul (iii) din Regulamentul nr. 207/2009 modificat. O asemenea interpretare reiese și din considerentul (12) al Regulamentului 2015/2424, care reamintește atașamentul legiuitorului Uniunii față de principiul securității juridice.
33 În consecință, trebuie să se răspundă la prima întrebare că articolul 7 alineatul (1) litera (e) punctul (iii) din Regulamentul nr. 207/2009 modificat trebuie interpretat în sensul că nu este aplicabil unor mărci înregistrate înainte de intrarea în vigoare a regulamentului modificat.
Cu privire la a doua întrebare
34 Prin intermediul celei de a doua întrebări, instanța de trimitere solicită, în esență, să se stabilească dacă articolul 7 alineatul (1) litera (e) punctul (iii) din Regulamentul nr. 207/2009 trebuie interpretat în sensul că un semn precum cel în discuție în litigiul principal, care constă în motive decorative bidimensionale, care este aplicat pe produse precum o țesătură sau un suport de hârtie este „constituit exclusiv din formă”, în sensul respectivei dispoziții.
35 În această privință, în absența oricărei definiții în Regulamentul nr. 207/2009 a noțiunii „formă”, stabilirea sensului și a conținutului acestui termen trebuie să fie făcută, potrivit unei jurisprudențe constante a Curții, în conformitate cu sensul obișnuit al acestuia în limbajul curent, ținând seama și de contextul în care este utilizat și de obiectivele urmărite de reglementarea din care face parte [a se vedea în acest sens, în ceea ce privește Directiva 2008/95/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 octombrie 2008 de apropiere a legislațiilor statelor membre cu privire la mărci (JO 2008, L 299, p. 25), Hotărârea din 12 iunie 2018, Louboutin și Christian Louboutin, C‑163/16, EU:C:2018:423, punctul 20, precum și jurisprudența citată].
36 În contextul dreptului mărcilor, noțiunea „formă” este înțeleasă în general ca desemnând un ansamblu de linii sau de contururi care delimitează produsul în cauză în spațiu (Hotărârea din 12 iunie 2018, Louboutin și Christian Louboutin, C‑163/16, EU:C:2018:423, punctul 21).
37 În temeiul acestor considerații, Curtea a statuat că aplicarea unei anumite culori pe o parte specifică a unui produs nu înseamnă că semnul în cauză este constituit dintr‑o „formă”, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (e) punctul (iii) din Directiva 2008/95, a cărui formulare este similară cu cea a articolului 7 alineatul (1) litera (e) punctul (iii) din Regulamentul nr. 207/2009, cât timp înregistrarea mărcii urmărește să protejeze nu forma produsului sau a unei părți a produsului, ci doar aplicarea acestei culori pe respectiva parte specifică (Hotărârea din 12 iunie 2018, Louboutin și Christian Louboutin, C‑163/16, EU:C:2018:423, punctul 24).
38 Desigur, astfel cum a subliniat Comisia Europeană în observațiile sale, este cert că, spre deosebire de un semn care privește o culoare ca atare, semnul în discuție în litigiul principal, care este constituit din motive bidimensionale decorative și care este aplicat pe produse cum ar fi o țesătură sau un suport de hârtie cuprinde linii și contururi.
39 Acest semn nu poate fi însă considerat ca fiind „constituit exclusiv din formă”, în sensul articolului 7 alineatul (1) litera (e) punctul (iii) din Regulamentul nr. 207/2009.
40 Astfel, deși este adevărat că, în cauza principală, semnul avut în vedere reprezintă forme care sunt constituite din contururile exterioare ale unor desene reprezentând, în mod stilizat, părți ale unor hărți geografice, nu este mai puțin adevărat că, pe lângă aceste forme, respectivul semn conține elemente decorative care se află atât în interiorul, cât și în afara acestor limite.
41 În plus, semnul menționat evidențiază cuvinte, în special cuvântul Manhattan.
42 Nu se poate, în orice caz, considera că un semn care constă în motive decorative bidimensionale se confundă cu forma produsului atunci când respectivul semn este aplicat pe produse cum ar fi o țesătură sau un suport de hârtie, a căror formă se distinge de motivele decorative menționate.
43 Pentru aceste motive, nu se poate considera că un semn precum cel în discuție în litigiul principal este constituit exclusiv din formă, în sensul articolului 7 alineatul (1) litera (e) punctul (iii) din Regulamentul nr. 207/2009.
44 În consecință, excluderea prevăzută la articolul 7 alineatul (1) litera (e) punctul (iii) din Regulamentul nr. 207/2009 nu se poate aplica unui astfel de semn.
45 În această privință, trebuie subliniat că împrejurarea că semnul în discuție în litigiul principal este, de asemenea, protejat de dreptul de autor nu are incidență asupra aspectului dacă acesta este sau nu constituit exclusiv dintr‑o „formă”, în sensul articolului 7 alineatul (1) litera (e) punctul (iii) din Regulamentul nr. 207/2009.
46 În consecință, trebuie să se răspundă la a doua întrebare că articolul 7 alineatul (1) litera (e) punctul (iii) din Regulamentul nr. 207/2009 trebuie interpretat în sensul că un semn precum cel în discuție în litigiul principal, care constă în motive decorative bidimensionale, care este aplicat pe produse precum o țesătură sau un suport de hârtie, nu este „constituit exclusiv din formă”, în sensul respectivei dispoziții.
47 Având în vedere răspunsul dat la a doua întrebare, nu este necesar să se răspundă la a treia întrebare.
Cu privire la cheltuielile de judecată
48 Întrucât, în privința părților din acțiunea principală, procedura are caracterul unui incident survenit la instanța de trimitere, este de competența acesteia să se pronunțe cu privire la cheltuielile de judecată. Cheltuielile efectuate pentru a prezenta observații Curții, altele decât cele ale părților menționate, nu pot face obiectul unei rambursări.
Pentru aceste motive, Curtea (Camera a cincea) declară:
1) Articolul 7 alineatul (1) litera (e) punctul (iii) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 al Consiliului din 26 februarie 2009 privind [marca Uniunii Europene], astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) 2015/2424 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2015, trebuie interpretat în sensul că nu este aplicabil unor mărci înregistrate înainte de intrarea în vigoare a acestui Regulament nr. 207/2009, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul 2015/2424.
2) Articolul 7 alineatul (1) litera (e) punctul (iii) din Regulamentul nr. 207/2009 trebuie interpretat în sensul că un semn precum cel în discuție în litigiul principal, care constă în motive decorative bidimensionale, care este aplicat pe produse precum o țesătură sau un suport de hârtie, nu este „constituit exclusiv din formă”, în sensul respectivei dispoziții.
Semnături