Acțiune introdusă la 10 august 2023 – Comisia Europeană/Republica Italiană
(Cauza C-515/23)
Limba de procedură: italiana
Părțile
Reclamantă: Comisia Europeană (reprezentanți: G. Gattinara și E. Sanfrutos Cano, agenți)
Pârâtă: Republica Italiană
Concluziile reclamantei
Comisia solicită Curții:
constatarea faptului că Republica Italiană, prin neadoptarea tuturor măsurilor necesare pentru executarea Hotărârii Curții din 10 aprilie 2014 în cauza C-85/13, Comisia/Italia (EU:C:2014:251), nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul articolului 260 alineatul (1) TFUE;
obligarea Republicii Italiene la plata către Comisie a unei penalități zilnice de 122 760 de euro, diminuată eventual prin aplicarea formulei de degresivitate propuse, pentru fiecare zi de întârziere în executarea Hotărârii Curții din 10 aprilie 2014 în cauza C-85/13, Comisia/Italia (EU:C:2014:251), cu începere de la data pronunțării hotărârii în prezenta cauză până la data executării Hotărârii din 10 aprilie 2014 în cauza C-85/13, Comisia/Italia (EU:C:2014:251);
obligarea Republicii Italiene la plata către Comisie a unei sume forfetare de 13 640 de euro/zi, diminuată eventual prin aplicarea formulei de degresivitate propuse, cu o sumă minimă totală de 9 548 000 de euro, cu începere de la data pronunțării Hotărârii din 10 aprilie 2014 în cauza C-85/13, Comisia/Italia (EU:C:2014:251), până la data la care se va fi pronunțat hotărârea în prezenta cauză sau până la data executării Hotărârii din 10 aprilie 2014 în cauza C-85/13, Comisia/Italia (EU:C:2014:251), în cazul în care această din urmă dată ar fi anterioară datei pronunțării hotărârii din prezenta cauză;
obligarea Republicii Italiene la plata cheltuielilor de judecată.
Motivele și principalele argumente
Comisia a introdus prezenta acțiune în temeiul articolului 260 alineatul (2) TFUE având în vedere persistența neexecutării Hotărârii Curții din 10 aprilie 2014, Comisia/Italia, C-85/13, EU:C:2014:251.
În legătură cu neexecutarea hotărârii din cauza C-85/13, Comisia arată în primul rând că, până în prezent, Italia nu a adoptat măsurile necesare pentru a garanta că, în toate aglomerările care fac obiectul hotărârii Curții din cauza C-85/13 și care au un echivalent-locuitor mai mare de 10 000, apele urbane reziduale care intră în sistemele de colectare, înainte de a fi evacuate, fac obiectul unei tratări secundare sau echivalente, conform articolului 4 din Directiva 91/271/CEE1 . În special, încălcarea articolului 4 din directivă persistă în aglomerările Castellammare del Golfo I, Cinisi, Terrasini (Sicilia) și Courmayeur (Valea Aostei).
În al doilea rând, Comisia susține că Italia nu a adoptat măsurile necesare pentru a garanta că, în toate aglomerările care fac obiectul hotărârii Curții din cauza C-85/13, care au un echivalent-locuitor mai mare de 10 000 și care evacuează ape urbane reziduale în ape receptoare considerate „zone sensibile” în sensul articolului 5 alineatul (1) din directivă, și anume Castellammare del Golfo I, Cinisi, Terrasini și Trappeto, apele urbane reziduale care intră în sistemele de colectare sunt supuse, înainte de a fi evacuate, unei tratări mai riguroase decât tratarea secundară sau echivalentă, conform articolului 5 din directivă.
În al treilea și ultimul rând, potrivit Comisiei, Italia nu a adoptat măsurile necesare pentru a garanta că stațiile de epurare a apelor urbane reziduale în toate aglomerările care fac obiectul hotărârii Curții din cauza C-85/13 și construite pentru a asigura conformitatea cu condițiile prevăzute de directivă sunt concepute, construite, exploatate și întreținute astfel încât să aibă un randament suficient în toate condițiile climatice normale ale locului în care sunt amplasate și că stațiile de epurare a apelor urbane reziduale sunt concepute pentru a se ține seama de variațiile sezoniere ale încărcării, cu încălcarea în acest mod a articolului 10 din directivă.
Prin raportare la sancțiunile pecuniare prevăzute la articolul 260 alineatul (2) TFUE, Comisia solicită Curții să impună plata către Comisie fie a unei penalități cu titlu cominatoriu de 122 769 de euro/zi, diminuată eventual ca urmare a posibilei prezențe a unor aglomerări devenite între timp conforme, pentru fiecare zi de întârziere în executarea Hotărârii din 10 aprilie 2014 în cauza C-85/13, cu începere de la data pronunțării hotărârii în prezenta cauză până la data executării hotărârii din cauza C-85/13, fie a unei sume forfetare pe baza unui cuantum zilnic de 13 640, cu o sumă minimă totală de 9 548 000 de euro.
În particular, pentru calcularea definitivă a sumei forfetare care trebuie plătită de Republica Italiană, cuantumul zilnic ar trebui să fie multiplicat cu numărul de zile de încălcare continuată, și anume cu numărul de zile care se scurg între Hotărârea Curții din 10 aprilie 2014 în cauza C-85/13 și data hotărârii pronunțate în prezenta cauză sau, dacă este anterioară, data executării din partea Republicii Italiene a hotărârii pronunțate în cauza C-85/13, cu o diminuare eventuală ca urmare a posibilei prezențe a unor aglomerări devenite între timp conforme.
____________
1 Directiva 91/271/CEE a Consiliului din 21 mai 1991 privind tratarea apelor urbane reziduale (JO 1991, L 135, p. 40, Ediție specială, 15/vol. 2, p. 43).