HOTĂRÂREA CURȚII (Camera a șasea)
6 februarie 2014(*)
„Tariful vamal comun – Clasificare tarifară – Nomenclatura combinată – Capitolul 64 – Importul unor elemente necesare pentru fabricarea de încălțăminte destinată activității sportive – Poziția 6404 – Încălțăminte cu tălpi exterioare din cauciuc, material plastic, piele naturală sau reconstituită și cu fețe din materiale textile – Poziția 6406 – Părți de încălțăminte – Regula generală 2 litera (a) pentru interpretarea Nomenclaturii combinate – Articol incomplet sau nefinit care prezintă «caracteristicile esențiale ale articolului complet sau finit» – Articol «prezentat nemontat sau demontat» – Notă explicativă pentru interpretarea sistemului armonizat – Operațiuni de «montare» cu excluderea oricărei «operațiuni de prelucrare de natură să finalizeze fabricarea elementelor destinate să fie asamblate»”
În cauza C‑2/13,
având ca obiect o cerere de decizie preliminară formulată în temeiul articolului 267 TFUE de Cour de cassation (Franța), prin decizia din 4 decembrie 2012, primită de Curte la 2 ianuarie 2013, în procedura
Directeur général des douanes et droits indirects,
Chef de lʼagence de la direction nationale du renseignement et des enquêtes douanières
împotriva
Humeau Beaupréau SAS,
CURTEA (Camera a șasea),
compusă din domnul A. Borg Barthet (raportor), președinte de cameră, domnul E. Levits și doamna M. Berger, judecători,
avocat general: domnul N. Wahl,
grefier: domnul A. Calot Escobar,
având în vedere procedura scrisă,
luând în considerare observațiile prezentate:
– pentru Humeau Beaupréau SAS, de F. Puel, avocat;
– pentru guvernul francez, de D. Colas și de C. Candat, în calitate de agenți;
– pentru Comisia Europeană, de L. Keppenne și de B.‑R. Killmann, în calitate de agenți,
având în vedere decizia de judecare a cauzei fără concluzii, luată după ascultarea avocatului general,
pronunță prezenta
Hotărâre
1 Cererea de decizie preliminară privește interpretarea regulii generale 2 litera (a) pentru interpretarea Nomenclaturii combinate care constituie anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun (JO L 256, p. 1, Ediție specială, 02/vol. 4, p. 3), în versiunea în vigoare la data faptelor (denumită în continuare „NC”).
2 Această cerere a fost formulată în cadrul unui litigiu între directeur général des douanes et droits indirects (directorul general al vămilor și impozitelor indirecte), precum și chef de lʼagence de la direction nationale du renseignement et des enquêtes douanières (șeful Agenției din cadrul Direcției Naționale de Informații și Anchete Vamale), pe de o parte, și Humeau Beaupréau SAS (denumită în continuare „Humeau”), societate de drept francez, pe de altă parte, cu privire la clasificarea în NC a unor elemente necesare fabricării de încălțăminte destinată activității sportive și importate din China între luna mai 1998 și luna noiembrie 2000.
Cadrul juridic
Dreptul Uniunii
3 NC, instituită prin Regulamentul nr. 2658/87, se întemeiază pe Sistemul armonizat de denumire și codificare a mărfurilor (denumit în continuare „SA”) elaborat de Consiliul de Cooperare Vamală, devenit Organizația Mondială a Vămilor (OMV), și instituit prin Convenția internațională privind Sistemul armonizat de denumire și codificare a mărfurilor, încheiată la Bruxelles la 14 iunie 1983 și aprobată, în numele Comunității Economice Europene, prin Decizia 87/369/CEE a Consiliului din 7 aprilie 1987 (JO L 198, p. 1, Ediție specială, 02/vol. 3, p. 199). NC reproduce pozițiile și subpozițiile de șase cifre din SA, numai cifrele a șaptea și a opta creând noi subpoziții specifice acesteia.
4 Partea I din NC cuprinde un ansamblu de dispoziții preliminare. În cuprinsul acestei părți, în secțiunea I, consacrată regulilor generale, subsecțiunea A, intitulată „Reguli generale pentru interpretarea [NC]”, prevede:
„Clasificarea mărfurilor în [NC] se efectuează în conformitate cu următoarele principii:
1. Enunțul titlurilor secțiunilor, capitolelor sau subcapitolelor este considerat ca având numai o valoare indicativă, clasificarea mărfurilor considerându‑se legal determinată atunci când este în concordanță cu textul pozițiilor și notelor de secțiuni și de capitole și, atunci când nu sunt contrare termenilor utilizați în acele poziții și note, după următoarele reguli.
2. (a) Orice referire la un articol de la o poziție determinată acoperă acest articol, chiar incomplet sau nefinit, cu condiția ca acesta să prezinte, ca atare, caracteristicile esențiale ale articolului complet sau finit. Această regulă se aplică și la articolul complet sau finit sau considerat ca atare, în temeiul dispozițiilor precedente, atunci când articolul este prezentat nemontat sau demontat.
[…]
6. Clasificarea mărfurilor la subpozițiile unei aceleiași poziții se efectuează, în mod legal, cu respectarea textelor acelor subpoziții și a notelor de subpoziții, precum și, mutatis mutandis, cu respectarea regulilor anterioare, înțelegând prin aceasta că nu pot fi comparate decât subpozițiile aflate pe același nivel. […]”
5 Partea a II‑a din NC include secțiunea XII, care cuprinde în special capitolul 64, intitulat „Încălțăminte, ghetre și articole similare; părți ale acestor articole”.
6 Poziția 6404 din NC, intitulată „Încălțăminte cu tălpi exterioare din cauciuc, material plastic, piele naturală sau reconstituită și cu fețe din materiale textile”, cuprinde subpoziția 6404 11 00, care are următorul cuprins:
„Încălțăminte pentru sport; încălțăminte pentru tenis, pentru baschet, pentru gimnastică, pentru antrenament și încălțăminte similară”
7 Poziția 6406 din NC este intitulată „Părți de încălțăminte (inclusiv fețele, chiar fixate pe tălpi, altele decât tălpile exterioare); tălpi interioare detașabile, branțuri și articole similare detașabile; ghetre, jambiere și articole similare și părți ale acestora”.
8 Subpoziția 6406 10 se referă la „Fețe de încălțăminte și părțile lor, exclusiv ștaifurile și bombeurile dure”.
9 Subpoziția 6406 20 se referă la „Tălpi exterioare și tocuri, din cauciuc sau din material plastic”.
10 Articolul 249 din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului vamal comunitar (JO L 302, p. 1, Ediție specială, 02/vol. 5, p. 58), astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 2700/2000 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2000 (JO L 311, p. 17, Ediție specială, 02/vol. 13, p. 12, denumit în continuare „Codul vamal”), prevede:
„Comitetul [Codului vamal] poate examina orice chestiune referitoare la legislația vamală care este ridicată de președinte, fie din proprie inițiativă, fie la cererea reprezentantului unui stat membru.”
Notele explicative la SA
11 OMV aprobă, în condițiile stabilite la articolul 8 din Convenția internațională privind Sistemul armonizat de denumire și codificare a mărfurilor, notele explicative și avizele de clasificare adoptate de Comitetul SA.
12 Nota explicativă referitoare la regula generală 2 litera (a) pentru interpretarea SA [denumită în continuare „NESA referitoare la regula 2 litera (a)”], regulă care este formulată în mod identic cu regula generală 2 litera (a) pentru interpretarea NC, are următorul cuprins:
„I) Prima parte a regulii 2 litera (a) extinde domeniul de aplicare al pozițiilor care menționează un articol determinat, astfel încât să privească nu numai articolul complet, ci și articolul incomplet sau nefinit, cu condiția ca acesta să prezinte, ca atare, caracteristicile esențiale ale articolului complet sau finit.
[…]
Articolele prezentate nemontat sau demontat.
V) A doua parte a regulii 2 litera (a) clasifică, în aceeași poziție ca articolul montat, articolul complet sau finit prezentat nemontat sau demontat. Mărfurile sunt prezentate astfel din rațiuni care țin de necesitățile sau comoditatea ambalajului, de manipulare sau de transport.
VI) Această regulă de clasificare se aplică și articolului incomplet sau nefinit prezentat nemontat sau demontat din momentul în care acesta trebuie considerat drept complet sau finit în temeiul dispozițiilor primei părți a regulii.
VII) Trebuie să fie considerat drept articol prezentat nemontat sau demontat în vederea aplicării prezentei reguli articolul ale cărui diverse elemente sunt destinate să fie asamblate fie cu ajutorul unor mijloace precum șuruburi, buloane, piulițe etc., fie prin nituire sau sudare, de exemplu, cu condiția totuși să fie vorba numai despre operațiuni de montare.
În această privință, nu trebuie să se țină seama de complexitatea metodei de montare. Cu toate acestea, diversele elemente nu pot suferi nicio operațiune de prelucrare de natură să finalizeze fabricarea acestora.
Elementele nemontate ale unui articol, care sunt în număr mai mare decât cel necesar pentru a constitui un articol complet, urmează un regim propriu.
VIII) Cazuri de aplicare a regulii sunt exemplificate în considerațiile generale ale secțiunilor și capitolelor (secțiunea XVI, în special capitolele 44, 86, 87 și 89).
IX) Ținând seama de întinderea pozițiilor din secțiunile I-VI, în mod normal, prezenta parte a regulii nu se aplică produselor din aceste secțiuni.”
Dreptul francez
13 Potrivit articolului 443 alineatul 1 din Codul vamal francez (code des douanes français), astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 77‑1453 din 29 decembrie 1977 privind acordarea unor garanții procedurale contribuabililor în materie fiscală și vamală (loi n° 77‑1453, du 29 décembre 1977, accordant des garanties de procédure aux contribuables en matière fiscale et douanière) (JORF din 30 decembrie 1977, p. 6279):
„Comisia de Conciliere și de Expertiză Vamală este formată din:
– un judecător, membru al corpului judiciar, în calitate de președinte;
– doi consilieri numiți în considerarea competenței lor tehnice;
– un consilier al tribunalului administrativ.
În caz de egalitate de voturi, votul președintelui este decisiv.”
14 Articolul 450 din acest cod, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 96‑314 din 12 aprilie 1996 privind dispoziții diverse de ordin economic și financiar (loi n° 96‑314, du 12 avril 1996, portant diverses dispositions dʼordre économique et financier) (JORF din 13 aprilie 1996, p. 5707), prevede:
„1. Atunci când sunt formulate contestații privind natura, originea sau valoarea ulterior vămuirii mărfurilor cu ocazia controalelor și a anchetelor efectuate în condițiile prevăzute în special de articolele 63 ter, 65 și 334 de mai sus:
a) una sau cealaltă parte pot, în termen de două luni de la notificarea actului administrativ de constatare a încălcării, să ceară avizul Comisiei de Conciliere și de Expertiză Vamală […];
[…]
d) în cazul unei proceduri ulterioare în fața instanțelor, concluziile exprimate de Comisia de Conciliere și de Expertiză Vamală în cadrul consultării prevăzute la literele a) și b) ale prezentului articol sunt depuse în dosarul judiciar de președintele acestei comisii.
2. În toate cazurile în care o procedură este inițiată în fața instanțelor, indiferent dacă a avut loc sau nu a avut loc o consultare prealabilă a Comisiei de Conciliere și de Expertiză Vamală, expertiza judiciară, în cazul în care este dispusă de instanța competentă să statueze asupra litigiilor vamale, este încredințată comisiei menționate.”
Litigiul principal și întrebările preliminare
15 Humeau are ca obiect de activitate fabricarea de încălțăminte. Între luna mai 1998 și luna noiembrie 2000, a importat din China elemente necesare pentru fabricarea de încălțăminte destinată activității sportive.
16 Astfel cum reiese din dosarul prezentat Curții, au fost importate în cantități identice următoarele elemente:
– carâmbi, declarați în vamă ca fiind clasificați la subpoziția 6406 10 90 din NC;
– tălpi exterioare, declarate în vamă ca fiind clasificate la subpoziția 6406 20 10 și 6406 20 90 din NC;
– tălpi interioare, declarate în vamă ca fiind clasificate la subpoziția 6406 99 80 din NC;
– șireturi, declarate în vamă ca fiind clasificate la subpoziția 6307 90 99 din NC.
17 Tălpile, exterioare și interioare, precum și carâmbii au făcut obiectul taxelor la import, în cotă de 3,3 % în anul 1998, ulterior de 3 % începând cu anul 1999, în timp ce șireturile au fost taxate cu o cotă de 6,3 %.
18 În urma unui control efectuat în incintele Humeau, autoritățile vamale franceze au considerat, în temeiul regulii generale 2 litera (a) pentru interpretarea NC, că aceste mărfuri trebuiau să fie clasificate, în calitate de încălțăminte prezentată nemontată, la poziția tarifară 6404 11 00. Aceste autorități au considerat astfel că, ulterior importului, aceste mărfuri nu necesitau o prelucrare, ci numai o montare, astfel încât taxa vamală relevantă era cea aplicabilă produsului finit pentru care aceste elemente erau destinate, și anume 17,6 % în anul 1998 și 17 % începând cu anul 1999. În consecință, la 5 iunie 2001, autoritățile respective au întocmit un proces‑verbal de constatare a încălcării.
19 La 24 iulie 2001, Humeau a sesizat Comisia de Conciliere și de Expertiză Vamală. Prin avizul din 2 iulie 2002, aceasta a considerat că elementele importate de Humeau trebuiau clasificate ca părți de încălțăminte. Astfel, a apreciat, „după examinarea eșantioanelor și prezentarea procesului de fabricație, că două din cele patru elemente importate, carâmbul și talpa exterioară, au suferit operațiuni de prelucrare, în speță profilarea ștaifului cu umezire în ceea ce privește carâmbul și cardarea atât a carâmbului, cât și a tălpii, «de natură să finalizeze fabricarea acestora», ceea ce, prin aplicarea [NESA referitoare la regula 2 litera (a)], împiedică considerarea articolului în litigiu «ale cărui diverse elemente sunt – precum în speță – destinate să fie asamblate» ca fiind prezentat demontat sau nemontat în sensul acestei reguli”.
20 La 8 iulie 2004, autoritățile vamale au considerat totuși că mărfurile în discuție în litigiul principal se încadrau la poziția tarifară 6404 11 00 și, în consecință, au emis o înștiințare de plată pentru o sumă de 349 517 euro.
21 Prin scrisoarea din 30 iulie 2004, Humeau a formulat o plângere administrativă în fața acestor autorități prin care contestă temeinicia acestei înștiințări de plată.
22 În paralel, autoritățile respective au sesizat Comitetul Codului vamal despre problema clasificării tarifare a mărfurilor în discuție în litigiul principal. În urma reuniunii din 6 și 7 martie 2008, acesta a considerat că „asamblarea elementelor neasamblate este realizată exclusiv prin operațiuni de asamblare [a se vedea alineatul (1) și prima teză a alineatului (2) al punctului VII din NESA referitoare la regula 2 litera (a)] și că articolul nefinit încă are caracterul esențial al articolului finit în sensul primei părți a regulii generale 2 [litera (a)] pentru interpretarea NC”.
23 La 11 iunie 2008, autoritățile vamale au respins plângerea administrativă.
24 Ulterior, la 29 iulie 2008, Humeau a formulat o acțiune la tribunal dʼinstance du 11ème arrondissement de Paris (Tribunalul de Primă Instanță al arondismentului 11 din Paris) prin care solicita anularea respectivei înștiințări de plată. Prin hotărârea pronunțată la 16 martie 2010, această instanță a admis cererea societății Humeau, apreciind în special că „constatarea încălcării se întemeia pe o luare în considerare eronată a operațiunilor necesare pentru a ajunge la produsul finit”.
25 Pronunțându‑se în cadrul apelului formulat de autoritățile vamale, cour dʼappel de Paris (Curtea de Apel din Paris) a statuat de asemenea că descrierea de către administrația vamală a operațiunilor necesare care permit, plecând de la un ansamblu de piese, să se ajungă la produsul finit și potrivit căreia, „din punct de vedere tehnic, o lipire este suficientă pentru a reconstitui încălțămintea”, nu corespundea realității.
26 Considerând că unele piese trebuiau să sufere prelucrări, precum cardarea tălpii exterioare și a părții inferioare a carâmbului, și operațiuni de finisare a cantului tălpilor, că anumite operațiuni nu constituiau o simplă asamblare, chiar complexă, precum montarea, întinderea pe calapod și modelarea ștaifului, cour dʼappel de Paris a dedus din aceasta că încălcarea dispozițiilor vamale imputată Humeau avea la bază o luare în considerare inexactă a operațiunilor necesare pentru a ajunge la produsul finit și, în consecință, a anulat înștiințarea de plată din 8 iulie 2004.
27 Autoritățile vamale au formulat recurs la instanța de trimitere, susținând în special că, întrucât a considerat că operațiunea de cardare a carâmbului și a tălpii exterioare, ambele importate, precum și profilarea ștaifului inserat în carâmb constituiau operațiuni de prelucrare de natură să finalizeze fabricarea carâmbilor și a tălpilor exterioare importate, deși nu ar fi vorba decât despre operațiuni de asamblare a unor elemente prefabricate pentru a constitui o piesă de încălțăminte, cour dʼappel de Paris a încălcat regula generală 2 litera (a) pentru interpretarea SA, precum și punctul VII din NESA referitoare la această regulă.
28 În aceste condiții, Cour de cassation (Curtea de Casație) a hotărât să suspende judecarea cauzei și să adreseze Curții următoarea întrebare preliminară:
„În procesul de fabricație a încălțămintei, operațiunile de profilare a ștaifului unui carâmb și de cardare a acestui carâmb și a unei tălpi exterioare, prealabile asamblării acestora, trebuie să fie calificate drept «operațiuni de montare» sau drept «operațiuni de prelucrare de natură să finalizeze fabricarea lor», în sensul punctului VII din [NESA referitoare la regula 2 litera (a)]?”
Cu privire la întrebarea preliminară
29 Prin intermediul întrebării formulate, instanța de trimitere solicită să se stabilească dacă, în procesul de fabricație a încălțămintei, profilarea ștaifului și cardarea feței și a tălpii exterioare, prealabile asamblării acestora, constituie „operațiuni de montare” sau „operațiuni de prelucrare de natură să finalizeze fabricarea lor”, în sensul punctului VII din NESA referitoare la regula 2 litera (a).
30 Cu titlu introductiv, trebuie amintit că, potrivit primei teze a regulii generale 2 litera (a) pentru interpretarea NC, orice referire la un articol de la o poziție determinată acoperă acest articol, chiar incomplet sau nefinit, cu condiția ca acesta să prezinte, ca atare, caracteristicile esențiale ale articolului complet sau finit. Conform celei de a doua teze a regulii generale 2 litera (a) menționate, la această poziție se clasifică și articolul complet sau finit sau care trebuie considerat astfel în temeiul acestei prime teze, atunci când este prezentat demontat sau nemontat.
31 Punctul VII din NESA referitoare la regula 2 litera (a) menționează în această privință că trebuie considerat drept un articol prezentat demontat sau nemontat cel ale cărui diverse elemente sunt destinate să fie asamblate, cu condiția totuși să fie vorba numai despre operațiuni de montare, iar diversele elemente să nu sufere nicio operațiune de prelucrare de natură să finalizeze fabricarea lor.
32 Or, deși notele explicative elaborate de OMV reprezintă un mijloc important de asigurare a unei aplicări uniforme a Tarifului vamal comun și oferă, prin ele însele, elemente valabile pentru interpretarea acestuia (a se vedea în special Hotărârea din 20 iunie 2013, Agroferm, C‑568/11, punctul 28 și jurisprudența citată), acestea nu au totuși forță juridică obligatorie (a se vedea în special Hotărârea din 11 iulie 1980, Chem‑Tec, 798/79, Rec., p. 2639, punctul 11, Hotărârea din 16 iunie 1994, Develop Dr. Eisbein, C‑35/93, Rec., p. I‑2655, punctul 21, și Hotărârea din 15 noiembrie 2012, Kurcums Metal, C‑558/11, punctul 30).
33 În consecință, trebuie să se reformuleze întrebarea adresată în sensul că, prin intermediul acesteia, instanța de trimitere solicită, în esență, să se stabilească dacă regula generală 2 litera (a) pentru interpretarea NC trebuie interpretată în sensul că o față, o talpă exterioară și o talpă interioară se clasifică, în calitate de articol prezentat nemontat care are caracteristicile esențiale ale încălțămintei, la poziția 6404 din NC, atunci când, ulterior importului acestora, fața și talpa exterioară trebuie să facă obiectul unei operațiuni de cardare anterioară asamblării lor, iar un ștaif, introdus în față, trebuie să facă obiectul unei operațiuni de profilare prin umezire.
34 Caracteristicile încălțămintei constau, în esență, în combinarea unei fețe și a unei tălpi exterioare. Aceste elemente reprezintă astfel cea mai mare parte a articolului complet căruia îi sunt destinate și îi conferă acestuia din urmă aspectul de încălțăminte. În plus, acestea înfășoară și protejează piciorul utilizatorului, permițând astfel încălțămintei să își îndeplinească funcția primară.
35 De asemenea, este relevant în această privință faptul că, pentru a stabili poziția tarifară la care trebuie clasificată încălțămintea, trebuie, în conformitate cu termenii pozițiilor 6401-6405 din NC, să se examineze fața și talpa exterioară a acesteia.
36 În sfârșit, potrivit modului de redactare a poziției 6406 din NC, fețele constituie „părți de încălțăminte”, chiar și atunci când sunt fixate pe alte tălpi decât tălpile exterioare. Rezultă, a contrario, că un ansamblu constituit dintr‑o față de încălțăminte fixată pe o talpă exterioară nu poate fi clasificat la poziția 6406 din NC și, în consecință, se încadrează la una dintre pozițiile 6401-6405 din NC, care corespund încălțămintei complete.
37 Prin urmare, un ansamblu constituit dintr‑o față, dintr‑o talpă exterioară și dintr‑o talpă interioară trebuie, în temeiul regulii generale 2 litera (a) prima teză din NC, să fie considerat că prezintă caracteristicile esențiale de încălțăminte.
38 În continuare, cu privire la problema dacă mărfurile importate de Humeau trebuie să fie considerate încălțăminte „nemontată” conform regulii menționate, este necesar să se constate că NC nu cuprinde nicio definiție a noțiunii de articol „nemontat” în sensul regulii generale 2 litera (a) din această nomenclatură.
39 În schimb, notele explicative la SA, care, potrivit jurisprudenței amintite la punctul 32 din prezenta hotărâre, reprezintă un mijloc important de asigurare a unei aplicări uniforme a Tarifului vamal comun și oferă, prin ele însele, elemente valabile pentru interpretarea acestui tarif, menționează la punctul VII din NESA referitoare la regula 2 litera (a) că „trebuie să fie considerat drept articol prezentat nemontat sau demontat în vederea aplicării prezentei reguli articolul ale cărui diverse elemente sunt destinate să fie asamblate […] prin nituire sau sudare, de exemplu, cu condiția totuși să fie vorba numai despre operațiuni de montare”. În plus, „diversele elemente nu pot suferi nicio operațiune de prelucrare de natură să finalizeze fabricarea acestora”.
40 În ceea ce privește, mai întâi, operațiunea de cardare a feței și a tălpii exterioare, rezultă din observațiile scrise depuse de Republica Franceză și de Comisia Europeană că, în procesul de fabricație a încălțămintei, o astfel de operațiune constă în șmirgheluirea părții feței și a părții tălpii exterioare care sunt destinate să intre în contact în vederea lipirii.
41 În consecință, deși, astfel cum susțin Republica Franceză și Comisia, operațiunea amintită este destinată numai să îmbunătățească aderența între față și talpa exterioară, aspect care trebuie verificat de instanța de trimitere, aceasta trebuie considerată o etapă a procesului de lipire și, ca atare, nu poate fi calificată drept „operațiune de prelucrare de natură să finalizeze fabricarea” elementelor respective în sensul punctului VII din NESA referitoare la regula 2 litera (a).
42 Cu privire, în continuare, la operațiunea de profilare a ștaifului prin umezire, trebuie subliniat de la bun început că, astfel cum reiese din dosar, spre deosebire de fețe și de tălpile interioare și exterioare, ștaifurile nu fac obiectul unui import, ci fac obiectul unei achiziții intracomunitare.
43 Or, din cuprinsul punctelor VI și VII din NESA referitoare la regula 2 litera (a) rezultă că, în cazul unui articol incomplet prezentat nemontat, cerința conform căreia asamblarea diferitor elemente trebuie să constea numai în operațiuni de montare, cu excluderea oricărei operațiuni de prelucrare de natură să finalizeze fabricarea elementelor respective, privește elementele care au fost prezentate autorităților vamale în vederea vămuirii.
44 În schimb, nu contează atât de mult ca elementele care, precum ștaiful în discuție în litigiul principal, au făcut obiectul unei achiziții intracomunitare să fie supuse prelucrării înainte de a fi asamblate cu elementele importate.
45 Astfel, în caz contrar, clasificarea tarifară a elementelor importate ar depinde de o împrejurare care nu este inerentă acestor mărfuri, autoritățile vamale nefiind în măsură să verifice dacă elementele care nu au fost prezentate în vamă trebuie sau nu trebuie să facă obiectul unei prelucrări înainte de a putea fi asamblate cu elementele importate, fapt care ar putea să aducă atingere obiectivului privind facilitarea controalelor vamale și securității juridice care trebuie să guverneze clasificarea respectivă.
46 Rezultă că, în cadrul litigiului principal, indiferent care ar fi calificarea acesteia în raport cu punctul VII din NESA referitoare la regula 2 litera (a), operațiunea de profilare prin umezire a ștaifului nu produce efecte în vederea aplicării regulii generale 2 litera (a) pentru interpretarea NC.
47 În schimb, trebuie examinat, în sfârșit, dacă adăugarea ștaifului implică o anumită operațiune de prelucrare a elementelor importate.
48 În această privință, nu rezultă, sub rezerva unei verificări de către instanța de trimitere, că operațiunea care constă în adăugarea unui ștaif în fața încălțămintei implică mai mult decât introducerea și fixarea acestui element între partea exterioară și dublura feței încălțămintei.
49 Dacă o asemenea situație se regăsește efectiv, această etapă ține de o operațiune de asamblare și, ca atare, nu poate fi considerată o operațiune de prelucrare destinată să finalizeze fabricarea feței în sensul punctul VII din NESA referitoare la regula 2 litera (a).
50 În această privință, în urma reuniunii din 6 și 7 martie 2008, Comitetul Codului vamal a considerat, cu privire la mărfurile în discuție în litigiul principal, că „asamblarea elementelor neasamblate este realizată exclusiv prin operațiuni de asamblare”.
51 Or, deși sunt lipsite de forță juridică obligatorie, nu este mai puțin adevărat că aceste concluzii ale Comitetului Codului vamal reprezintă un mijloc important în asigurarea aplicării uniforme a Codului vamal de către autoritățile vamale ale statelor membre și pot, ca atare, să fie considerate mijloace legale de interpretare a codului menționat (a se vedea în special Hotărârea din 22 mai 2008, Ecco Sko, C‑165/07, Rep., p. I‑4037, punctul 47).
52 Având în vedere toate considerațiile precedente, este necesar să se răspundă la întrebarea adresată că regula generală 2 litera (a) pentru interpretarea NC trebuie interpretată în sensul că o față, o talpă exterioară și o talpă interioară se clasifică, în calitate de articol prezentat nemontat care are caracteristicile esențiale ale încălțămintei, la poziția 6404 din NC, atunci când, ulterior importului acestora, un ștaif trebuie introdus în față, iar talpa exterioară și fața trebuie să facă obiectul unei operațiuni de cardare în vederea asamblării lor.
Cu privire la cheltuielile de judecată
53 Întrucât, în privința părților din litigiul principal, procedura are caracterul unui incident survenit la instanța de trimitere, este de competența acesteia să se pronunțe cu privire la cheltuielile de judecată. Cheltuielile efectuate pentru a prezenta observații Curții, altele decât cele ale părților menționate, nu pot face obiectul unei rambursări.
Pentru aceste motive, Curtea (Camera a șasea) declară:
Regula generală 2 litera (a) pentru interpretarea Nomenclaturii combinate care constituie anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun, în versiunea în vigoare la data faptelor, trebuie interpretată în sensul că o față, o talpă exterioară și o talpă interioară se clasifică, în calitate de articol prezentat nemontat care are caracteristicile esențiale ale încălțămintei, la poziția 6404 din Nomenclatura combinată, atunci când, ulterior importului acestora, un ștaif trebuie introdus în față, iar talpa exterioară și fața trebuie să facă obiectul unei operațiuni de cardare în vederea asamblării lor.
Semnături