Recurs introdus la 8 ianuarie 2013 de Dana Mocová împotriva Hotărârii pronunțate la 13 iunie 2012 de Tribunalul Funcției Publice în cauza F-41/11, Mocová/Comisia

(Cauza T-347/12 P)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamantă: Dana Mocová (Praga, Republica Cehă) (reprezentanți: D. Abreu Caldas, S. Orlandi, A. Coolen, J.-N. Louis şi É. Marchal, avocați)

Cealaltă parte din procedură: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

Anularea Hotărârii Tribunalului Funcției Publice (Camera a treia) din 13 iunie 2012 pronunţată în cauza F-41/11, Dana Mocová/Comisia Europeană;

anularea deciziei de respingere a cererii de prelungire a contractului reclamantei;

obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată aferente celor două proceduri.

Motivele și principalele argumente

În susținerea recursului, reclamanta invocă două motive.

Primul motiv, întemeiat pe o eroare de drept cu privire la întinderea principiului legalităţii, întrucât, pe de o parte, TFP a considerat că motivarea prezentată de autoritatea împuternicită să încheie contracte (denumită în continuare "AIIC") în stadiul respingerii reclamaţiei poate înlocui şi modifica motivarea prezentată la respingerea cererii reclamantei de prelungire a contractului său de agent temporar și, pe de altă parte, TFP a apreciat că motivarea este valabilă în condiţiile în care s-ar întemeia pe elemente stabilite ulterior actului atacat. Reclamanta arată că:

dacă, în prezenta cauză, contractul reclamantei nu ar fi fost prelungit din cauza regulii anti-cumul de opt ani, AIIC nu ar putea, în continuare, să afirme în răspunsul la reclamaţie că acesta nu a fost prelungit din motive legate de constrângeri bugetare, de meritele reclamantei şi de interesul serviciului pentru ca ulterior, în faţa Tribunalului, să limiteze această motivare la constrângerile bugetare.

contrar celor afirmate la punctul 50 din hotărârea atacată, TFP ar fi obligat să examineze excepţia de nelegalitate ridicată împotriva regulii de opt ani, motiv prezentat la momentul respingerii cererii de prelungire a contractului de agent temporar.

Al doilea motiv, întemeiat pe o eroare de drept, întrucât TFP a considerat că AIIC a adoptat decizia atacată cu respectarea interesului serviciului în condiţiile în care TFP ar fi constatat că Comisia a recunoscut în ședință că numai constrângerile bugetare ar fi putut fi invocate pentru a motiva actul atacat în primă instanţă. Reclamanta arată în plus că TFP şi-a încălcat obligația de motivare şi obligaţia de a examina toate încălcările invocate în faţa sa, nefăcând nicio trimitere la argumentaţia reclamantei referitoare la contradicţia dintre motivarea privind suprimarea unor posturi din motive de constrângeri bugetare şi înfiinţarea de noi posturi de agenţi temporari de grad AD9.

____________