Acțiune introdusă la 23 august 2011 - Ellinika Nafpigeia AE și 2. Hoern Beteiligungs GmbH/Comisia

(Cauza T-466/11)

Limba de procedură: greaca

Părțile

Reclamante: Ellinika Nafpigeia AE (Hellenic Shipyards, Skaramanka, Grecia) și 2. Hoern Beteiligungs GmbH (Kiel, Germania) (reprezentanți: K. Chrysogonos și A. Mitsis, avocați)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamantele solicită Tribunalului:

anularea Deciziei C (2010) 8274 final a Comisiei din 1 decembrie 2010 privind ajutorul de stat CR 16/2004 (ex NN 29/2004, CP 71/2002 și CP 133/2005), care constituie o măsură de aplicare a Deciziei C (2008) 3118 final din 2 iulie 2008 (JO L 225, p. 104) privind recuperarea ajutoarelor de stat (denumită în continuare "decizia de recuperare"), astfel cum este completată, detaliată și precizată de documentele și de celelalte elemente din dosar;

obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată efectuate de reclamante;

în subsidiar, interpretarea, în mod imperativ erga omnes și în special în privința Comisiei, a Deciziei C (2010) 8274 final a Comisiei din 1 decembrie 2010, astfel cum este completată de documentele și de celelalte elemente din dosar, în sensul definit mai precis în acțiune, astfel încât să fie compatibilă: cu articolul 17 din decizia de recuperare, pe care se întemeiază decizia atacată; cu articolul 346 TFUE, în temeiul căruia a fost emisă aceasta; cu principiile certitudinii și al securității juridice, precum și cu libertatea de stabilire, cu libera prestare a serviciilor, cu libertatea de a desfășura o activitate comercială și cu dreptul de proprietate, principii încălcate de interpretarea și aplicarea curentă de către Comisie și de autoritățile elene a deciziei atacate.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamantele invocă patru motive.

Prin intermediul primului motiv de anulare, reclamantele susțin că Comisia a încălcat articolul 17 din decizia de recuperare, întrucât decizia atacată are efect asupra activităților militare ale Ellinika Nafpigeia AE (Hellenic Shipyards, denumită în continuare "ENAE"), impunând ENAE să renunțe la toate elementele sale patrimoniale care nu sunt în acest moment absolut necesare, dar care sunt totuși integral sau parțial relativ necesare sau pot deveni absolut necesare în viitor pentru activitățile militare ale ENAE.

Prin intermediul celui de al doilea motiv de anulare, reclamantele consideră că decizia atacată este interpretată, printr-o aplicare eronată a articolului 356 TFUE, în sensul că activitățile militare ale ENAE se reduc la comenzile în curs ale marinei militare grecești și nu acoperă toate activitățile necomerciale ale ENAE, precum comenzile ulterioare ale marinei militare sau ale celorlalte forțe armate grecești sau străine sau orice altă activitate de fabricare, de furnizare sau de reparare de material de apărare.

Prin intermediul celui de al treilea motiv de anulare, reclamantele afirmă că decizia atacată, încălcând principiile certitudinii și securității juridice, lasă să subziste incertitudini substanțiale în ceea ce privește domeniul său de aplicare personal, temporal și material, conferind totodată în paralel o largă putere de apreciere organelor responsabile cu punerea sa în aplicare, astfel încât să fie interpretată în sensul că impune obligații și interdicții care nu sunt prevăzute în decizia de recuperare sau unor persoane neobligate ori care sunt imprecise și inaplicabile sau care depășesc măsura rezonabilă necesară pentru protecția drepturilor și a libertăților fundamentale. În continuare, reclamantele consideră că decizia atacată, adoptată cu încălcarea principiilor certitudinii și al securității juridice, este în parte inaplicabilă întrucât impune măsuri care se lovesc parțial sau total de o imposibilitate juridică și/sau practică de aplicare, în condițiile în care se cunoaște că termenul de șase luni impus pentru aplicarea sa era de la început nerealizabil și nerealist.

Prin intermediul celui de patrulea motiv de anulare, reclamantele susțin că decizia atacată impune obligații și interdicții ENAE și acționarilor săi într-un mod care le afectează drepturile fundamentale la libertatea de stabilire, la libera prestare a serviciilor, la libertatea de a desfășura o activitate comercială și la dreptul de proprietate, în parte, fără existența unei baze legale și, în orice caz, cu depășirea a ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivului recuperării.

____________