Cauza T‑287/13

Husky CZ s.r.o.

împotriva

Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne

(mărci, desene și modele industriale) (OAPI)

„Marcă comunitară – Procedură de decădere – Marca comunitară verbală HUSKY – Utilizare serioasă a mărcii – Decădere parțială – Prorogare a unui termen – Norma 71 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 2868/95 – Traducere în limba de procedură”

Sumar – Hotărârea Tribunalului (Camera întâi) din 13 februarie 2015

1.      Dreptul Uniunii – Interpretare – Texte plurilingve – Divergențe între diferitele versiuni lingvistice – Luare în considerare a economiei generale și a finalității reglementării în cauză

2.      Marcă comunitară – Dispoziții de procedură – Termene – Prorogarea unui termen stabilit de Oficiu – Condiții

[(Regulamentul nr. 2868/95 al Comisiei, art. 1 norma 71 alin. (1) și (2)]

3.      Marcă comunitară – Renunțare, decădere și nulitate – Examinarea cererii – Dovadă a utilizării mărcii anterioare – Traducerea documentelor prezentate

[Regulamentul nr. 207/2009 al Consiliului, art. 51 alin. (1) lit. (a); Regulamentul nr. 2868/95 al Comisiei, art. 1 norma 22 alin. (2)-(4) și (6) și norma 40 alin. (5)]

4.      Marcă comunitară – Renunțare, decădere și nulitate – Examinarea cererii – Dovadă a utilizării mărcii anterioare – Utilizare serioasă – Criterii de apreciere

(Regulamentul nr. 2868/95 al Comisiei, art. 1 norma 22 alin. (3) și norma 40 alin. (5)]

1.      Necesitatea unei aplicări și, prin urmare, a unei interpretări uniforme a unui act al Uniunii Europene exclude posibilitatea ca acesta să fie privit în mod izolat în una dintre versiunile sale, impunând, dimpotrivă, ca el să fie interpretat atât în funcție de voința reală a autorului, cât și în funcție de scopul urmărit de acesta din urmă, în special în lumina versiunilor întocmite în toate celelalte limbi oficiale.

(a se vedea punctul 37)

2.      Norma 71 alineatul (2) din Regulamentul nr. 2868/95 de punere în aplicare a Regulamentului nr. 40/94 privind marca comunitară trebuie interpretată în sensul că, atunci când o parte, într‑o procedură inter partes, solicită o prorogare de termen, Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) poate, fără a fi obligat în acest sens, să solicite acordul celeilalte părți și că această dispoziție trebuie interpretată în coroborare cu alineatul (1) al acestei norme, care determină obligația Oficiului de a ține cont, mai ales atunci când decide să nu solicite acordul celeilalte părți, de circumstanțele care stau la baza cererii de prorogare a termenului.

(a se vedea punctul 46)

3.      Norma 22 alineatul (6) din Regulamentul nr. 2868/95 de punere în aplicare a Regulamentului nr. 40/94 privind marca comunitară completează și clarifică dispozițiile normei 22 alineatele (2)-(4) din același regulament, aplicabile mutatis mutandis în procedurile de decădere în temeiul normei 40 alineatul (5) din regulamentul menționat. În aceste împrejurări, norma 22 alineatul (6) din Regulamentul nr. 2868/95 este aplicabilă într‑o procedură de decădere întemeiată pe articolul 51 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul nr. 207/2009 privind marca comunitară. Din textul normei 22 alineatul (6) din Regulamentul nr. 2868/95 rezultă că Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) are posibilitatea să solicite traducerea documentelor care nu au fost prezentate în limba de procedură părții care a prezentat documentele respective.

(a se vedea punctele 55 și 56)

4.      În conformitate cu norma 22 alineatul (3) din Regulamentul nr. 2868/95 de punere în aplicare a Regulamentului nr. 40/94 privind marca comunitară, care se aplică mutatis mutandis în procedurile de decădere în temeiul normei 40 alineatul (5) din același regulament, dovada utilizării serioase a unei mărci trebuie să privească, cu titlu de cerințe cumulative, locul, timpul, măsura și natura utilizării mărcii.

Aprecierea caracterului serios al utilizării mărcii trebuie să se bazeze pe ansamblul faptelor și al împrejurărilor adecvate pentru a stabili realitatea exploatării comerciale a acesteia, în special pe utilizările considerate justificate în sectorul economic vizat pentru menținerea sau pentru crearea cotelor de piață în beneficiul produselor sau al serviciilor protejate de marcă, pe natura acestor produse sau a acestor servicii, pe caracteristicile pieței, pe întinderea și pe frecvența utilizării mărcii.

Pentru a examina caracterul serios al utilizării unei mărci anterioare, trebuie să se efectueze o apreciere globală ținând seama de toți factorii pertinenți din speță. Această apreciere implică o anumită interdependență a factorilor luați în considerare.

Deși norma 22 din Regulamentul nr. 2868/95 se referă la indicații privind locul, durata, importanța și natura utilizării și oferă exemple de probe admisibile, cum ar fi ambalajele, etichetele, listele de prețuri, cataloagele, facturile, fotografiile, anunțurile în ziare și declarațiile scrise, această normă nu prevede în niciun mod că fiecare element de probă trebuie să cuprindă obligatoriu informații privind fiecare dintre cele patru elemente care trebuie să facă obiectul probei utilizării serioase, și anume locul, durata, importanța și natura utilizării.

În plus, nu este exclusă posibilitatea ca un fascicul de elemente de probă să permită demonstrarea faptelor care trebuie dovedite, deși fiecare dintre aceste elemente, luat izolat, nu ar putea face dovada exactității acestor fapte.

Tocmai luarea în considerare a tuturor elementelor supuse aprecierii camerei de recurs a Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) trebuie să permită realizarea probei privind utilizarea serioasă a mărcii contestate.

(a se vedea punctele 62-67)