Language of document : ECLI:EU:T:2012:613

Cauza T‑76/11

Regatul Spaniei

împotriva

Comisiei Europene

„Pescuit – Măsuri de conservare a resurselor piscicole – Articolul 105 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 – Deduceri din cotele aferente unui anumit an din cauza depășirii cotelor aferente anilor precedenți – Aplicarea în timp – Securitate juridică – Interpretare care garantează respectarea dreptului primar – Principiul legalității pedepselor – Neretroactivitate”

Sumar – Hotărârea Tribunalului (Camera a treia) din 21 noiembrie 2012

1.      Acte ale instituțiilor – Aplicarea în timp – Retroactivitatea unei norme de drept substanţial – Condiții

2.      Pescuit – Conservarea resurselor mării – Regimul cotelor de pescuit – Deduceri din cotele atribuite pentru un anumit an din cauza depășirii cotelor în anii precedenți –Regulamentul nr. 1004/2010 – Temei juridic – Articolul 105 din Regulamentul nr. 1224/2009 – Aplicarea în timp

(Regulamentul nr. 1224/2009 al Consiliului, art. 105; Regulamentul nr. 1004/2010 al Comisiei)

3.      Dreptul Uniunii Europene – Principii – Securitate juridică – Domeniu de aplicare

4.      Pescuit – Conservarea resurselor mării – Regimul cotelor de pescuit – Deduceri din cotele atribuite pentru un anumit an din cauza depășirii cotelor în anii precedenți –Regulamentul nr. 1004/2010 – Temei juridic – Articolul 105 din Regulamentul nr. 1224/2009 – Încălcarea principiului securității juridice – Inexistenţă

(Regulamentul nr. 1224/2009 al Consiliului, art. 105; Regulamentul nr. 1004/2010 al Comisiei)

5.      Pescuit – Conservarea resurselor mării – Regimul cotelor de pescuit – Deduceri din cotele atribuite pentru un anumit an din cauza depășirii cotelor în anii precedenți –Regulamentul nr. 1004/2010 – Temei juridic – Articolul 105 din Regulamentul nr. 1224/2009 – Deduceri întemeiate pe reglementarea anterioară Regulamentului nr. 1224/2009 – Încălcarea principiului legalității pedepselor – Inexistenţă

[Regulamentul nr. 847/96 al Consiliului, art. 5, Regulamentul nr. 2371/2002 al Consiliului, art. 23 alin. (4), și Regulamentul nr. 1224/2009 al Consiliului, art. 105; Regulamentul nr. 1004/2010 al Comisiei]

6.      Pescuit – Conservarea resurselor mării – Regimul cotelor de pescuit – Deduceri din cotele atribuite pentru un anumit an din cauza depășirii cotelor în anii precedenți – Deduceri care nu constituie sancțiuni – Supunere la principiul legalității pedepselor – Lipsă

[Regulamentul nr. 847/96 al Consiliului, art. 5 alin. (1) și Regulamentul nr. 2371/2002 al Consiliului, art. 23 alin. (4)]

1.      A se vedea textul deciziei.

(a se vedea punctul 26)

2.      Unicul temei juridic pe care Comisia putea întemeia Regulamentul nr. 1004/2010 privind operarea de deduceri din anumite cote de pescuit pentru 2010 din cauza depășirii cotelor de pescuit în anul precedent este articolul 105 din Regulamentul nr. 1224/2009 de stabilire a unui sistem comunitar de control pentru asigurarea respectării normelor politicii comune în domeniul pescuitului. O interpretare a acestui articol potrivit căreia acesta nu era aplicabil depășirilor de cote survenite anterior datei de 1 ianuarie 2010 ar avea drept consecință faptul că aceste depășiri nu ar putea determina deduceri și, deci, ar rămâne fără consecințe. Or, un astfel de rezultat ar fi în mod evident contrar finalităților urmărite prin Regulamentul nr. 1224/2009, în special obiectivului de a asigura respectarea deplină a limitărilor privind posibilitățile de pescuit.

În plus, Comisia este obligată să urmeze indicațiile clare ale legiuitorului Uniunii și să aplice articolul 105 din Regulamentul nr. 1224/2009 începând din 1 ianuarie 2010. În ipoteza în care aplicarea acestui articol la situații apărute înainte de intrarea sa în vigoare sau aplicabilitatea sa în timp s‑ar dovedi problematică având în vedere principiul securității juridice, Comisia ar trebui să îl interpreteze în sens restrictiv pentru a garanta respectarea acestui principiu de drept primar.

(a se vedea punctele 32 și 34)

3.      A se vedea textul deciziei.

(a se vedea punctul 39)

4.      Prin întemeierea Regulamentului nr. 1004/2010 privind operarea de deduceri din anumite cote de pescuit pentru 2010 din cauza depășirii cotelor de pescuit în anul precedent pe articolul 105 din Regulamentul nr. 1224/2009 de stabilire a unui sistem comunitar de control pentru asigurarea respectării normelor politicii comune în domeniul pescuitului, aplicabil de la 1 ianuarie 2010, Comisia a aplicat o reglementare nouă unei situații de fapt apărute sub regimul reglementării anterioare. Cu toate acestea, în temeiul reglementării anterioare articolului 105 din Regulamentul nr. 1224/2009, Comisia avea deja dreptul să opereze deduceri din cotele aferente unui anumit an, nu numai ca urmare a depășirilor de cote aferente anului precedent, ci și a celor aferente anilor anteriori acestuia. Prin urmare, întrucât nu a supus depășirile în cauză unui regim mai puțin favorabil decât cel prevăzut de reglementarea în vigoare la momentul la care au survenit acestea, Comisia nu a încălcat principiul securității juridice.

(a se vedea punctele 40, 41, 64 și 65)

5.      A se vedea textul deciziei.

(a se vedea punctele 67, 68, 78 și 80-83)

6.      Deducerile prevăzute de articolul 23 alineatul (4) din Regulamentul nr. 2371/2002 privind conservarea și exploatarea durabilă a resurselor piscicole în conformitate cu politica comună în domeniul pescuitului și de articolul 5 alineatul (1) din Regulamentul nr. 847/96 privind introducerea unor condiții suplimentare pentru gestionarea interanuală a totalurilor admise de captură și a cotelor de pescuit nu constituie sancțiuni și, prin urmare, nu sunt supuse principiului legalității pedepselor.

Astfel, sistemul cotelor de pescuit al Uniunii urmărește obiectivul de a asigura conservarea și exploatarea durabilă a resurselor piscicole. Deducerile din cote vizează asigurarea respectării cotelor și, prin urmare, au aceeași finalitate.

Simplul fapt că deducerile au un astfel de obiectiv nu permite să se excludă că este vorba despre sancțiuni în sensul principiului sus‑menționat, întrucât aceste obiective pot fi urmărite și prin intermediul unor măsuri represive. Totuși, o măsură care se limitează să prevadă o compensație pentru un prejudiciu cauzat și care, prin urmare, se limitează să restituie statu‑quo ante nu constituie o măsură represivă în sensul principiului legalității sancțiunilor.

În această privință, articolul 23 alineatul (4) din Regulamentul nr. 2371/2002 și articolul 5 alineatul (1) din Regulamentul nr. 847/96 se limitează să prevadă deduceri constând în simpla compensare a depășirii cotelor și, prin urmare, nu prevăd sancțiuni, respectiv măsuri care să depășească această compensare.

Este adevărat, desigur, că aceste articole prevăd coeficienți de multiplicare pentru calculul deducerilor. Totuși, acești coeficienți de multiplicare nu pot fi considerați sancțiuni care depășesc obiectivul unei compensări, deoarece urmăresc să asigure o restituire integrală a prejudiciului cauzat prin depășirea cotelor. Astfel, pescuitul în exces are un efect negativ asupra capacității de reproducere a stocului în cauză, care poate încetini refacerea acestuia și poate determina scăderea lui.

(a se vedea punctele 70-72, 76 și 78)