HOTĂRÂREA TRIBUNALULUI (Camera a treia)
6 iunie 2019(*)
„Desen sau model comunitar – Procedură de declarare a nulității – Desen sau model industrial comunitar înregistrat care reprezintă un vehicul motorizat – Desen sau model industrial comunitar anterior – Cauză de nulitate – Lipsa caracterului individual – Articolul 6 și articolul 25 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 6/2002”
În cauza T‑209/18,
Dr. Ing. h.c. F. Porsche AG, cu sediul în Stuttgart (Germania), reprezentată de C. Klawitter, avocat,
reclamantă,
împotriva
Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO), reprezentat de S. Hanne, în calitate de agent,
pârât,
cealaltă parte din procedura care s‑a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO, intervenientă la Tribunal, fiind
Autec AG, cu sediul în Nuremberg (Germania), reprezentată de M. Krogmann, avocat,
având ca obiect o acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a treia de recurs a EUIPO din 19 ianuarie 2018 (cauza R 945/2016‑3) privind o procedură de declarare a nulității între Autec AG și Dr. Ing. h.c. F. Porsche AG,
TRIBUNALUL (Camera a treia),
compus din domnul S. Frimodt Nielsen, președinte, și doamna N. Półtorak și domnul E. Perillo (raportor), judecători,
grefier: doamna R. Ūkelytė, administrator,
având în vedere cererea introductivă depusă la grefa Tribunalului la 22 martie 2018,
având în vedere memoriul în răspuns al EUIPO depus la grefa Tribunalului la 13 iulie 2018,
având în vedere memoriul în răspuns al intervenientei depus la grefa Tribunalului la 4 iulie 2018,
având în vedere decizia din 7 august 2018 prin care se refuză depunerea la dosar a scrisorii reclamantei din 23 iulie 2018,
având în vedere decizia din 23 august 2018 prin care se refuză depunerea la dosar a scrisorii reclamantei din 13 august 2018,
având în vedere decizia din 20 septembrie 2018 prin care se refuză conexarea cauzelor T‑43/18, T‑191/18, T‑192/18, T‑209/18 și T‑210/18,
având în vedere desemnarea unui alt judecător pentru completarea camerei, ca urmare a împiedicării unuia dintre membrii acesteia,
având în vedere decizia din 14 ianuarie 2019 de refuz al conexării cauzelor T‑209/18 și T‑210/18 pentru buna desfășurare a fazei orale a procedurii,
în urma ședinței din 12 februarie 2019,
pronunță prezenta
Hotărâre
Istoricul cauzei
1 La 20 august 2010, reclamanta, Dr. Ing. h.c. F. Porsche AG, a depus o cerere de înregistrare a unui desen sau model industrial comunitar la Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 6/2002 al Consiliului din 12 decembrie 2001 privind desenele sau modelele industriale comunitare (JO 2002, L 3, p. 1, Ediție specială, 13/vol. 33, p. 70).
2 Desenul sau modelul industrial a cărui înregistrare a fost solicitată este reprezentat după cum urmează (denumit în continuare „modelul contestat” sau „modelul seriei 991 a mașinii «Porsche 911»”):
3 Produsele cărora urmează să le fie aplicat modelul contestat fac parte din clasa 12.08 în sensul Aranjamentului de la Locarno privind clasificarea internațională a desenelor și modelelor industriale din 8 octombrie 1968, cu modificările ulterioare, și corespund următoarei descrieri: „Vehicule motorizate”.
4 Modelul contestat a fost publicat în Buletinul desenelor sau modelelor industriale comunitare nr. 2010/200 din 6 septembrie 2010, cu data de prioritate din 27 aprilie 2010, iar reprezentările grafice ale modelului menționat au fost publicate în Buletinul desenelor sau modelelor industriale comunitare nr. 2012/172 din 7 septembrie 2012.
5 La 8 iulie 2014, intervenienta, Autec AG, a depus la EUIPO o cerere de declarare a nulității modelului contestat. Această cerere a fost formulată în temeiul articolului 25 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 6/2002 coroborat cu articolul 4 alineatul (1) și cu articolele 5 și 6 din același regulament.
6 În esență, intervenienta a apreciat că modelul seriei 991 a mașinii „Porsche 911” nici nu era nou, nici nu avea caracter individual, ceea ce s‑ar fi opus protecției acestuia. În susținerea cererii sale, aceasta a arătat în esență că modelul contestat nu se distingea în mod semnificativ de celelalte modele ale mașinii „Porsche 911” introduse pe piață începând cu versiunea originală din anul 1963.
7 În această privință, intervenienta a invocat, în special, următoarele desene sau modele industriale comunitare:
– desenul sau modelul industrial comunitar nr. 735428‑0001 (denumit în continuare „modelul anterior” sau „modelul seriei 997 a mașinii «Porsche 911»”), înregistrat pentru „vehicule motorizate” și publicat la 23 iunie 2008, care este reprodus după cum urmează:
– desenul sau modelul industrial comunitar nr. 633748‑0001, înregistrat pentru „automobile” și publicat la 9 ianuarie 2007, care este reprodus după cum urmează:
8 Intervenienta a anexat de asemenea la cererea sa de declarare a nulității diverse articole de presă referitoare la designul mașinii „Porsche 911”.
9 Prin decizia din 10 mai 2016, divizia de anulare a EUIPO a admis cererea de declarare a nulității și a declarat nul modelul contestat din cauza lipsei caracterului individual.
10 La 23 mai 2016, reclamanta a formulat o cale de atac la EUIPO împotriva deciziei diviziei de anulare, în temeiul articolelor 55-60 din Regulamentul nr. 6/2002.
11 Prin decizia din 19 ianuarie 2018 (denumită în continuare „decizia atacată”), Camera a treia de recurs a EUIPO a respins calea de atac din cauza lipsei caracterului individual, în sensul articolului 6 alineatul (1) din Regulamentul nr. 6/2002.
12 Camera de recurs a apreciat mai întâi că, în cazul automobilelor, libertatea autorului este limitată de caracteristicile tehnice ale produsului în cauză, ca aceea de a avea o caroserie și roți, precum și de prevederile legale, în special de cele în materie de siguranță rutieră, cum ar fi, de exemplu, aceea de a avea faruri, oglinzi retrovizoare și stopuri.
13 Această instanță a apreciat în continuare că, în ceea ce privește designul unor astfel de caracteristici impuse de funcția tehnică sau de prevederile legale, libertatea autorului nu este în schimb supusă, ca atare, niciunei restricții. Ea a precizat de asemenea că utilizatorul produselor în cauză este un utilizator avizat cu privire la automobile în general, adică o persoană care conduce, utilizează și cunoaște modelele de mașini disponibile pe piață.
14 În acest context, camera de recurs a considerat că modelele în conflict coincideau, în definitiv, prin caracteristicile lor esențiale, precum forma sau silueta caroseriei, a ușilor și a geamurilor lor.
15 Camera de recurs a concluzionat, astfel, că existența modelului seriei 997 a mașinii „Porsche 911” este suficientă pentru a constitui o piedică în declararea caracterului individual al modelului seriei 991 a aceleiași mașini și că nu era necesar, prin urmare, să se examineze desenul sau modelul industrial comunitar nr. 633748‑0001, invocat de intervenientă, nici să se analizeze noutatea modelului contestat.
Concluziile părților
16 Reclamanta solicită Tribunalului:
– anularea deciziei atacate;
– respingerea cererii de declarare a nulității „desenului sau modelului industrial […] nr. 198387‑0001”.
17 EUIPO și intervenienta solicită Tribunalului:
– respingerea acțiunii;
– obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.
În drept
18 În susținerea acțiunii formulate, reclamanta invocă, în esență, un motiv unic, întemeiat pe încălcarea articolului 25 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 6/2002 coroborat cu articolele 5 și 6 din același regulament.
19 În acest cadru, ea susține în esență că impresia globală pe care o produce modelul contestat asupra utilizatorului avizat cu privire la acest tip de mașină este diferită de cea produsă de modelul anterior, invocat de intervenientă în susținerea cererii sale de declarare a nulității. Astfel, cele două modele în conflict s‑ar distinge prin „aspectul lor exterior” în mod „considerabil” și „atât de evident” încât camera de recurs nu putea să considere, fără a săvârși o eroare de apreciere, că modelul contestat este lipsit de caracter individual.
20 Odată rezumat acest motiv, trebuie amintit că, potrivit articolului 25 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 6/2002, un desen sau un model industrial comunitar este declarat nul dacă nu îndeplinește condițiile stabilite de articolele 4-9 din același regulament.
21 În această privință, articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul nr. 6/2002 prevede că un desen sau un model industrial comunitar este protejat numai dacă are caracter individual și de noutate.
Cu privire la primul aspect al motivului unic, întemeiat pe încălcarea articolului 25 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 6/2002 coroborat cu articolul 6 din același regulament
22 Din textul articolului 6 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 6/2002 reiese că aprecierea caracterului individual al unui desen sau al unui model industrial comunitar trebuie să fie realizată mai întâi prin raportare la impresia globală pe care o produce asupra utilizatorului avizat în cauză [a se vedea Hotărârea din 25 octombrie 2013, Merlin și alții/OAPI – Dusyma (Jocuri), T‑231/10, nepublicată, EU:T:2013:560, punctul 28 și jurisprudența citată]. Această impresie globală trebuie, în plus, să fie diferită de impresia produsă asupra unui asemenea utilizator de orice alt desen sau model care a fost făcut public înainte de data de depunere a cererii de înregistrare sau, dacă se revendică o prioritate, înainte de data de prioritate respectivă.
23 Pe de altă parte, articolul 6 alineatul (2) din Regulamentul nr. 6/2002 precizează că, în cadrul aprecierii caracterului individual în discuție, trebuie să se ia în considerare gradul de libertate al autorului în elaborarea desenului sau a modelului respectiv.
24 Odată amintite aceste condiții legale, trebuie arătat că jurisprudența relevantă precizează că, în această privință, caracterul individual al unui desen sau al unui model industrial trebuie să rezulte dintr‑o impresie globală diferită, din punctul de vedere al utilizatorului avizat, sau din inexistența unui „déjà vu” în raport cu orice desen sau model industrial anterior. Din această perspectivă, diferențele insuficient de conturate pentru a afecta impresia globală respectivă nu pot fi luate în considerare, ci numai diferențele suficient de conturate pentru a crea impresii de ansamblu diferite pot fi determinante [a se vedea Hotărârea din 7 noiembrie 2013, Budziewska/OAPI – Puma (Felină în salt), T‑666/11, nepublicată, EU:T:2013:584, punctul 29 și jurisprudența citată].
25 Prin urmare, având în vedere criteriile menționate mai sus, trebuie analizat dacă, din punctul de vedere al utilizatorului avizat și ținând seama de gradul de libertate de care poate beneficia în speță autorul modelului, impresia globală produsă de modelul contestat diferă de cea produsă de modelul anterior.
Cu privire la utilizatorul avizat
26 În ceea ce privește interpretarea noțiunii de utilizator avizat, trebuie să se considere mai întâi că această calitate de „utilizator avizat” presupune ca persoana vizată să folosească produsul în care este încorporat desenul sau modelul industrial în conformitate cu utilizarea căruia îi este destinată acest produs. Calificativul „avizat" sugerează totodată că utilizatorul respectiv, fără a fi în mod necesar expert tehnic, cunoaște diversele desene sau modele industriale existente în sectorul vizat, are un anumit nivel de cunoștințe în ceea ce privește elementele pe care, de regulă, aceste desene sau modele industriale le conțin și, datorită interesului