Cauza C‑241/08

Comisia Europeană

împotriva

Republicii Franceze

„Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru – Directiva 92/43/CEE – Articolul 6 alineatele (2) și (3) – Transpunere incorectă – Arii speciale de conservare – Efecte semnificative ale unui proiect asupra mediului – Caracter «neperturbator» al anumitor activități – Evaluarea efectelor asupra mediului”

Sumarul hotărârii

1.        Mediu – Conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică – Directiva 92/43

[Directiva 92/43 a Consiliului, art. 6 alin. (2)]

2.        Mediu – Conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică – Directiva 92/43

[Directiva 92/43 a Consiliului, art. 6 alin. (3)]

3.        Mediu – Conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică – Directiva 92/43

[Directiva 92/43 a Consiliului, art. 6 alin. (3)]

4.        Mediu – Conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică – Directiva 92/43

[Directiva 92/43 a Consiliului, art. 6 alin. (3) și (4)]

1.        O legislație națională care prevede cu titlu general că pescuitul, activitățile piscicole, vânătoarea și alte activități cinegetice practicate în condițiile și în zonele autorizate prin lege și prin regulamentele în vigoare nu constituie activități perturbatoare sau cu astfel de efecte, fără a se garanta că respectivele activități nu duc la apariția niciunei perturbări susceptibile să afecteze în mod semnificativ obiectivele Directivei 92/43 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică, nu poate fi considerată conformă cu articolul 6 alineatul (2) din directiva menționată.

(a se vedea punctele 32, 39 și 76 și dispozitiv 1)

2.        Nu își îndeplinește obligațiile care îi revin în temeiul articolului 6 alineatul (3) din Directiva 92/43 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică un stat membru care exceptează în mod sistematic de la procedura de evaluare a efectelor asupra unui sit lucrările, operațiunile și amenajările prevăzute de contractele Natura 2000, în condițiile în care nu se poate exclude posibilitatea ca aceste lucrări, operațiuni sau amenajări, deși au ca obiectiv conservarea sau readucerea la un stadiu corespunzător de conservare a unui sit, să nu aibă o legătură directă cu gestionarea sitului sau să fie necesare pentru gestionarea acestuia.

Astfel, stabilirea obiectivelor de conservare și de readucere la un stadiu corespunzător de conservare în cadrul sistemului Natura 2000 poate impune rezolvarea unor conflicte între diferite obiective. Așadar, pentru ca îndeplinirea obiectivelor de conservare urmărite prin Directiva 92/43 să fie pe deplin asigurată, este necesar ca, potrivit articolului 6 alineatul (3) din această directivă, orice plan sau proiect care nu are o legătură directă cu sau nu este necesar pentru gestionarea sitului, dar care l‑ar putea afecta în mod semnificativ să fie supus unei evaluări individuale a efectelor asupra sitului în cauză, în funcție de obiectivele de conservare ale acestuia din urmă.

(a se vedea punctele 51, 53, 54, 56 și 76 și dispozitiv 1)

3.        Nu își îndeplinește obligațiile care îi revin în temeiul articolului 6 alineatul (3) din Directiva 92/43 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică un stat membru care exceptează în mod sistematic de la procedura de evaluare a efectelor asupra unui sit programele și proiectele de lucrări, de operațiuni sau de amenajări supuse unui regim declarativ.

(a se vedea punctele 62 și 76 și dispozitiv 1)

4.        Evaluarea corespunzătoare a efectelor asupra mediului, care trebuie efectuată în temeiul articolului 6 alineatul (3) din Directiva 92/43 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică, presupune necesitatea de a identifica, făcând apel la cele mai relevante cunoștințe științifice în materie, toate aspectele planului sau ale proiectului care ar putea, per se sau în combinație cu alte planuri sau proiecte, să afecteze obiectivele de conservare a sitului respectiv. Prin urmare, o astfel de evaluare nu include examinarea alternativelor la un plan sau la un proiect. Examinarea soluțiilor alternative prevăzută la articolul 6 alineatul (4) din directiva menționată nu poate fi efectuată decât dacă concluziile rezultate din evaluarea efectuată în temeiul articolului 6 alineatul (3) din directiva menționată sunt negative și în ipoteza în care planul sau proiectul trebuie totuși realizat pentru motive cruciale de interes public major. Așadar, acesta nu poate constitui un element pe care autoritățile competente sunt obligate să îl ia în considerare atunci când efectuează evaluarea corespunzătoare a efectelor prevăzută la respectivul articol 6 alineatul (3).

(a se vedea punctele 69, 71 și 73)