Language of document : ECLI:EU:T:2019:690

HOTĂRÂREA TRIBUNALULUI (Camera a șaptea)

24 septembrie 2019(*)

„Marcă a Uniunii Europene – Procedură de opoziție – Cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene figurative V V‑WHEELS – Mărci ale Uniunii Europene, naționale și neînregistrate figurative anterioare VOLVO – Motiv relativ de refuz – Similitudine a semnelor – Articolul 8 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2017/1001”

În cauza T‑356/18,

Volvo Trademark Holding AB, cu sediul în Göteborg (Suedia), reprezentată de T. Dolde, avocat, și de M. Hawkins, solicitor,

reclamantă,

împotriva

Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO), reprezentat de S. Bonne și de H. O’Neill, în calitate de agenți,

pârât,

cealaltă parte în procedura care s‑a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO fiind

Paalupaikka Oy, cu sediul în Iisalmi (Finlanda),

având ca obiect o acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a patra de recurs a EUIPO din 21 martie 2018 (cauza R 1852/2017-4), privind o procedură de opoziție între Volvo Trademark Holding și Paalupaikka,

TRIBUNALUL (Camera a șaptea),

compus din doamna V. Tomljenović, președinte, și domnii E. Bieliūnas și A. Kornezov (raportor), judecători,

grefier: doamna R. Ūkelytė, administrator,

având în vedere cererea introductivă depusă la grefa Tribunalului la 7 iunie 2018,

având în vedere memoriul în răspuns depus la grefa Tribunalului la 4 octombrie 2018,

în urma ședinței din 16 mai 2019,

pronunță prezenta

Hotărâre

 Istoricul cauzei

1        La 4 august 2015, Paalupaikka Oy a depus o cerere de înregistrare a unei mărci a Uniunii Europene la Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 207/2009 al Consiliului din 26 februarie 2009 privind marca Uniunii Europene (JO 2009, L 78, p. 1), astfel cum a fost modificat [înlocuit prin Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 iunie 2017 privind marca Uniunii Europene (JO 2017, L 154, p. 1)].

2        Marca a cărei înregistrare a fost solicitată este următorul semn figurativ:

3        Image not foundAcest semn este descris în cererea de înregistrare ca fiind „[u]n cerc albastru în centrul căruia se află [litera «v»] arginti[e]”, cerc care „este înconjurat de o fină delimitare argintie” și apare deasupra „cuvântului «v‑wheels»”, în care „[l]itera «[v]» […] este argintie [și] celelalte caractere sunt de culoare albastră”. Produsele pentru care s‑a solicitat înregistrarea fac parte din clasa 12 în sensul Aranjamentului de la Nisa privind clasificarea internațională a produselor și serviciilor în vederea înregistrării mărcilor din 15 iunie 1957, cu revizuirile și modificările ulterioare, și corespund următoarei descrieri: „Jante pentru roțile automobilelor; [j]ante pentru roțile mașinilor; [r]oți; [r]oți pentru vehicule; [r]oți pentru automobile; [r]oți pentru motociclete; [r]oți de mașini; [c]ărucioare pentru vagonete [vehicule]; [r]oți [piese pentru vehicule terestre]; [r]oți pentru carturi de curse; [r]oți, pneuri și benzi de rulare continue”.

4        Cererea de înregistrare a mărcii a fost publicată în Buletinul mărcilor Uniunii Europene nr. 182/2015 din 25 septembrie 2015.

5        La 31 decembrie 2015, reclamanta, Volvo Trademark Holding AB, a formulat opoziție față de înregistrarea semnului solicitat pentru produsele prevăzute la punctul 3 de mai sus.

6        Opoziția se întemeia pe următoarele mărci anterioare, care acopereau toate produsele din clasa 12:

–        marca Uniunii Europene figurativă înregistrată cu numărul 10397016, reprodusă în continuare:


–        marca Uniunii Europene figurativă înregistrată cu numărul 4804522, reprodusă în continuare:

Image not found

–        marca Uniunii Europene figurativă înregistrată cu numărul 9045311, reprodusă în continuare:


–        marca finlandeză figurativă înregistrată cu numărul 66240, reprodusă în continuare:


–        marca suedeză figurativă înregistrată cu numărul 385923, reprodusă în continuare:

Image not found

–        marca suedeză figurativă care a făcut obiectul unei cereri de înregistrare la 22 august 2014, reprodusă în continuare:

Image not found

–        marca de notorietate în Uniunea Europeană, reprodusă în continuare:

Image not found

–        marca de notorietate în Uniune, reprodusă în continuare:

Image not found

–        marca de notorietate în Uniune, reprodusă în continuare:

Image not found

7        Motivele invocate în susținerea opoziției erau cele prevăzute la articolul 8 alineatul (1) litera (b) și la articolul 8 alineatul (5) din Regulamentul nr. 207/2009 [devenit articolul 8 alineatul (1) litera (b) și articolul 8 alineatul (5) din Regulamentul 2017/1001].

8        La 19 iunie 2017, divizia de opoziție a respins opoziția în totalitate.

9        La 22 august 2017, reclamanta a introdus o cale de atac la EUIPO împotriva deciziei diviziei de opoziție, în temeiul articolelor 58-64 din Regulamentul nr. 207/2009 (devenite articolele 66-71 din Regulamentul 2017/1001).

10      Prin decizia din 21 martie 2018 (denumită în continuare „decizia atacată”), Camera a patra de recurs a EUIPO a respins calea de atac. În special, aceasta a considerat mai întâi că semnul a cărui înregistrare era solicitată era diferit de mărcile anterioare invocate în susținerea opoziției și că, prin urmare, nu se putea constata niciun risc de confuzie în sensul articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul 2017/1001. În continuare, aceasta a respins motivul de opoziție întemeiat pe articolul 8 alineatul (5) din regulamentul menționat, întrucât prima condiție pentru aplicarea acestei dispoziții nu era îndeplinită, semnele în conflict fiind diferite. În sfârșit, aceasta a arătat că nici sondajele de opinie, nici decizia Patentstyret (Oficiul norvegian pentru proprietate industrială), prezentate de reclamantă, nu puteau repune în discuție aceste concluzii.

 Concluziile părților

11      Reclamanta solicită Tribunalului:

–        anularea deciziei atacate;

–        obligarea EUIPO la plata cheltuielilor de judecată, inclusiv a celor efectuate în cadrul procedurilor în fața diviziei de opoziție și a Camerei a patra de recurs a EUIPO.

12      EUIPO solicită Tribunalului:

–        respingerea acțiunii în totalitate;

–        obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată efectuate de acesta.

 În drept

13      În susținerea acțiunii, reclamanta invocă patru motive. Primul și al doilea motiv se întemeiază pe încălcarea articolului 8 alineatul (5) și, respectiv, a articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul 2017/1001. Al treilea motiv privește o denaturare a faptelor și a probelor de către camera de recurs, cu încălcarea articolului 72 alineatul (2) din Regulamentul 2017/1001. Al patrulea motiv este întemeiat pe încălcarea obligației de motivare care revine camerei de recurs în temeiul articolului 94 alineatul (1) din Regulamentul 2017/1001.

14      Din decizia atacată reiese că, în cadrul analizei motivului relativ de refuz prevăzut la articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul 2017/1001, camera de recurs a considerat că semnele în conflict erau diferite, astfel încât se impunea respingerea opoziției întemeiate atât pe articolul 8 alineatul (1) litera (b), cât și pe articolul 8 alineatul (5) din același regulament.

15      În ceea ce privește primul motiv, întemeiat pe încălcarea articolului 8 alineatul (5) din Regulamentul 2017/1001, reclamanta consideră în esență că în mod greșit a constatat camera de recurs lipsa oricărei similitudini între semne, înlăturând, ca urmare a acestui fapt, motivul relativ de refuz prevăzut de această dispoziție.

16      Potrivit articolului 8 alineatul (5) din Regulamentul 2017/1001, la opoziția titularului unei mărci anterioare înregistrate în înțelesul alineatului (2), se respinge înregistrarea mărcii solicitate atunci când este identică sau similară cu o marcă anterioară, indiferent dacă produsele sau serviciile pentru care se depune cererea sunt identice, similare sau nu sunt similare cu cele pentru care este înregistrată marca anterioară, atunci când, în cazul unei mărci UE anterioare, aceasta se bucură de un renume în Uniune sau, în cazul unei mărci naționale anterioare, se bucură de un renume în respectivul stat membru, precum și atunci când utilizarea fără un motiv întemeiat a mărcii solicitate ar genera un profit necuvenit de pe urma caracterului distinctiv sau a renumelui mărcii anterioare sau ar aduce atingere acestuia.

17      Din modul de redactare a articolului 8 alineatul (5) din Regulamentul 2017/1001 rezultă că aplicarea acestei dispoziții este supusă condițiilor cumulative care țin, în primul rând, de identitatea sau de similitudinea dintre mărcile în conflict, în al doilea rând, de existența unui renume al mărcii anterioare invocat în sprijinul opoziției și, în al treilea rând, de existența riscului ca utilizarea fără un motiv întemeiat a mărcii solicitate să genereze un profit necuvenit din caracterul distinctiv sau din renumele mărcii anterioare sau să aducă atingere acestora (Hotărârea din 28 iunie 2018, EUIPO/Puma, C‑564/16 P, EU:C:2018:509, punctul 54).

18      Potrivit unei jurisprudențe constante, atingerile prevăzute la articolul 8 alineatul (5) din Regulamentul 2017/1001 privind marca comunitară, atunci când se produc, sunt consecința unui anumit grad de similitudine între mărcile anterioară și ulterioară, din cauza căreia publicul vizat realizează o asociere între aceste două mărci, cu alte cuvinte, stabilește o legătură între acestea, chiar dacă nu le confundă (a se vedea Hotărârea din 12 martie 2009, Antartica/OAPI, C‑320/07 P, nepublicată, EU:C:2009:146, punctul 43 și jurisprudența citată).

19      În ceea ce privește în special prima condiție de aplicare a articolului 8 alineatul (5) din Regulamentul 2017/1001, amintită la punctul 17 de mai sus, și anume identitatea sau similitudinea semnelor în conflict, trebuie amintit că, potrivit jurisprudenței Curții, gradul de similitudine necesar în cadrul articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul 2017/1001, pe de o parte, și în cadrul articolului 8 alineatul (5) din același regulament, pe de altă parte, este diferit. Astfel, în timp ce punerea în aplicare a protecției instituite prin prima dintre aceste două dispoziții este condiționată de constatarea unui asemenea grad de similitudine între mărcile în conflict încât există, în percepția publicului vizat, un risc de confuzie între acestea, existența unui asemenea risc nu este necesară pentru protecția conferită de cea de a doua dintre ele. Astfel, atingerile prevăzute la articolul 8 alineatul (5) din Regulamentul 2017/1001 pot fi consecința unui grad mai redus de similitudine între mărcile anterioară și ulterioară, dacă acesta este suficient pentru ca publicul vizat să realizeze o asociere între mărcile menționate, cu alte cuvinte, să stabilească o legătură între acestea (Hotărârea din 24 martie 2011, Ferrero/OAPI, C‑552/09 P, EU:C:2011:177, punctul 53, și Hotărârea din 20 noiembrie 2014, Intra‑Presse/Golden Balls, C‑581/13 P și C‑582/13 P, nepublicată, EU:C:2014:2387, punctul 72).

20      Prin urmare, atunci când orice similitudine între semnele în conflict este înlăturată, articolul 8 alineatul (5) din Regulamentul 2017/1001, la fel ca alineatul (1) litera (b) al acestui articol, este în mod vădit inaplicabil. Numai în ipoteza în care mărcile în conflict prezintă o anumită similitudine, chiar redusă, este necesar să procedeze la o apreciere globală pentru a stabili dacă, în pofida gradului de similitudine redus dintre acestea, există, dată fiind prezența altor factori pertinenți precum notorietatea sau renumele mărcii anterioare, un risc de confuzie sau o legătură între aceste mărci în percepția publicului vizat (a se vedea în acest sens Hotărârea din 24 martie 2011, Ferrero/OAPI, C‑552/09 P, EU:C:2011:177, punctul 66, și Hotărârea din 20 noiembrie 2014, Intra‑Presse/Golden Balls, C‑581/13 P și C‑582/13 P, nepublicată, EU:C:2014:2387, punctul 73).

21      În lumina acestor considerații introductive trebuie analizat primul motiv invocat de reclamantă.

22      În speță, camera de recurs a apreciat că semnele în conflict erau diferite și a constatat, în acest temei, neaplicarea motivului de refuz prevăzut la articolul 8 alineatul (5) din Regulamentul 2017/1001, fără a examina celelalte condiții prevăzute de această dispoziție și amintite la punctul 17 de mai sus.

23      Prin urmare, este necesar să se verifice dacă camera de recurs putea concluziona în mod întemeiat că nu exista nicio similitudine, chiar redusă, între semnele în conflict.

24      În această privință, trebuie amintit că două semne sunt similare atunci când, din punctul de vedere al publicului relevant, există între ele o egalitate cel puțin parțială în ceea ce privește unul sau mai multe aspecte relevante, și anume aspectele vizuale, fonetice și conceptuale [a se vedea Hotărârea din 29 noiembrie 2018, Louis Vuitton Malletier/EUIPO – Fulia Trading (LV BET ZAKŁADY BUKMACHERSKIE), T‑373/17, nepublicată, EU:T:2018:850, punctul 66 și jurisprudența citată].

25      Aprecierea similitudinii dintre două semne nu se poate limita la luarea în considerare a unei singure componente a unei mărci complexe și la compararea acesteia cu o altă marcă. Dimpotrivă, comparația trebuie să se facă prin examinarea mărcilor în cauză, apreciată fiecare ca întreg, ceea ce nu exclude faptul că impresia de ansamblu produsă de o marcă complexă în memoria publicului relevant poate fi dominată, în anumite împrejurări, de una sau de mai multe dintre componentele sale (a se vedea Hotărârea din 12 iunie 2007, OAPI/Shaker, C‑334/05 P, EU:C:2007:333, punctul 41 și jurisprudența citată). Aprecierea similitudinii se va putea face exclusiv pe baza elementului dominant numai dacă toate celelalte componente ale mărcii sunt neglijabile (Hotărârea din 12 iunie 2007, OAPI/Shaker, C‑334/05 P, EU:C:2007:333, punctul 42, și Hotărârea din 20 septembrie 2007, Nestlé/OAPI, C‑193/06 P, nepublicată, EU:C:2007:539, punctul 43). Aceasta ar putea fi situația în special atunci când componenta menționată poate domina prin ea însăși imaginea mărcii respective pe care publicul relevant o păstrează în memorie, astfel încât toate celelalte componente ale mărcii sunt neglijabile în impresia de ansamblu produsă de ea (Hotărârea din 20 septembrie 2007, Nestlé/OAPI, C‑193/06 P, nepublicată, EU:C:2007:539, punctul 43).

26      În speță, mai întâi, camera de recurs a considerat, în cadrul aprecierii sale întemeiate pe articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul 2017/1001, că publicul relevant care trebuie luat în considerare era marele public, și anume consumatorii finali și consumatorii profesioniști, al căror nivel de atenție varia de la mediu la ridicat, teritoriul relevant pentru analiza riscului de confuzie fiind Uniunea în ceea ce privește mărcile anterioare ale Uniunii și mărcile anterioare neînregistrate de notorietate, precum și Suedia și Finlanda în ceea ce privește mărcile naționale înregistrate pe aceste teritorii. Părțile nu contestă această definiție a publicului relevant.

27      În continuare, camera de recurs a procedat la compararea vizuală, fonetică și conceptuală a semnelor în conflict. În primul rând, ea a examinat opoziția, în măsura în care aceasta era întemeiată pe marca Uniunii Europene nr. 10397016, reprodusă la punctul 6 de mai sus.

28      În această privință, camera de recurs a constatat că semnul a cărui înregistrare fusese solicitată era un semn figurativ constituit din litera stilizată „v”, scrisă cu culoare argintie și inserată într‑un cerc albastru. În opinia sa, fontul utilizat se asemăna cu fontul standard Garamond, disponibil în orice program de prelucrare a textului. Aceasta a adăugat că, sub cerc, aceeași literă stilizată era reprodusă, însă la dimensiuni mai mici, urmată de o cratimă și de cuvântul „wheels” scris cu un font care semăna cu fontul Arial. Camera de recurs a considerat că respectivul cuvânt, care era un cuvânt în limba engleză de bază ce putea fi înțeles în întreaga Uniune, era descriptiv în ceea ce privește produsele acoperite de marca a cărei înregistrare fusese solicitată și nedistinctiv în ceea ce privește autovehiculele, iar litera „v” nu avea nicio semnificație în raport cu autovehiculele. În acest temei, ea a indicat că, „în cel mai bun caz pentru reclamantă”, semnul a cărui înregistrare fusese solicitată era dominat de litera „v” argintie inserată într‑un cerc albastru, culoarea albastră fiind o culoare primară.

29      În ceea ce privește marca Uniunii Europene nr. 10397016, camera de recurs a arătat că aceasta era constituită din reprezentarea stilizată a elementului verbal „volvo” cu litere albastre, culoarea albastră fiind o culoare primară, și cu caractere asemănătoare cu fontul standard Garamond, „cu singura diferență că aceste litere [păreau] ușor mai groase decât în [fontul menționat]”. În ceea ce privește semnele în conflict, aceasta a arătat că atât fontul, cât și culoarea utilizate erau foarte simple și utilizate în mod curent în comerț, astfel încât nu confereau un caracter distinctiv semnelor menționate.

30      În ceea ce privește comparația vizuală între semnele în conflict, camera de recurs a considerat, la punctul 30 din decizia atacată, că elementele dominante ale semnelor menționate, și anume litera „v” pentru semnul a cărui înregistrare fusese solicitată și, respectiv, elementul verbal „volvo” pentru marca anterioară, erau diferite. Aceasta a observat că un semn compus dintr‑o singură literă nu putea fi considerat similar cu un cuvânt care începea cu aceeași literă. În opinia sa, elementele figurative suplimentare erau de asemenea diferite. Ea a indicat că, chiar dacă cele două semne aveau culoarea albastră și chiar dacă era vorba despre aceeași nuanță de albastru, aceasta nu compensa diferențele existente între ele.

31      Pe plan fonetic, camera de recurs a apreciat că litera unică „v” care figurează în semnul a cărui înregistrare fusese solicitată se pronunța în mod diferit față de litera „v”, care figurează în elementul verbal „volvo” din marca anterioară, în limbile engleză, spaniolă și germană. Dat fiind că nu dispunea de niciun exemplu într‑o altă limbă care să demonstreze contrariul, aceasta a concluzionat că semnele în conflict nu erau similare pe plan fonetic.

32      Pe plan conceptual, camera de recurs a considerat că nu era posibilă nicio comparație, întrucât nici elementul dominant și distinctiv al semnului a cărui înregistrare fusese solicitată, nici marca anterioară nu aveau vreo semnificație.

33      Pe de altă parte, camera de recurs a arătat că, deși s‑a ținut seama de elementul „v‑wheels” al semnului a cărui înregistrare fusese solicitată, semnele în conflict ar fi și mai îndepărtate pe plan vizual și fonetic. De asemenea, în opinia sa, în cazul în care un concept ar trebui să fie atribuit elementului dominant al semnului menționat, și anume acela al unei litere unice, sau ar trebui să se țină seama de cuvântul „wheels” din elementul „v‑wheels” al acestui semn, semnele în conflict ar fi diferite pe plan conceptual.

34      În al doilea rând, camera de recurs a comparat semnul a cărui înregistrare fusese solicitată cu toate celelalte mărci figurative anterioare prezentate în susținerea opoziției și reluate la punctul 6 de mai sus. În această privință, ea a arătat că toate mărcile respective erau constituite din elementul distinctiv verbal „volvo”, scris cu același font de caractere ca marca Uniunii Europene nr. 10397016, și „dintr‑un element figurativ codominant”, elementul verbal „volvo” fiind scris cu negru pe o etichetă albă sau cu alb pe o etichetă neagră sau albastră. Aceasta a considerat, în plus, că aceste mărci nu conțineau un cerc, contrar afirmațiilor reclamantei, întrucât elementul lor figurativ nu putea fi descompus într‑un cerc și o săgeată, ci ar fi perceput ca un element unic care se aseamănă cu simbolul notoriu al genului masculin (Image not found), astfel încât semnele în conflict nu aveau în comun același element circular. Pe de altă parte, în niciuna dintre aceste mărci, elementul verbal „volvo” nu era scris cu culoare argintie, spre deosebire de litera „v” a semnului amintit. Or, întrucât toate aceste mărci conțin un element „codominant” suplimentar, diferențele dintre ele și acest semn ar fi „cu atât mai mari”. În consecință, camera de recurs a concluzionat că semnul în discuție era diferit de toate celelalte mărci menționate mai sus.

35      Reclamanta susține că, în vederea aplicării articolului 8 alineatul (5) din Regulamentul 2017/1001, aprecierea similitudinii dintre semnele în conflict pe care a efectuat‑o camera de recurs este eronată în mai multe privințe. În cererea introductivă și în ședință, aceasta a precizat că argumentele sale se concentrau în principal pe comparația dintre semnul a cărui înregistrare fusese solicitată și marca Uniunii Europene de notorietate reprodusă mai jos (denumită în continuare „marca anterioară invocată”):

Semnul a cărui înregistrare a fost solicitată

Marcă anterioară de notorietate în Uniune