Language of document :

Acțiune introdusă la 12 aprilie 2022 – BNP Paribas/BCE

(Cauza T-186/22)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamantă: BNP Paribas (Paris, Franța) (reprezentanți: A. Gosset-Grainville, M. Trabucchi și M. Dalon, avocați)

Pârâtă: Banca Centrală Europeană

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

anularea secțiunii 1.10 și a secțiunilor 3.10.1-3.10.8 din Decizia BCE nr. ECB-SSM-2022-FRBNP-7 (adoptată împreună cu anexele sale) din 2 februarie 2022, în măsura în care prevede măsuri care trebuie adoptate privind angajamentele de plată irevocabile referitoare la schemele de garantare a depozitelor sau la fondurile de rezoluție;

obligarea pârâtei la plata tuturor cheltuielilor de judecată;

adoptarea, în temeiul articolelor 88 și 89 din Regulamentul de procedură, a unei măsuri de organizare a procedurii prin care BCE să comunice deciziile privind angajamentele de plată irevocabile adoptate pentru alte instituții bancare pentru anul 2021, în special cele referitoare la celelalte instituții bancare franceze.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamanta invocă patru motive.

Primul motiv, întemeiat o eroare de drept și pe încălcarea articolului 266 TFUE. Reclamanta susține în acest sens că, prin impunerea în cadrul deciziei atacate a unei măsuri de principiu generale și întemeiate pe un raționament care nu ține seama de situația sa prudențială individuală, BCE și-ar fi depășit puterile conferite prin Regulamentul nr. 1024/20131 , astfel cum au fost precizate prin jurisprudența Tribunalului Uniunii Europene.

Al doilea motiv, întemeiat o eroare vădită de apreciere și pe încălcarea principiului bunei administrări. Reclamanta apreciază că BCE, prin faptul că a omis să țină seama de ansamblul elementelor relevante ce caracterizau situația sa specifică, a tras concluzii eronate în ceea ce privește riscurile prudențiale care ar fi generate de recurgerea la angajamente de plată irevocabile (denumite în continuare „API”) asupra situației sale individuale.

Al treilea motiv, întemeiat pe o eroare de drept din cauza lipsirii de efect util a dispozițiilor dreptului Uniunii care reglementează recurgerea la API. Potrivit reclamantei, întrucât BCE și-a întemeiat analiza pe considerații de principiu care nu pot conduce decât la o cerință de deducere integrală a API din fondurile proprii de nivel 1 de bază, aceasta ar conduce la lipsirea de efect util a textelor de drept al Uniunii care autorizează instituțiile de credit să recurgă la API pentru a-și îndeplini o parte din obligațiile lor față de fondurile de rezoluție și de schemele de garantare a depozitelor.

Al patrulea motiv, întemeiat pe o încălcare a principiului proporționalității, pentru motivul că BCE a impus reclamantei o măsură de deducere nejustificată și disproporționată în raport cu situația sa prudențială.

____________

1 Regulamentul (UE) nr. 1024/2013 al Consiliului din 15 octombrie 2013 de conferire a unor atribuții specifice Băncii Centrale Europene în ceea ce privește politicile legate de supravegherea prudențială a instituțiilor de credit (JO 2013, L 287, p. 63).