Cauza T‑117/08

Republica Italiană

împotriva

Comitetului Economic și Social European (CESE)

„Regim lingvistic – Anunț pentru ocuparea unui post vacant pentru recrutarea secretarului general al CESE – Publicare în trei limbi oficiale – Informare referitoare la anunțul pentru ocuparea unui post vacant – Publicare în toate limbile oficiale – Acțiune în anulare – Admisibilitate – Articolele 12 CE și 290 CE – Articolul 12 din RAA – Regulamentul nr. 1”

Sumarul hotărârii

1.      Dreptul Uniunii – Principii – Dreptul la o protecție jurisdicțională efectivă

(art. 230 primul paragraf CE)

2.      Comunitățile Europene – Regim lingvistic – Regulamentul nr. 1

(art. 290 CE; Regulamentul nr. 1 al Consiliului, art. 6)

3.      Comunitățile Europene – Regim lingvistic – Regulamentul nr. 1

(Regulamentul nr. 1 al Consiliului, art. 1, 4 și 5)

4.      Comunitățile Europene – Regim lingvistic

5.      Funcționari – Recrutare – Anunț pentru ocuparea unui post vacant – Publicare în Jurnalul Oficial numai în anumite limbi oficiale

(art. 12 CE)

1.      Comunitatea Europeană este o comunitate de drept, iar tratatul a stabilit un sistem complet de căi de atac și de proceduri, destinat să încredințeze Curții controlul legalității actelor instituțiilor. Sistemul tratatului constă în posibilitatea formulării unei acțiuni directe împotriva tuturor măsurilor adoptate de instituții și care urmăresc producerea unui efect juridic. Rezultă un principiu general potrivit căruia orice act emis de un organ al Uniunii, cum este Comitetul Economic și Social European, destinat să producă efecte juridice față de terți, trebuie să poată fi supus unui control jurisdicțional.

Cu certitudine, Comitetul Economic și Social European nu face parte dintre instituțiile menționate la articolul 230 CE. Totuși, un organ precum Comitetul are competența de a adopta acte care produc efecte juridice față de terți, cum ar fi anunțuri pentru ocuparea unui post vacant. Or, astfel de acte stabilesc, prin definirea condițiilor privind accesul la post, care sunt persoanele a căror candidatură poate fi reținută și constituie, așadar, acte care lezează potențialii candidați a căror candidatură este exclusă de condițiile menționate. Prin urmare, nu poate fi acceptabil, într‑o comunitate de drept, ca astfel de acte să se sustragă oricărui control jurisdicțional.

Rezultă că actele adoptate de Comitetul Economic și Social European, precum anunțurile pentru ocuparea unui post vacant, și destinate să producă efecte juridice față de toți candidații a căror candidatură nu ar fi fost reținută potrivit condițiilor impuse constituie acte atacabile.

(a se vedea punctele 30-33)

2.      Regulamentul nr. 1 de stabilire a regimului lingvistic al Comunității Economice Europene a fost adoptat în temeiul articolului 290 CE. Articolul 6 din regulamentul menționat permite în mod expres instituțiilor să stabilească modalitățile de aplicare a regimului lingvistic prin regulamentele lor de procedură, competență în exercitarea căreia trebuie să li se recunoască o anumită autonomie funcțională, în vederea asigurării bunei lor funcționări. În aceste condiții, alegerea limbii de comunicare internă intră în responsabilitatea instituțiilor, fiecare instituție având competența de a o impune agenților săi și celor care revendică această calitate.

(a se vedea punctele 41 și 55)

3.      Articolele 1, 4 și 5 din Regulamentul nr. 1 de stabilire a regimului lingvistic al Comunității Economice Europene nu sunt aplicabile relațiilor dintre instituții și funcționarii și agenții acestora și nici candidaților la aceste posturi, întrucât stabilesc numai regimul lingvistic aplicabil între instituții și un stat membru sau o persoană care intră sub jurisdicția unuia dintre statele membre. Situația este aceeași în privința relațiilor dintre organe, precum Comitetul Economic și Social European, și funcționarii și ceilalți agenți ai Comunităților.

(a se vedea punctul 51)

4.      Numeroasele referințe din tratat la modul de utilizare a limbilor în Uniunea Europeană nu pot fi considerate manifestarea unui principiu general de drept comunitar care asigură fiecărui cetățean dreptul ca tot ceea ce i‑ar putea afecta interesele să fie redactat în limba sa în orice circumstanțe. Nicio dispoziție și niciun principiu de drept comunitar nu impun ca anunțurile pentru ocuparea unui post vacant să fie publicate în mod sistematic în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în toate limbile oficiale.

(a se vedea punctele 70 și 71)

5.      În cazul în care Comitetul Economic și Social European decide să publice în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene textul integral al unui anunț pentru ocuparea unui post vacant pentru un post de conducere superior numai în anumite limbi, acesta trebuie, pentru a evita o discriminare pe motiv de limbă între candidații potențial interesați de anunțul respectiv, să adopte măsuri corespunzătoare în scopul informării tuturor candidaților menționați cu privire la existența respectivului anunț pentru ocuparea unui post vacant și la edițiile în care acesta a fost publicat integral. În măsura în care această condiție este îndeplinită, publicarea în Jurnalul Oficial a unui anunț pentru ocuparea unui post vacant într‑un număr restrâns de limbi nu poate conduce la apariția unei discriminări între diferiții candidați, dacă este cert că aceștia din urmă stăpânesc suficient cel puțin una dintre aceste limbi, fapt care le permite să ia cunoștință în mod util de conținutul anunțului respectiv. În schimb, publicarea în Jurnalul Oficial a textului anunțului numai în anumite limbi oficiale, în condițiile în care persoane ce cunosc numai alte limbi oficiale ar fi admise să își depună candidatura, poate conduce, în lipsa altor măsuri care urmăresc să permită acestei din urmă categorii de candidați potențiali să ia cunoștință în mod util de conținutul acestui anunț, la o discriminare în detrimentul acestora. Astfel, în această ipoteză, candidații în cauză s‑ar afla într‑o poziție mai puțin avantajoasă în raport cu ceilalți candidați, din moment ce nu ar fi în măsură să ia cunoștință în mod util de calificările cerute de anunțul pentru ocuparea unui post vacant, precum și de condițiile și de normele procedurii de recrutare. Or, o astfel de cunoaștere constituie o condiție prealabilă necesară prezentării optime a candidaturii lor, în vederea maximizării șanselor lor de a fi reținuți pentru postul în cauză.

(a se vedea punctele 74, 75, 78 și 79)