HOTĂRÂREA TRIBUNALULUI (Camera a treia extinsă)
22 martie 2023(*)
„Desen sau model industrial comunitar – Procedură de declarare a nulității – Desen sau model industrial comunitar înregistrat reprezentând un electrod care se introduce într‑o lampă – Cauză de nulitate – Articolul 4 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 6/2002 – Piesă a unui produs complex”
În cauza T‑617/21,
B&Bartoni spol. s r.o., cu sediul în Dolní Cetno (Republica Cehă), reprezentată de E. Lachmannová, avocată,
reclamantă,
împotriva
Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO), reprezentat de J. Ivanauskas, în calitate de agent,
pârât,
cealaltă parte din procedura care s‑a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO, intervenientă în fața Tribunalului, fiind
Hypertherm, Inc., cu sediul în Hanover, New Hampshire (Statele Unite), reprezentată de J. Day, solicitor, și T. de Haan, avocat,
TRIBUNALUL (Camera a treia extinsă),
compus, la deliberări, din domnii M. van der Woude, președinte, și G. De Baere, doamna G. Steinfatt, domnul K. Kecsmár și doamna S. Kingston (raportoare), judecători,
grefier: A. Juhász‑Tóth, administratoare,
având în vedere faza scrisă a procedurii,
în urma ședinței din 22 septembrie 2022,
pronunță prezenta
Hotărâre
1 Prin acțiunea întemeiată pe articolul 263 TFUE, reclamanta, B&Bartoni spol. s r.o., solicită anularea Deciziei Camerei a treia de recurs a Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) din 16 iulie 2021 (cauza R 2843/2019-3) (denumită în continuare „decizia atacată”).
Istoricul cauzei
2 La 22 decembrie 2017, reclamanta a prezentat EUIPO o cerere de declarare a nulității desenului sau modelului industrial comunitar înregistrat cu numărul 1292122-0001 în urma unei cereri depuse la 2 septembrie 2011 și reprezentat în imaginile următoare:
3 Produsele la care se dorea a fi aplicat desenul sau modelul a cărui nulitate a fost solicitată se încadrau în clasa 08.05 în sensul Aranjamentului de la Locarno privind clasificarea internațională a desenelor și modelelor industriale, semnat la 8 octombrie 1968, cu modificările ulterioare, și corespundeau următoarei denumiri: „Lămpi de sudură (parte din -)”.
4 Motivul invocat în susținerea cererii de declarare a nulității era cel prevăzut la articolul 25 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 6/2002 al Consiliului din 12 decembrie 2001 privind desenele sau modelele industriale comunitare (JO 2002, L 3, p. 1, Ediție specială, 13/vol. 33, p. 70) coroborat cu articolele 4 și 5 din același regulament.
5 Cererea de declarare a nulității se întemeia printre altele pe nerespectarea condițiilor de protecție a unui desen sau model industrial comunitar prevăzute la articolul 4 din Regulamentul nr. 6/2002. În această privință, reclamanta a arătat că electrodul, al cărui desen sau model industrial comunitar este contestat, constituia o piesă a unui produs complex, și anume o lampă care făcea parte dintr‑un sistem de tăiere a plasmei, care nu era vizibilă la utilizarea normală a acestui produs în sensul articolului 4 alineatul (2) din Regulamentul nr. 6/2002.
6 La 16 octombrie 2019, divizia de anulare a admis cererea de declarare a nulității pe acest temei. În consecință, aceasta a declarat nulitatea desenului sau modelului industrial comunitar contestat.
7 La 13 decembrie 2019, intervenienta, Hypertherm, Inc., a formulat o cale de atac la EUIPO împotriva deciziei diviziei de anulare.
8 Prin decizia atacată, camera de recurs a admis calea de atac și a respins cererea de declarare a nulității, printre altele pentru motivul că produsul reprezentat în desenul sau modelul industrial comunitar contestat nu poate fi considerat o piesă a unui produs complex în sensul articolului 4 alineatul (2) din Regulamentul nr. 6/2002.
Concluziile părților
9 Reclamanta solicită Tribunalului:
– anularea deciziei atacate;
– obligarea EUIPO la plata cheltuielilor de judecată.
10 EUIPO solicită Tribunalului:
– respingerea acțiunii în întregime;
– obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.
11 Intervenienta solicită Tribunalului:
– respingerea acțiunii în întregime;
– obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată, inclusiv a celor efectuate în fața camerei de recurs.
În drept
12 Reclamanta invocă în esență un motiv unic, întemeiat pe încălcarea articolului 4 alineatul (2) din Regulamentul nr. 6/2002 ca urmare a unei interpretări eronate a noțiunii „piesă a unui produs complex”. În opinia sa, camera de recurs a săvârșit o eroare de drept concluzionând că electrodul în cauză nu era o piesă a unui produs complex și respingând cererea de declarare a nulității pe acest temei.
Cu privire la admisibilitatea precizărilor factuale și a probelor prezentate de intervenientă în cadrul măsurii de organizare a procedurii
13 În vederea examinării motivului unic al acțiunii, Tribunalul a adoptat o măsură de organizare a procedurii, astfel cum este prevăzută la articolul 89 din Regulamentul de procedură, prin care a invitat părțile, în primul rând, să răspundă la întrebarea dacă, astfel cum se afirma la punctul 50 din cererea introductivă, piața electrozilor utilizați cu lămpile Hypertherm era o „piață captivă” din cauza desenului sau modelului industrial comunitar contestat și, în al doilea rând, să indice în ce măsură electrodul în cauză putea fi utilizat și pe alte lămpi decât lămpile Hypertherm.
14 Ca răspuns la întrebările adresate de Tribunal în cadrul măsurii de organizare a procedurii, intervenienta a furnizat probele prezentate ca anexele C.13-C.18, precum și precizările de fapt care reies din acestea. Anexele C.13-C.17 constau în extrase din cataloage și din broșuri, accesibile online, ale unor întreprinderi terțe care oferă electrozi compatibili cu lămpile Hypertherm sau lămpi compatibile cu electrodul Hypertherm. Anexa C.18 este o declarație pe proprie răspundere a directorului departamentului de proprietate intelectuală al intervenientei care atestă această compatibilitate.
15 În ședință, reclamanta a invocat inadmisibilitatea precizărilor factuale și a probelor prezentate ca răspuns la întrebările adresate de Tribunal, pentru motivul că acestea nu figurau în dosarul EUIPO.
16 În această privință, trebuie amintit că, potrivit articolului 85 alineatele (1) și (3) din Regulamentul de procedură, probele se depun în cadrul primului schimb de memorii, părțile principale mai putând propune sau depune, cu titlu excepțional, probe înainte de închiderea fazei orale a procedurii, cu condiția ca întârzierea în depunerea sau propunerea de probe să fie justificată. O astfel de justificare a prezentării tardive a elementelor de probă după primul schimb de memorii nu poate fi însă impusă atunci când acestea sunt prezentate ca răspuns la o măsură de organizare a procedurii în termenul prevăzut pentru acest răspuns (a se vedea Hotărârea din 7 iulie 2021, HM/Comisia, T‑587/16 RENV, nepublicată, EU:T:2021:415, punctul 68 și jurisprudența citată).
17 În speță, este necesar să se constate că precizările factuale și probele prezentate au fost furnizate ca răspuns la întrebările adresate de Tribunal în cadrul măsurii de organizare a procedurii menționate la punctul 13 de mai sus.
18 Prin urmare, probele prezentate de intervenientă ca răspuns la întrebările adresate de Tribunal sunt admisibile. De asemenea, în măsura în care precizările factuale reies din aceste probe, trebuie respins argumentul reclamantei potrivit căruia precizările respective ar fi inadmisibile.
19 Pe de altă parte, reclamanta a putut comenta în ședință precizările factuale și probele prezentate de intervenientă, astfel încât principiul contradictorialității a fost respectat (a se vedea în acest sens Hotărârea din 14 mai 1998, Consiliul/de Nil și Impens, C‑259/96 P, EU:C:1998:224, punctul 31).
Cu privire la temeinicia motivului unic
Observații introductive
20 Potrivit articolului 4 alineatul (1) din Regulamentul nr. 6/2002, un desen sau model industrial este protejat printr‑un desen sau model industrial comunitar numai dacă are caracter individual și de noutate.
21 Din modul de redactare a articolului 4 alineatul (2) din Regulamentul nr. 6/2002 reiese că un desen sau un model industrial aplicat unui produs sau încorporat într‑un produs care constituie o piesă a unui produs complex este considerat ca având un caracter individual și de noutate numai dacă:
– după încorporarea în produsul complex, piesa rămâne vizibilă la o utilizare normală a produsului [articolul 4 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul nr. 6/2002] și
– caracteristicile vizibile ale piesei îndeplinesc, fiecare în parte, condițiile de noutate și de caracter individual [articolul 4 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul nr. 6/2002].
22 Potrivit articolului 4 alineatul (3) din Regulamentul nr. 6/2002, prin „utilizare normală” se înțelege utilizarea produsului de către utilizatorul final, cu excepția operațiunilor de întreținere, service sau reparații.
23 Conform articolului 3 litera (b) din Regulamentul nr. 6/2002, un „produs” este definit drept orice articol industrial sau artizanal, inclusiv printre altele piesele concepute spre a fi asamblate într‑un produs complex. În conformitate cu articolul 3 litera (c) din Regulamentul nr. 6/2002, un „produs complex” înseamnă un produs compus din mai multe piese ce pot fi înlocuite astfel încât să permită dezasamblarea și reasamblarea produsului.
24 Problema dacă electrodul în cauză constituie o „piesă a unui produs complex” în sensul articolului 4 alineatul (2) din Regulamentul nr. 6/2002 trebuie analizată în lumina dispozițiilor sus‑menționate.
25 Mai întâi, trebuie arătat, astfel cum subliniază EUIPO și intervenienta, că articolul 4 alineatul (2) din Regulamentul nr. 6/2002 este o excepție de la regimul de protecție prevăzut la articolul 4 alineatul (1) din același regulament. Ca excepție, această dispoziție trebuie interpretată în mod restrictiv pentru a limita excluderea de la protecția desenelor sau modelelor industriale. Astfel, potrivit unei jurisprudențe consacrate, dispozițiile care limitează drepturile acordate titularului unor desene sau modele industriale în temeiul regulamentului menționat trebuie să facă obiectul unei interpretări restrictive, fără însă ca o asemenea interpretare să poată aduce atingere efectului util al limitării astfel stabilite și să încalce finalitatea acesteia (a se vedea Hotărârea din 27 septembrie 2017, Nintendo, C‑24/16 și C‑25/16, EU:C:2017:724, punctul 74 și jurisprudența citată).
26 În continuare, în lipsa unei definiții a noțiunii „piesă a unui produs complex” în Regulamentul nr. 6/2002, aceasta trebuie înțeleasă în conformitate cu sensul său obișnuit în limbajul curent (a se vedea Hotărârea din 20 decembrie 2017, Acacia și D’Amato, C‑397/16 și C‑435/16, EU:C:2017:992, punctul 64 și jurisprudența citată). Astfel, Curtea a definit noțiunea de „piesă a unui produs complex” în sensul că vizează mai multe componente, concepute pentru a fi asamblate într‑un articol industrial sau artizanal complex care pot fi înlocuite astfel încât să permită dezasamblarea și reasamblarea unui astfel de articol, în lipsa cărora produsul complex nu ar putea face obiectul unei utilizări normale (a se vedea în acest sens Hotărârea din 20 decembrie 2017, Acacia și D’Amato, C‑397/16 și C‑435/16, EU:C:2017:992, punctul 65).
27 Pe de altă parte, trebuie arătat că problema dacă un produs corespunde noțiunii de „piesă a unui produs complex” trebuie evaluată de la caz la caz, în funcție de o serie de indicii relevante.
28 În speță, hotărând că electrodul în cauză nu corespundea acestei noțiuni, camera de recurs a ținut seama în esență de indiciile următoare: în primul rând, caracterul consumabil al electrodului, în al doilea rând, lipsa demontării și remontării lămpii cu ocazia înlocuirii electrodului, în al treilea rând, faptul că lampa este considerată completă fără electrod și, în al patrulea rând, caracterul interschimbabil al electrodului.
29 Trebuie analizate succesiv argumentele reclamantei în raport cu fiecare dintre aceste indicii înainte de a examina celelalte argumente ale sale.
Cu privire la caracterul consumabil al electrodului
30 Camera de recurs a considerat, la punctul 26 din decizia atacată, că caracterul consumabil al electrodului în cauză indica în sine că un anumit electrod nu poate fi considerat o piesă dintr‑o lampă specifică. Concluzionând în sensul caracterului consumabil al electrodului, camera de recurs a arătat în esență, în primul rând, că acesta nu constituia o parte durabilă a lămpii și nu era fixat ferm de aceasta, spre deosebire de declanșator sau de mâner, care constituie părți esențiale ale lămpii, și, în al doilea rând, că acesta avea o durată de viață relativ scurtă, și anume 2-3 de ore de timp real pentru tăierea manuală și 3-5 ore pentru tăierea mecanizată, și că, prin urmare, trebuia să fie înlocuit în mod regulat de către utilizatorul final.
31 În această privință, reclamanta arată că camera de recurs a săvârșit o eroare de drept atunci când s‑a întemeiat pe o distincție între o piesă „neconsumabilă” și o piesă „consumabilă” și atunci când a considerat că numai prima categorie de piese putea constitui o piesă a unui produs complex. Potrivit reclamantei, o astfel de distincție este artificială și lipsită de orice temei în dreptul Uniunii, întrucât cuvântul „piesă” nu sugerează că aceasta ar trebui să prezinte o natură specială, precum durabilitatea.
32 EUIPO și intervenienta contestă argumentele reclamantei.
33 Trebuie arătat că camera de recurs nu a săvârșit o eroare de drept prin faptul că a ținut seama de caracterul consumabil al electrodului atunci când a apreciat dacă acesta constituie o „piesă a unui produs complex”.
34 Desigur, astfel cum arată reclamanta, criteriile de durabilitate și de cumpărare sau de înlocuire obișnuită a piesei nu figurează în textul Regulamentului nr. 6/2002.
35 Cu toate acestea, în lipsa unei definiții a noțiunii „piesă a unui produs complex” în regulamentul menționat, camera de recurs, la punctele 26 și 27 din decizia atacată, s‑a întemeiat în mod just, printre alte elemente relevante, pe lipsa unei legături solide și durabile cu produsul complex, precum și pe cumpărarea și înlocuirea regulată a electrodului ca urmare a duratei sale de viață scurte. Aceste criterii, care privesc caracteristici‑tip ale unui consumabil, constituie indicii relevante care pot servi la identificarea a ceea ce constituie o piesă a unui produs complex.
36 Astfel, din modul de redactare a articolului 3 literele (b) și (c) din Regulamentul nr. 6/2002 reiese că piesele a unui produs complex sunt componente concepute pentru a fi asamblate într‑un articol industrial sau artizanal complex, care pot fi înlocuite astfel încât să permită dezasamblarea și reasamblarea unui astfel de articol (a se vedea în acest sens Hotărârea din 20 decembrie 2017, Acacia și D’Amato, C‑397/16 și C‑435/16, EU:C:2017:992, punctul 65). Or, electrodul în cauză, în calitate de consumabil al unei lămpi, este conceput pentru a fi adăugat cu ușurință la aceasta din urmă, consumat sau utilizat relativ rapid și înlocuit cu ușurință de utilizatorul final, fără ca această operațiune să necesite dezasamblarea și reasamblarea unui astfel de articol (a se vedea punctul 40 și următoarele de mai jos cu privire la lipsa dezasamblării și a reasamblării la înlocuirea electrodului în cauză).
37 În plus, trebuie să se constate că, în special din cauza caracterului consumabil al electrodului în cauză, utilizatorul final, care cumpără și înlocuiește în mod regulat electrodul, este în măsură să perceapă și să aprecieze caracteristicile acestuia, independent de aspectul dacă electrodul rămâne vizibil după ce a fost instalat în lampă.
38 În sfârșit, trebuie arătat că raționamentul camerei de recurs în această privință nu poate fi repus în discuție de argumentul reclamantei întemeiat pe o decizie anterioară a EUIPO (cauza R 2337/2012-3), pronunțată la 9 aprilie 2014, care, potrivit reclamantei, ar prezenta similitudini cu prezenta cauză. Într‑adevăr, pe de o parte, după cum reiese din cuprinsul punctului 29 din decizia atacată, camera de recurs a examinat decizia citată de reclamantă și a explicat motivele pentru care considerase că decizia menționată era diferită de prezenta speță. Pe de altă parte, trebuie amintit, în această privință, că EUIPO este chemat să decidă în funcție de circumstanțele fiecărui caz și că acesta nu este ținut de deciziile anterioare luate în alte cauze. În plus, în cadrul controlului de legalitate, Tribunalul nu este ținut de practica decizională a EUIPO [a se vedea Hotărârea din 15 decembrie 2015, LTJ Diffusion/OAPI – Arthus și Aston (ARTHUR & ASTON) T‑83/14, EU:T:2015:974, punctul 39 și jurisprudența citată].
39 Având în vedere cele de mai sus, trebuie să se considere că camera de recurs nu a săvârșit o eroare de drept atunci când a apreciat că electrodul prezenta caracteristicile unui consumabil și că această împrejurare constituia un indiciu relevant pentru a concluziona că electrodul în cauză nu putea fi considerat o piesă a unui produs complex.
Cu privire la lipsa dezasamblării și a reasamblării la înlocuirea electrodului
40 Camera de recurs a considerat, la punctul 29 din decizia atacată, că, la momentul înlocuirii sau schimbării unui electrod, lampa și sistemul de tăiere nu erau dezasamblate și nici reasamblate, astfel cum impune definiția prevăzută la articolul 3 litera (c) din Regulamentul nr. 6/2002. Dimpotrivă, în opinia sa, electrodul este destinat să fie utilizat în același timp cu lampa, să fie montat în partea din față a acesteia și apoi, eventual, să fie înlăturat din nou.
41 În această privință, reclamanta susține că camera de recurs a săvârșit erori de drept și de fapt prin faptul că s‑a întemeiat pe considerațiile potrivit cărora, la înlocuirea unui electrod, lampa și sistemul de tăiere nu sunt dezasamblate și reasamblate.
42 În primul rând, în opinia sa, nimic din modul de redactare a Regulamentului nr. 6/2002 nu impune ca produsul complex să fie dezasamblat integral pentru ca un produs să fie considerat o „piesă” dintr‑un astfel de produs complex. Articolul 3 litera (c) din regulamentul menționat nu ar privi decât posibilitatea ca o piesă să fie înlocuită, permițând dezasamblarea și reasamblarea produsului complex fără a fi necesară deteriorarea ori distrugerea acestuia din urmă.
43 În al doilea rând, reclamanta arată că înlocuirea electrodului este o operațiune care cuprinde o dezasamblare și o reasamblare a lămpii. În opinia sa, pentru a înlocui electrodul, utilizatorul trebuie să îndepărteze mai multe elemente din lampă, și anume capacul, capișonul de reținere și duza, prin deșurubarea acestora din lampă, și trebuie să le reinstaleze după instalarea noului electrod.
44 EUIPO și intervenienta contestă argumentele reclamantei.
45 Trebuie să se considere că camera de recurs nu a săvârșit o eroare de drept atunci când a luat în considerare faptul că lampa și sistemul de tăiere nu erau dezasamblate și reasamblate la înlocuirea unui electrod. Astfel, după cum reiese din cuprinsul punctelor 23 și 26 de mai sus, problema dacă înlocuirea unui produs necesită dezasamblarea și reasamblarea unui produs complex este un factor pertinent care trebuie luat în considerare pentru a stabili dacă un asemenea produs constituie o piesă din acesta din urmă.
46 Într‑adevăr, trebuie amintit că referirea la „dezasamblarea” și la „reasamblarea” produsului figurează în definiția „produs[ului] complex” prevăzută la articolul 3 litera (c) din Regulamentul nr. 6/2002, și anume „un produs compus din mai multe piese ce pot fi înlocuite astfel încât să permită dezasamblarea și reasamblarea produsului” Definiția unei „piese a unui produs complex” în Hotărârea din 20 decembrie 2017, Acacia și D’Amato (C‑397/16 și C‑435/16, EU:C:2017:992, punctul 65), reia aceeași formulare (a se vedea punctul 26 de mai sus). Luarea în considerare a „dezasamblării” și a „reasamblării” este, așadar, întemeiată pe Regulamentul nr. 6/2002 și pe jurisprudența Curții.
47 Astfel, un produs care, cu ocazia înlocuirii sale, nu impune dezasamblarea și reasamblarea produsului din care este integrat și care este conceput special pentru a fi înlocuit regulat și ușor de utilizatorii finali este mai puțin susceptibil să constituie o piesă a unui produs complex decât un produs care este înlocuit în mod normal, astfel cum susține EUIPO, de profesioniști care au o cunoștințe specifice pentru a efectua înlocuirea respectivă.
48 În plus, trebuie înlăturat argumentul reclamantei potrivit căruia înlocuirea electrodului este o operațiune care cuprinde o dezasamblare și o reasamblare a lămpii. Astfel, camera de recurs a concluzionat în mod întemeiat la punctul 29 din decizia atacată că, la momentul înlocuirii electrodului, sistemul de tăiere și lampa nu erau dezasamblate și nici reasamblate. Chiar dacă capacul, capișonul de reținere și duza trebuie să fie îndepărtate și reinstalate după înlocuirea electrodului, așa cum subliniază reclamanta, aceasta rămâne o operațiune simplă pentru utilizatorul final, după cum a explicat intervenienta în ședință. O astfel de operațiune nu poate fi considerată, așadar, o „dezasamblare” și o „reasamblare” a lămpii în sensul Regulamentului nr. 6/2002.
49 Având în vedere cele de mai sus, trebuie să se considere că camera de recurs nu a săvârșit o eroare de drept sau de fapt atunci când a apreciat că, la amplasarea electrodului, sistemul de tăiere și lampa nu erau dezasamblate și nici reasamblate și că această împrejurare constituia un indiciu relevant pentru a concluziona că electrodul în cauză nu putea fi considerat o piesă a unui produs complex.
Cu privire la faptul că lampa este considerată completă fără electrod
50 Camera de recurs a apreciat, la punctul 29 din decizia atacată, că fără electrod lampa poate fi considerată un produs complet, nu deteriorat. La punctul 30 din decizia atacată, aceasta a constatat că lampa putea fi oferită pe piață fără electrod și că acesta din urmă făcea în mod curent obiectul unei publicități și al unei vânzări în mod separat de lampă.
51 În această privință, reclamanta susține că camera de recurs a săvârșit o eroare de drept atunci când a considerat că produsul complex în cauză, și anume o lampă sau un sistem de tăiere cu plasmă, constituie un produs complet fără electrod și atunci când a dedus, prin urmare, că electrodul nu este o piesă din acest produs complex.
52 În primul rând, potrivit reclamantei, pentru a stabili dacă un produs constituie o piesă a unui produs complex, trebuie să se ia în considerare produsul complex în starea în care poate îndeplini funcția căreia îi este destinat. Reclamanta apreciază, în consecință, că în speță produsul complex în cauză nu poate fi complet fără electrod, în măsura în care nu poate funcționa, în speță nu poate tăia ori canela metalul, fără acesta. În plus, potrivit reclamantei, aspectul dacă produsul complex ar fi deteriorat fără piesa în cauză nu ar fi relevant pentru a stabili dacă acest element corespunde noțiunii de „piesă a unui produs complex” în sensul articolului 4 alineatul (2) din Regulamentul nr. 6/2002.
53 În al doilea rând, potrivit reclamantei, faptul că lampa este comercializată fără electrod sau că acesta din urmă este comercializat fără lampă este lipsit de relevanță pentru a stabili dacă electrodul în cauză constituie o piesă a unui produs complex în sensul articolului 4 alineatul (2) din Regulamentul nr. 6/2002.
54 EUIPO și intervenienta contestă argumentele reclamantei.
55 În primul rând, caracterul complet al produsului ar trebui să fie considerat un indiciu relevant pentru aprecierea noțiunii de „piesă a unui produs complex” în sensul articolului 4 alineatul (2) din Regulamentul nr. 6/2002. Prin urmare, nu se poate reproșa camerei de recurs că a inclus acest element în aprecierea sa.
56 Astfel, cu ocazia achiziționării unei lămpi fără electrod sau atunci când acesta este îndepărtat din lampă, utilizatorul final nu o va percepe pe aceasta din urmă ca fiind deteriorată sau incompletă. În schimb, fără piesele sale, un produs complex nu va fi, în principiu, perceput de utilizatorul final ca un produs complet în măsură să facă obiectul unei utilizări normale (a se vedea în acest sens Hotărârea din 20 decembrie 2017, Acacia și D’Amato, C‑397/16 și C‑435/16, EU:C:2017:992, punctul 65) sau ca un produs în stare bună.
57 În ceea ce privește argumentul reclamantei potrivit căruia produsul complex în cauză nu poate fi complet fără electrod, în măsura în care nu poate funcționa fără acesta, este adevărat că lampa și sistemul de tăiere cu plasmă nu își pot îndeplini funcția, și anume tăierea sau canelarea metalului, fără montarea unei electrod în acestea. Aceasta nu implică însă, în sine, că electrodul trebuie considerat o piesă a unui produs complex.
58 Contrar celor susținute de reclamantă, definiția unei „pies[e] a unui produs complex” în Hotărârea din 20 decembrie 2017, Acacia și D’Amato (C‑397/16 și C‑435/16, EU:C:2017:992, punctul 65), și în special precizarea „în lipsa cărora produsul complex nu ar putea face obiectul unei utilizări normale” (a se vedea punctul 26 de mai sus) nu pot fi interpretate în sensul că impun ca, atunci când un produs nu poate îndeplini funcția căreia îi este destinat fără un alt produs, acesta din urmă să fie considerat în toate cazurile o piesă a primului produs. Într‑adevăr, o asemenea interpretare ar fi excesiv de largă, astfel încât un număr mare de produse distincte, având în special un caracter consumabil, fără de care produse complexe nu pot îndeplini funcția căreia îi sunt destinate, ar fi considerate în mod eronat ca fiind piese ale respectivelor produse complexe. Contrar celor susținute de reclamantă, definiția menționată, enunțată în contextul articolului 110 alineatul (1) din Regulamentul nr. 6/2002, nu urmărește să stabilească în mod exhaustiv ceea ce nu intră în domeniul de aplicare al noțiunii „piesă a unui produs complex” în sensul articolului 4 alineatul (2) din regulamentul menționat.
59 În al doilea rând, trebuie să se considere, asemenea intervenientei, că, fără a săvârși o eroare de drept, camera de recurs a ținut seama de faptul că lampa putea fi oferită pe piață fără electrod și că acesta din urmă făcea în mod curent obiectul unei publicități și al unei vânzări separat de lampă, ca indiciu relevant pentru a stabili dacă electrodul în cauză constituia o piesă a unui produs complex în sensul articolului 4 alineatul (2) din Regulamentul nr. 6/2002.
60 În ceea ce privește faptul că lampa este oferită pe piață fără electrod, este adevărat că fiecare producător rămâne liber să comercializeze produsul complex cu piesele sale sau să le vândă separat. După cum subliniază reclamanta, această decizie comercială nu ar trebui să fie considerată un element decisiv pentru a aprecia dacă un produs constituie o piesă a unui produs complex.
61 Cu toate acestea, trebuie arătat că este neobișnuit ca achiziționarea unui produs complex să nu includă piesele veritabile ale acestuia. Or, în speță, după cum rezultă din dosar (anexele C.8-C.11), lampa în discuție este vândută fie cu, fie fără electrodul în cauză.
62 Având în vedere cele de mai sus, trebuie să se considere că camera de recurs nu a săvârșit o eroare de drept sau de fapt atunci când a apreciat că produsul complex în cauză, și anume o lampă sau un sistem de tăiere cu plasmă, constituie un produs complex fără electrod și că această împrejurare constituie un indiciu relevant pentru a concluziona că electrodul în cauză nu putea fi considerat o piesă a unui produs complex.
Cu privire la caracterul interschimbabil al electrodului
63 Camera de recurs a considerat, la punctul 28 din decizia atacată, că diferiți electrozi erau utilizați cu aceeași lampă pentru diferite operațiuni, precum electrozii utilizați pentru tăierea cu plasmă și cei utilizați pentru tăierea de precizie sau pentru canelare, și că lămpi de tipuri diferite, adaptate unor diferite sisteme de tăiere, puteau utiliza electrodul în cauză. Aceasta s-a întemeiat pe natura interschimbabilă a electrodului, printre alte elemente pertinente, pentru a concluziona că nu constituia o piesă a unui produs complex.
64 În această privință, reclamanta susține că, spre deosebire de ceea ce a considerat camera de recurs, faptul că diferiți electrozi pot fi utilizați de același lampă și că diferite lămpi pot utiliza același electrod nu este relevant pentru a stabili dacă electrodul este o piesă a unui produs complex.
65 EUIPO și intervenienta contestă argumentele reclamantei.
66 În speță, este cert că utilizatorul final poate utiliza electrodul în cauză cu diferite lămpi. Astfel cum a subliniat intervenienta ca răspuns la întrebările adresate de Tribunal în cadrul măsurii de organizare a procedurii menționate la punctul 13 de mai sus, electrodul în cauză poate fi utilizat cu lămpi provenind de la alte întreprinderi decât intervenienta.
67 Este de asemenea cert că lampa intervenientei poate fi utilizată cu diferiți electrozi. Astfel cum a subliniat intervenienta ca răspuns la întrebările adresate de Tribunal, electrozi care provin de la alte întreprinderi sunt compatibili cu lămpile sale.
68 Desigur, astfel cum subliniază reclamanta, simplul fapt că un produs poate fi înlocuit cu un alt produs care nu este identic și poate fi utilizat în diferite produse complexe nu permite să se concluzioneze că un astfel de produs este un produs distinct, care nu constituie o piesă a unui produs complex.
69 Cu toate acestea, trebuie să se considere că camera de recurs nu a săvârșit o eroare de drept ținând seama de caracterul interschimbabil al electrodului pentru a‑și completa analiza. Astfel, un produs care nu poate fi înlocuit cu un alt produs care nu este identic sau nu poate fi utilizat în diferite produse este, în principiu, mai susceptibil să fie atașat în mod durabil și adaptat produsului complex menționat și să constituie astfel o piesă a acestuia din urmă.
70 Rezultă că, fără a săvârși o eroare de drept sau de fapt, camera de recurs a ținut seama de faptul că electrodul în cauză putea fi înlocuit cu un electrod diferit și că lămpi de tipuri diferite puteau utiliza electrodul în cauză, pentru a stabili că acest electrod nu constituia o piesă a unui produs complex în sensul articolului 4 alineatul (2) din Regulamentul nr. 6/2002.
Cu privire la obiectivul articolului 4 alineatul (2) din Regulamentul nr. 6/2002
71 Reclamanta reproșează camerei de recurs faptul că nu a luat în considerare în mod suficient obiectivul real al limitării protecției prevăzute la articolul 4 alineatul (2) din Regulamentul nr. 6/2002 pentru piesele nevizibile ale unor produse complexe. Potrivit reclamantei, protecția pieselor consumabile nevizibile la utilizarea normală a produsului și care nu contribuie în niciun mod la aspectul general al produsului complex ar prezenta o limitare indezirabilă a concurenței pe piața pieselor produselor complexe, precum în prezenta cauză, care ar privi o piață captivă de piese detașate.
72 EUIPO și intervenienta contestă argumentele reclamantei.
73 În această privință, trebuie constatat că camera de recurs nu este obligată să efectueze o analiză a eventualelor efecte nedorite în materie de concurență pe piețele în cauză pentru a stabili dacă un produs constituie o piesă a unui produs complex în sensul articolului 4 alineatul (2) din Regulamentul nr. 6/2002.
74 Chiar presupunând că protecția concurenței pe piețele pieselor detașate a motivat excluderea anumitor piese nevizibile ale unor produse complexe de la protecția desenelor sau modelelor industriale prevăzută la articolul 4 alineatul (2) din Regulamentul nr. 6/2002, aceasta nu înseamnă că aprecierea respectivă trebuie să facă parte din analiza efectuată de camera de recurs a ceea ce constituie o piesă a unui produs complex. Critica reclamantei este, prin urmare, inoperantă.
75 În orice caz, reclamanta nu își susține afirmația potrivit căreia prezenta cauză privește o piață captivă de piese detașate ca urmare a desenului sau modelului industrial comunitar contestat. Întrebată de Tribunal cu privire la acest aspect în cadrul măsurii de organizare a procedurii menționate la punctul 13 de mai sus, ea s‑a limitat să repete că desenul sau modelul industrial comunitar contestat împiedica producătorii să comercializeze electrozi compatibili cu lămpile intervenientei, fără a oferi precizări.
76 În această privință, rezultă, dimpotrivă, astfel cum a subliniat intervenienta ca răspuns la întrebările adresate de Tribunal, că lampa intervenientei poate fi utilizată cu alți electrozi, care au eventual un aspect și specificații tehnice diferite de cele ale electrodului al cărui desen sau model industrial comunitar este contestat în speță, fără a‑l încălca pe acesta.
77 Prin urmare, argumentația reclamantei referitoare la obiectivul articolului 4 alineatul (2) din Regulamentul nr. 6/2002 trebuie înlăturată.
78 Rezultă că, întemeindu‑se pe o serie de indicii relevante, camera de recurs nu a săvârșit o eroare de drept sau de fapt atunci când a concluzionat că electrodul în cauză constituia un produs distinct, iar nu o piesă a unui produs complex în sensul articolului 4 alineatul (2) din Regulamentul nr. 6/2002.
79 Având în vedere cele ce precedă, este necesar să se respingă motivul unic și, prin urmare, acțiunea în totalitate.
Cu privire la cheltuielile de judecată
80 Potrivit articolului 134 alineatul (1) din Regulamentul de procedură, partea care cade în pretenții este obligată, la cerere, la plata cheltuielilor de judecată.
81 Întrucât reclamanta a căzut în pretenții, se impune obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată, conform concluziilor EUIPO și ale intervenientei.
82 În plus, intervenienta a solicitat obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată efectuate în legătură cu procedura care s‑a aflat pe rolul camerei de recurs. În această privință, este suficient să se constate că, din moment ce prezenta hotărâre respinge acțiunea îndreptată împotriva deciziei atacate, punctul 2 din dispozitivul acesteia din urmă este cel care continuă să reglementeze cheltuielile de judecată efectuate în procedura căii de atac în fața EUIPO [a se vedea în acest sens Hotărârea din 19 octombrie 2017, Aldi/EUIPO – Sky (SKYLITe), T‑736/15, nepublicată, EU:T:2017:729, punctul 131].
Pentru aceste motive,
TRIBUNALUL (Camera a treia extinsă)
declară și hotărăște:
1) Respinge acțiunea.
2) Obligă B&Bartoni spol. s r.o. la plata cheltuielilor de judecată.
Van der Woude | De Baere | Steinfatt |
Pronunțată astfel în ședință publică la Luxemburg, la 22 martie 2023.
Semnături