Language of document : ECLI:EU:T:2009:97

HOTĂRÂREA TRIBUNALULUI (Camera întâi)

1 aprilie 2009


Cauza T‑385/04

Gregorio Valero Jordana

împotriva

Comisiei Comunităților Europene

„Funcție publică — Funcționari — Acțiune în anulare — Acțiune în despăgubire — Promovare — Atribuirea punctelor de prioritate”

Obiectul: Acțiune având ca obiect anularea, în primul rând, a deciziei directorului general al Serviciului juridic al Comisiei de a atribui reclamantului un singur punct de prioritate al direcției generale în cadrul exercițiului de promovare 2003, comunicată la 7 iulie 2003 și confirmată printr‑o decizie a autorității împuternicite să facă numiri notificată la 16 decembrie 2003; în al doilea rând, a deciziei autorității împuternicite să facă numiri de a atribui reclamantului un total de 20 de puncte în cadrul exercițiului de promovare 2003, notificată la 16 decembrie 2003; a listei de merit a funcționarilor cu gradul A 5 în cadrul exercițiului 2003, publicată în Informations administratives nr. 69‑2003 din 13 noiembrie 2003; a listei funcționarilor promovați în gradul A 4 în cadrul exercițiului 2003, publicată în Informations administratives nr. 73‑2003 din 27 noiembrie 2003; a deciziei de a nu înscrie numele reclamantului pe listele menționate; în al treilea rând, a deciziei autorității împuternicite să facă numiri de a nu acorda reclamantului un punct de prioritate suplimentar în cadrul exercițiului de promovare 2003, astfel cum rezultă din scrisoarea din 22 februarie 2007 și din decizia din 17 aprilie 2007 și prin care se solicită plata unei despăgubiri de 5000 de euro

Decizia: Anulează deciziile Comisiei de fixare a numărului total de puncte de promovare pentru domnul Gregorio Valero Jordana la 20 de puncte și de refuz al înscrierii acestuia pe lista funcționarilor promovați în gradul A 4 în cadrul exercițiului de promovare 2003. Respinge celelalte capete de cerere. Obligă Comisia la plata cheltuielilor de judecată.

Sumarul hotărârii

1.      Funcționari — Acțiune — Act care lezează — Sistem de promovare instituit de Comisie — Încheierea exercițiului de promovare printr‑un act care include o decizie de întocmire a listei funcționarilor promovați și o decizie prin care se stabilesc punctele atribuite funcționarilor — Decizii autonome care pot fi supuse unor căi de atac distincte sau unei căi de atac unice

[Statutul funcționarilor, art. 45 alin. (1), art. 90 și 91]

2.      Procedură — Cerere de sesizare a instanței — Obiectul litigiului — Modificare pe parcursul judecății

[Regulamentul de procedură al Tribunalului de Primă Instanță, art. 48 alin. (2); Statutul funcționarilor, art. 90 și 91]

3.      Funcționari — Promovare — Analiză comparativă a meritelor — Modalități — Evaluare cantitativă a meritelor pentru atribuirea de puncte

[Statutul funcționarilor, art. 45 alin. (1)]

1.      În sistemul de promovare instituit de Comisie printr‑o reglementare internă, în cadrul căruia exercițiul de promovare se încheie printr‑un act de natură complexă, în sensul că include două decizii distincte ale autorității împuternicite să facă numiri, prin una dintre acestea fiind întocmită lista funcționarilor promovați și prin cealaltă fiind stabilit numărul total de puncte, pe care se întemeiază prima decizie sus‑menționată, această decizie care determină numărul total de puncte constituie un act autonom care, în sine, poate face obiectul unei reclamații și, dacă este cazul, al unei acțiuni în justiție în cadrul căilor de atac prevăzute de statut.

În consecință, un funcționar nepromovat din cauza atribuirii, pretins nejustificată, a unui număr insuficient de puncte, care nu îi permite să atingă pragul de promovare, ar putea să își îndrepte acțiunea atât împotriva deciziei autorității împuternicite să facă numiri prin care s‑a stabilit numărul total de puncte, cât și împotriva celei prin care s‑a întocmit lista funcționarilor promovați.

În schimb, decizia de atribuire de puncte de prioritate reclamantului și cea de a nu îl înscrie pe lista de merit, precum și lista în sine constituie acte pregătitoare care nu pot face obiectul unei acțiuni în anulare autonome. Cu toate acestea, legalitatea lor poate fi contestată în cadrul acțiunii îndreptate împotriva deciziei definitive.

(a se vedea punctele 69-72)

Trimitere la: Tribunal 9 aprilie 2003, Tejada Fernández/Comisia, T‑134/02, RecFP, p. I‑A‑125 și II‑609, punctul 18; Tribunal 19 octombrie 2006, Buendía Sierra/Comisia, T‑311/04, Rec., p. II‑4137, punctele 90, 93 și 96-98

2.      Articolul 48 alineatul (2) din Regulamentul de procedură al Tribunalului, potrivit căruia invocarea de motive noi pe parcursul procesului este admisă atunci când aceste motive se bazează pe elemente de fapt și de drept care au apărut în cursul procedurii, poate fi aplicat, în anumite cazuri, în ceea ce privește modificarea concluziilor. Astfel, în temeiul unei cerințe de economie procedurală, atunci când actul atacat este înlocuit, pe parcursul procesului, cu un act care are același obiect, acesta din urmă constituie un element nou care permite reclamanților să își adapteze concluziile și motivele. Cu toate acestea, din articolele 90 și 91 din statut rezultă că acțiunea formulată împotriva unui act care lezează ce constă într‑o decizie a autorității împuternicite să facă numiri nu este admisibilă decât dacă persoana în cauză a adresat în prealabil autorității menționate o reclamație și dacă aceasta a fost respinsă explicit sau implicit.

(a se vedea punctele 76-78)

Trimitere la: Tribunal 6 iulie 2001, Tsarnavas/Comisia, T‑161/00, RecFP, p. I‑A‑155 și II‑721, punctele 26-28; Tribunal 26 octombrie 2004, Brendel/Comisia, T‑55/03, RecFP, p. I‑A‑311 și II‑1437, punctul 50 și jurisprudența citată

3.       Pentru a evalua meritele care trebuie luate în considerare, potrivit articolului 45 din statut, în cadrul unei decizii de promovare și, în consecință, și în cadrul unei decizii privind atribuirea de puncte de prioritate într‑un sistem de promovare în care o astfel de evaluare este exprimată cantitativ, administrația dispune de o largă putere de apreciere, iar controlul instanței comunitare trebuie să se limiteze la a verifica dacă, ținând seama de diferitele considerații care au stat la baza aprecierii administrației, aceasta s‑a menținut în limite rezonabile și nu și‑a exercitat competența într‑un mod vădit incorect.

(a se vedea punctul 131)

Trimitere la: Tribunal 3 mai 2007, Crespinet/Comisia, T‑261/04, nepublicată încă în Repertoriu, punctul 58 și jurisprudența citată