Acțiune introdusă la 29 iulie 2009 - Barloworld/Comisia
(Cauza T-459/11)
Limba de procedură: spaniola
Părțile
Reclamantă: Barloworld International, S.L. (Madrid, Spania) (reprezentanţi: F. Alcaraz Gutierrez și A. J. de la Cruz Martínez, avocaţi)
Pârâtă: Comisia Europeană
Concluziile
Reclamanta solicită Tribunalului:
Anularea articolului 1 alineatul (1) din decizia atacată în măsura în care aceasta declară că articolul 12 alineatul 5 din legea spaniolă consolidată privind impozitul pe profit (Texto Refundido de la Ley del Impuesto sobre Sociedades, TRLIS) cuprinde elemente de ajutor de stat guvernate de articolul 107 alineatul (1) TFUE și este lipsită de motivația impusă de articolul 296 TFUE;
cu titlu subsidiar, în temeiul principiului încrederii legitime, anularea articolului 1 alineatele (2) și (3) din decizia vizată de prezenta acțiune, în măsura în care nu permite ca operațiunile efectuate între data publicării deciziei de deschidere a dosarului de către Comisie (21 decembrie 2007) și data publicării deciziei atacate (21 mai 2011) să continue să aplice deducerea fiscală în temeiul articolului 12 alineatul 5 TRLIS pe durata întregii perioade de amortizare;
cu titlu mai subsidiar, anularea articolului 1 alineatele (4) și (5) din decizia vizată de prezenta acțiune, în măsura în care instituirea unui regim întemeiat pe pretinsa inexistență a obstacolelor juridice în calea regrupărilor transfrontaliere este lipsită de motivație, și
obligarea Comisiei Europene la plata cheltuielilor de judecată.
Motivele și principalele argumente
În susținerea acțiunii, reclamanta invocă patru motive.
Primul motiv întemeiat pe încălcarea articolului 107 alineatul (1) TFUE întrucât articolul 12 alineatul (5) TRLIS nu îndeplinește condițiile pentru a deduce existența unui ajutor de stat.
Articolul 12 alineatul 5 TRLIS, considerat în ansamblul sistemului fiscal spaniol, nu constituie un avantaj economic în sensul articolului 107 alineatul (1) TFUE. Pe de altă parte, măsura imputată având caracter general, nu se poate concluziona că este de facto selectivă, potrivit termenilor consacrați de doctrina Comisiei înseși și de jurisprudența comunitară.
Al doilea motiv întemeiat pe lipsa totală de motivare a deciziei atacate
Decizia este lipsită de motivarea impusă de articolul 296 TFUE întrucât Comisia nu examinează cu grijă și imparțialitate toate elementele pertinente și nu motivează suficient concluziile din aceasta. În concret, atrage atenția motivarea insuficientă referitoare la analiza existenței sau a inexistenței unor obstacole juridice în calea regrupărilor transfrontaliere de întreprinderi.
Al treilea motiv întemeiat pe compatibilitatea măsurii cu articolul 107 alineatul (3) TFUE
Amortizarea fondului de comerț financiar are drept finalitate, în lipsa armonizării fiscale la nivelul Uniunii, suprimarea obstacolelor în calea investițiilor transfrontaliere dat fiind că suprimă efectul negativ al obstacolelor în calea regrupărilor transfrontaliere de întreprinderi și că prevede un regim fiscal pentru regrupările transfrontaliere și naționale de întreprinderi, ceea ce garantează că deciziile adoptate care privesc astfel de operațiuni nu se întemeiază pe considerente fiscale, ci pe considerente exclusiv economice.
Al patrulea motiv întemeiat pe încălcarea principiului încrederii legitime întrucât regimul tranzitoriu derivat din aplicarea principiului menționat ar trebui să se aplice până la data publicării deciziei în Jurnalul Oficial, și anume la 21 mai 2011
Decizia privind achizițiile extracomunitare a rămas pendinte, prima decizie privind achizițiile intracomunitare indicând în mod expres că este posibil să subziste în afara Comunității obstacole juridice în calea regrupărilor transfrontaliere de întreprinderi, ceea ce ar plasa aceste operațiuni într-o situație de drept și de fapt diferită de operațiunile intracomunitare. Prin urmare, prima decizie a generat anumitor întreprinderi o încredere legitimă în reglementarea spaniolă, cu atât mai mult cu cât se cunoștea imposibilitatea de fapt, în imensa majoritate a ordinilor juridice, de a efectua regrupări transfrontaliere de întreprinderi în afara Uniunii Europene.
____________