Language of document : ECLI:EU:T:2009:33

Cauza T‑25/07

Iride SpA și Iride Energia SpA

împotriva

Comisiei Comunităților Europene

„Ajutoare de stat — Sectorul energetic — Compensarea costurilor irecuperabile — Decizie prin care ajutorul este declarat compatibil cu piața comună — Obligația întreprinderii beneficiare de a rambursa în prealabil un ajutor anterior declarat ilegal — Resurse de stat — Avantaj — Obligație de motivare”

Sumarul hotărârii

1.      Ajutoare acordate de state — Noțiune — Ajutoare care provin din resurse ale statului

[art. 87 alin. (1) CE]

2.      Ajutoare acordate de state — Noțiune — Apreciere potrivit criteriului privind condițiile normale de piață

[art. 87 alin. (1) CE; Directiva 96/92 a Parlamentului European și a Consiliului]

3.      Acte ale instituțiilor — Motivare — Obligație — Conținut — Decizie a Comisiei în materia ajutoarelor de stat

[art. 87 alin. (1) CE și art. 253 CE]

4.      Ajutoare acordate de state — Interzicere — Derogări — Puterea de apreciere a Comisiei — Decizie a Comisiei care condiționează autorizarea privind plata unui ajutor de rambursarea prealabilă de către întreprinderea vizată a unui ajutor ilegal primit anterior

[art. 87 alin. (3) CE și art. 88 alin. (2) CE]

5.      Ajutoare acordate de state — Procedură administrativă — Compatibilitatea ajutorului cu piața comună — Sarcina probei care revine persoanei care a acordat ajutorul și potențialului beneficiar al ajutorului

[art. 87 alin. (3) CE și art. 88 alin. (2) CE]

1.      Numai avantajele acordate direct sau indirect prin intermediul resurselor de stat sunt considerate ajutoare în sensul articolului 87 alineatul (1) CE. Astfel, distincția stabilită de această dispoziție între „ajutoarele acordate de state” și ajutoarele acordate „prin intermediul resurselor de stat” nu presupune că toate avantajele acordate de un stat constituie ajutoare, fie că sunt sau nu sunt finanțate prin intermediul resurselor de stat, ci vizează doar includerea în această noțiune a avantajelor care sunt acordate direct de către stat, precum și a celor care sunt acordate prin intermediul unui organism public sau privat, desemnat sau înființat de acest stat. Pe de altă parte, articolul 87 alineatul (1) CE cuprinde toate mijloacele pecuniare pe care autoritățile publice le pot utiliza în mod efectiv pentru a susține anumite întreprinderi, fără a fi relevant dacă aceste mijloace aparțin sau nu aparțin în mod permanent patrimoniului statului. În consecință, chiar dacă sumele aferente măsurii în cauză nu sunt permanent în posesia autorităților publice, faptul că rămân în mod constant sub control public și, așadar, la dispoziția autorităților naționale competente este suficient pentru calificarea acestora drept resurse de stat.

În această privință, referitor la compensația acordată întreprinderilor producătoare‑distribuitoare de energie dintr‑un cont special gestionat de un organism public și alimentat din încasările rezultate din aplicarea unei anumite componente a tarifului energiei electrice, suportată de toți clienții finali, sumele redistribuite beneficiarului trebuie să fie calificate drept resurse de stat, întrucât nu numai că sunt în mod constant sub control public, ci sunt chiar proprietatea statului, înainte de a fi redistribuite beneficiarului.

(a se vedea punctele 23, 25, 27 și 28)

2.      Pentru a aprecia dacă o măsură de stat constituie ajutor de stat, trebuie să se determine dacă întreprinderea beneficiară primește un avantaj economic pe care nu l‑ar fi primit în condiții normale de piață. Cu privire la problema dacă, în contextul liberalizării pieței producției de energie electrică, modificările cadrului normativ fac parte din evoluțiile la care operatorii economici trebuie să se aștepte în condiții normale de piață, trebuie subliniat că, într‑adevăr, într‑un stat democratic, precum și într‑o economie de piață, cadrul normativ este susceptibil de a fi modificat în orice moment. Având în vedere orientarea generală a politicii economice a Comunității Europene în sensul unei deschideri a piețelor naționale și al favorizării comerțului între statele membre, această situație este cu atât mai probabilă în cazurile în care cadrul normativ anterior prevedea împărțirea națională și/sau regională a unei piețe, astfel încât să se creeze situații de monopol. În consecință, deschiderea unei piețe anterior împărțite nu poate fi calificată drept anomalie în raport cu condițiile normale de piață. Modificarea cadrului normativ în sectorul energiei electrice intervenită ca urmare a Directivei 96/92 privind normele comune pentru piața internă de energie electrică se înscrie în condițiile normale de piață.

(a se vedea punctele 46, 48, 50 și 51)

3.      Motivarea unui act trebuie să fie adaptată naturii actului în cauză și trebuie să menționeze în mod clar raționamentul instituției care a emis actul, astfel încât să dea posibilitatea persoanelor interesate să înțeleagă fundamentarea acestuia și instanței să îi verifice temeinicia, fără a fi totuși necesar să se specifice toate elementele de drept și de fapt pertinente, întrucât problema dacă aceasta îndeplinește cerințele articolului 253 CE se apreciază ținând cont atât de modul de redactare a acestui act, cât și de contextul juridic și de situația de fapt.

Referitor la o decizie în materia ajutoarelor de stat în care Comisia se limitează la o singură frază potrivit căreia „a constatat că măsura examinată [trebuie] să fie considerată ajutor de stat”, Comisia își îndeplinește obligația de motivare atunci când cadrul juridic și situația de fapt din decizia menționată cuprind, în afară de decizia de deschidere a procedurii de investigare a ajutorului, o decizie care se referă la măsuri similare, la care se face expres referire în decizia de deschidere și în decizia menționată și care cuprinde o prezentare detaliată a motivelor pentru care Comisia a apreciat că măsurile care făceau obiectul acesteia erau ajutoare de stat.

(a se vedea punctele 66, 67, 70 și 71)

4.      În domeniul aprecierii compatibilității ajutoarelor cu piața comună în temeiul articolului 87 alineatul (3) CE, Comisia beneficiază de o largă putere de apreciere, a cărei exercitare implică evaluări de ordin economic și social care trebuie efectuate într‑un context comunitar. Atunci când Comisia examinează compatibilitatea unui ajutor de stat cu piața comună, aceasta trebuie să ia în considerare toate elementele pertinente, inclusiv, atunci când este cazul, contextul examinat deja într‑o decizie anterioară, precum și obligațiile impuse unui stat membru prin această decizie anterioară. În consecință, Comisia nu depășește puterea de apreciere de care dispune atunci când, fiind sesizată cu un proiect de ajutor pe care un stat membru intenționează să îl acorde unei întreprinderi, adoptă o decizie prin care declară acest ajutor compatibil cu piața comună, dar sub rezerva rambursării prealabile de către întreprindere a unui ajutor existent ilegal, în temeiul efectului cumulat al ajutoarelor în discuție. Or, deciziile adoptate de Comisie în domeniul ajutoarelor de stat au ca unici destinatari statele membre în cauză. Prin urmare, atunci când ia în considerare toate elementele pertinente, Comisia examinează numai obligațiile statului membru în cauză cuprinse într‑o asemenea decizie, iar nu pe cele care pot eventual decurge din aceasta pentru societatea beneficiară.

Cu privire la o schemă de ajutoare, lipsa unor indicații exacte,din partea Comisiei, cu privire la întreprinderile care beneficiază de o schemă ilegală și cu privire la sumele exacte pe care le‑au primit acestea nu afectează validitatea unei somații de recuperare și nici nu constituie un obstacol la executare în măsura în care, pe de o parte, statul membru în cauză se află în poziția cea mai potrivită pentru a obține aceste date și, pe de altă parte, Comisia este autorizată, în lipsa cooperării din partea statului membru în cauză, să ia o decizie pe baza informațiilor de care dispune.

(a se vedea punctele 82, 83, 85 și 89)

5.      Din moment ce decizia de deschidere a procedurii prevăzute la articolul 88 alineatul (2) CE cuprinde o analiză preliminară suficientă a Comisiei în care sunt prezentate motivele pentru care aceasta are îndoieli cu privire la compatibilitatea ajutoarelor în cauză cu piața comună, revine statului membru și potențialului beneficiar sarcina de a prezenta elemente de natură să demonstreze că aceste ajutoare sunt compatibile cu piața comună și, eventual, de a comunica circumstanțele specifice referitoare la rambursarea ajutoarelor deja plătite, în cazul în care Comisia ar solicita aceasta.

Obligația statului membru și a întreprinderii potențial beneficiare de ajutoare noi de a prezenta Comisiei elementele de natură să demonstreze că aceste ajutoare sunt compatibile cu piața comună cuprinde și necesitatea de a dovedi lipsa unui efect cumulat al ajutorului nou cu ajutoarele anterioare ilegale și incompatibile cu piața comună și nerambursate. În această privință, criteriul lipsei efectului cumulat al ajutorului nou examinat și al ajutoarelor ilegale și incompatibile anterioare nerambursate se înscrie în examinarea generală a compatibilității unui ajutor pe care trebuie să o efectueze Comisia și nu constituie, așadar, decât unul dintre elementele care trebuie luate în considerare de aceasta în cadrul aplicării articolului 87 alineatul (3) CE.

(a se vedea punctele 101, 103 și 104)