Cauza T‑318/09

Audi AG și Volkswagen AG

împotriva

Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI)

„Marcă comunitară – Cerere de înregistrare a mărcii comunitare verbale TDI – Motiv absolut de refuz – Caracter descriptiv – Lipsa caracterului distinctiv dobândit prin utilizare – Articolul 7 alineatul (1) litera (c) și alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 – Articolul 75 și articolul 76 alineatul (1) din Regulamentul nr. 207/2009”

Sumarul hotărârii

1.      Marcă comunitară – Definiția și dobândirea mărcii comunitare – Motive absolute de refuz – Mărci compuse exclusiv din semne sau indicații care pot să servească pentru a desemna caracteristicile unui produs

[Regulamentul nr. 207/2009 al Consiliului, art. 7 alin. (1) lit. (c)]

2.      Marcă comunitară – Definiția și dobândirea mărcii comunitare – Motive absolute de refuz – Marcă lipsită de caracter distinctiv – Excepție – Dobândirea caracterului distinctiv prin utilizare

[Regulamentul nr. 207/2009 al Consiliului, art. 7 alin. (1) lit. (b) și alin. (3)]

1.      Semnul verbal TDI, a cărui înregistrare ca marcă comunitară este solicitată pentru „vehicule și elementele de construcție ale acestora”, care fac parte din clasa 12 în sensul Aranjamentului de la Nisa, poate servi pentru a desemna, în sensul articolului 7 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul nr. 207/2009 privind marca comunitară, caracteristicile esențiale ale produselor și serviciilor vizate în cererea de înregistrare a mărcii.

În ceea ce privește vehiculele, semnul verbal menționat, care constituie abrevierea pentru „turbo diesel injection” sau pentru „turbo direct injection”, desemnează calitatea acestora, întrucât faptul de a fi dotat cu un motor „turbo diesel injection” sau „turbo direct injection” constituie o caracteristică esențială a unui vehicul. Referitor la elementele de construcție a vehiculelor, semnul verbal TDI desemnează tipul acestora.

În plus, semnul TDI este descriptiv în ceea ce privește produsele în cauză în întreaga Uniune. Astfel, întrucât vehiculele sunt comercializate, în principiu, sub aceleași denumiri în întreaga piață internă, nu există nicio diferență între diferitele părți ale Uniunii din perspectiva înțelegerii de către publicul relevant a semnificației respectivului semn și a raportului existent între acest semn și produsele menționate în cererea de înregistrare a mărcii.

(a se vedea punctele 18 și 19)

2.      O marcă poate fi înregistrată în temeiul articolului 7 alineatul (3) din Regulamentul nr. 207/2009 privind marca comunitară numai dacă se face dovada că aceasta a dobândit, prin utilizare, caracter distinctiv în acea parte a Uniunii în care marca nu a avut inițial un astfel de caracter. Respectiva parte a Uniunii, menționată la alineatul (2) al aceluiași articol, poate fi constituită, dacă este cazul, dintr‑un singur stat membru.

Prin urmare, pentru a putea fi înregistrată în temeiul articolului 7 alineatul (3) din Regulamentul nr. 207/2009, marca trebuie să fi dobândit caracter distinctiv prin utilizare în toate statele membre ale Uniunii în care marca solicitată nu dispunea inițial de caracter distinctiv. În plus, probele aduse în privința anumitor state membre nu pot face dovada că semnul a dobândit caracter distinctiv în celelalte state membre ale Uniunii.

(a se vedea punctele 46 și 47)