Acțiune introdusă la 23 martie 2021 – De Capitani/Consiliul
(Cauza T-163/21)
Limba de procedură: engleza
Părțile
Reclamant: Emilio De Capitani (Bruxelles, Belgia) (reprezentanți: O. Brouwer și B. Verheijen, avocați)
Pârât: Consiliul Uniunii Europene
Concluziile
Reclamantul solicită Tribunalului:
anularea deciziei pârâtului de a refuza accesul la anumite documente solicitate în temeiul Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei, astfel cum a fost comunicată reclamantului la 14 ianuarie 2021 printr-o scrisoare înregistrată sub numărul SGS 21/000067, inclusiv anexa la aceasta;
obligarea Consiliului la plata cheltuielilor de judecată efectuate de reclamant în temeiul articolul 134 din Regulamentul de procedură al Tribunalului, inclusiv a celor efectuate în legătură cu eventuali intervenienți.
Motivele și principalele argumente
În susținerea acțiunii, reclamantul invocă trei motive.
Primul motiv, întemeiat pe erori de drept și pe o eroare vădită de apreciere care a avut ca rezultat aplicarea necorespunzătoare a excepției privind protecția procesului decizional [articolul 4 alineatul (3) primul paragraf din Regulamentul 1049/2001]1 și pe nemotivare, întrucât divulgarea nu ar aduce o gravă atingere procesului decizional.
Reclamantul susține că decizia atacată nu ia în considerare noua dimensiune constituțională care a apărut odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, în special articolul 15 alineatul (2) TFUE, și care a creat un nou regim juridic pentru accesul public la documente, în special pentru documentele legislative.
În plus, reclamantul arată că decizia atacată nu a aplicat și nu a respectat criteriul stabilit la articolul 4 alineatul (3) din Regulamentul nr. 1049/2001 și s-a întemeiat în mod eronat pe un argument potrivit căruia divulgarea documentelor solicitate ar pune sub semnul întrebării alegerile definitive ale statelor membre și ar crea o incertitudine inutilă în ceea ce privește intențiile lor.
Reclamantul susține, de asemenea, că decizia atacată s-a întemeiat în mod greșit pe un argument potrivit căruia divulgarea documentelor solicitate ar afecta capacitatea delegațiilor de a găsi un echilibru între diferitele interese în cadrul procedurii legislative în cauză și s-a bazat în mod eronat pe argumentul potrivit căruia refuzul de a divulga un număr limitat de documente nu echivalează cu negarea posibilității cetățenilor de a obține informații cu privire la procesul decizional legislativ.
Al doilea motiv, întemeiat pe erori de drept și pe o eroare vădită de apreciere care determină o aplicare eronată a excepției privind protecția procesului decizional [articolul 4 alineatul (3) primul paragraf din Regulamentul nr. 1049/2001] și pe nemotivare, întrucât decizia atacată nu a recunoscut și nu a acordat accesul pe baza unor interese publice superioare.
Reclamantul subliniază că decizia atacată nu a recunoscut și nu a acordat accesul pe baza unor interese publice superioare. În special, acesta susține că există un interes public superior, întrucât divulgarea ar permite cetățenilor europeni să participe la procesul legislativ și să se asigure că aceasta nu stagnează, ci continuă și ajunge la o concluzie.
Al treilea motiv, întemeiat, cu titlu subsidiar, pe: erori de drept și pe o eroare vădită de apreciere care determină o aplicare eronată a obligației de a furniza un acces parțial la documente [articolul 4 alineatul (6) din Regulamentul nr. 1049/2001] și pe nemotivare.
Reclamantul arată că decizia atacată nu a examinat și nu a acordat un acces parțial corespunzător cerințelor legale. Aceasta ar fi aplicat greșit criteriul juridic, care ar impune să se aprecieze dacă fiecare parte a unui document solicitat intră sub incidența excepției invocate pentru refuzarea accesului.
____________
1 Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei (JO 2001 L 145, p. 43, Ediție specială, 01/ vol. 3, p. 76 – 81).