Language of document : ECLI:EU:F:2009:137

HOTĂRÂREA TRIBUNALULUI FUNCȚIEI PUBLICE

(Camera întâi)

7 octombrie 2009

Cauza F‑101/08

Spyridon Pappas

împotriva

Comisiei Comunităților Europene

„Funcție publică – Funcționari – Pensii – Transfer către sistemul comunitar al unor drepturi de pensie dobândite anterior angajării în muncă în cadrul Comunităților – Revocare – Admisibilitate – Pensionare în interesul serviciului – Cuantumul pensiei”

Obiectul: Acțiune formulată în temeiul articolelor 236 CE și 152 EA, prin care domnul Pappas solicită, în primul rând, anularea deciziei Comisiei din 6 februarie 2008 prin care se stabilesc drepturile sale de pensie pentru limită de vârstă, în al doilea rând, anularea deciziei Comisiei din 27 februarie 2003 care, pe de o parte, a revocat scrisoarea din 23 octombrie 2000 care stabilea la 18 ani și 10 zile sporul de ani de plată a contribuțiilor la sistemul de pensii ce rezultă din transferul, în sistemul comunitar de pensii, al drepturilor dobândite de acesta în special în calitate de membru al Consiliului de Stat elen și, pe de altă parte, a stabilit acest spor la 15 ani, 2 luni și 21 de zile, precum și, în al treilea rând, anularea unei alte decizii a Comisiei din 27 februarie 2003 care, pe de o parte, a revocat scrisoarea din 7 septembrie 2001 ce stabilea la 2 ani, 4 luni și 2 zile sporul de ani de plată a contribuțiilor la sistemul de pensii comunitar ce rezultă din transferul drepturilor dobândite de acesta în calitate de avocat în Grecia și, pe de altă parte, a stabilit acest spor la 1 an, 10 luni și 15 zile

Decizia: Respinge acțiunea. Obligă reclamantul la plata cheltuielilor de judecată.

Sumarul hotărârii

1.      Funcționari – Acțiune – Reclamație administrativă prealabilă – Termene – Data de la care începe să curgă termenul

[Statutul funcționarilor, art. 90 alin. (2)]

2.      Funcționari – Pensii – Dobândirea drepturilor de pensie

(Statutul funcționarilor, art. 50)

1.      Pentru ca o decizie să fie comunicată în mod corespunzător, în sensul dispozițiilor statutului, trebuie ca decizia să fi fost comunicată destinatarului său și ca acesta să fi fost în măsură să ia cunoștință în mod util de conținutul său.

Revine instituției care invocă o depășire a termenului prevăzut la articolul 90 alineatul (2) din statut, potrivit căruia reclamațiile trebuie depuse în termen de trei luni de la „data comunicării deciziei destinatarului și cel târziu la data la care persoana în cauză a luat la cunoștință decizia, în cazul unei măsuri cu caracter individual”, obligația de a dovedi care este data de la care termenul respectiv a început să curgă.

Chiar dacă dovada că destinatarul unei decizii a luat într‑adevăr cunoștință în mod util de aceasta nu poate rezulta din simple indicii, pot constitui o astfel de dovadă alte împrejurări decât o comunicare oficială a deciziei menționate, precum un mesaj electronic al respectivului destinatar din care rezultă că a luat cunoștință în mod util de decizia în cauză.

(a se vedea punctele 41-44)

Trimitere la:

Curte: 15 iunie 1976, Jänsch/Comisia, 5/76, Rec., p. 1027, punctul 10; 5 iunie 1980, Belfiore/Comisia, 108/79, Rec., p. 1769, punctul 7

Tribunalul de Primă Instanță: 8 iunie 1993, Fiorani/Parlamentul European, T‑50/92, Rec., p. II‑555, punctul 16; 3 iunie 1997, H/Comisia, T‑196/95, RecFP, p. I‑A‑133 și II‑403, punctele 32-35; 27 septembrie 2002, Di Pietro/Curtea de Conturi, T‑254/01, RecFP, p. I‑A‑177 și II‑929, punctele 25-27

Tribunalul Funcției Publice: 20 aprilie 2007, L/EMEA, F‑13/07, RepFP, p. I‑A‑1‑0000 și II‑A‑1‑0000, punctele 29-32; 25 aprilie 2007, Lebedef‑Caponi/Comisia, F‑71/06, RepFP, p. I‑A‑1‑0000 și II‑A‑1‑0000, punctul 34

2.      Din modul de redactare a articolului 50 ultimul paragraf din statut rezultă în mod clar că un funcționar titular al unui post de gradul A 1 sau A 2 care a fost pensionat în interesul serviciului poate beneficia de drepturile de pensie dobândite fără a i se aplica reducerea prevăzută la articolul 9 din anexa VIII la noul statut, sub rezerva ca, la terminarea perioadei în care dreptul de despăgubire prevăzut la articolul 50 a fost disponibil, funcționarul să fi împlinit vârsta de 55 de ani.

O interpretare literală a ultimului paragraf al articolului 50 se impune cu atât mai mult cu cât, pe de o parte, dispoziția respectivă are un caracter derogatoriu în raport cu normele generale de calcul al unei pensii pentru limită de vârstă și trebuie, prin urmare, să facă obiectul unei interpretări stricte și, pe de altă parte, dispozițiile care conferă dreptul la prestații financiare sunt de strictă interpretare.

(a se vedea punctele 62, 64 și 65)

Trimitere la:

Tribunalul de Primă Instanță: 18 septembrie 2003, Lebedef și alții/Comisia, T‑221/02, RecFP, p. I‑A‑211 și II‑1037, punctul 38 și jurisprudența citată; 16 decembrie 2004, Pappas/Comisia, T‑11/02, RecFP, p. I‑A‑381 și II‑1773, punctul 53

Tribunalul Funcției Publice: 14 decembrie 2006, André/Comisia, F‑10/06, RecFP, p. I‑A‑1‑183 și II‑A‑1‑755, punctele 34-36