HOTĂRÂREA TRIBUNALULUI (Camera a patra)
14 iunie 2011(*)
„Desen sau model industrial comunitar – Procedură de declarare a nulității – Desen sau model industrial comunitar înregistrat reprezentând un ceas atașat la o curea – Desen sau model industrial anterior – Divulgare a desenului sau modelului industrial anterior – Caracter individual – Abuz de putere – Articolele 4, 6, 7 și 61-63 din Regulamentul (CE) nr. 6/2002”
În cauza T‑68/10,
Sphere Time, cu sediul în Windhof (Luxemburg), reprezentată de C. Jäger, N. Gehlsen și M.‑C. Simon, avocați,
reclamantă,
împotriva
Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI), reprezentat de domnul D. Botis, în calitate de agent,
pârât,
cealaltă parte în procedura care s‑a aflat pe rolul camerei de recurs a OAPI fiind
Punch SAS, cu sediul în Nisa (Franța),
având ca obiect o acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a treia de recurs a OAPI din 2 decembrie 2009 (cauza R 1130/2008‑3), privind o procedură de declarare a nulității între Punch SAS și Sphere Time,
TRIBUNALUL (Camera a patra),
compus din doamnele I. Pelikánová (raportor), președinte, și K. Jürimäe și domnul M. van der Woude, judecători,
grefier: doamna S. Spyropoulos, administrator,
având în vedere cererea introductivă depusă la grefa Tribunalului la 15 februarie 2010,
având în vedere memoriul în răspuns depus la grefa Tribunalului la 1 iunie 2010,
având în vedere întrebarea scrisă adresată de Tribunal reclamantei,
în urma ședinței din 18 ianuarie 2011,
pronunță prezenta
Hotărâre
Istoricul cauzei
1 Reclamanta, Sphere Time, este titular al desenului sau modelului industrial comunitar înregistrat sub numărul 325949‑0002 și depus la 14 aprilie 2005 (denumit în continuare „desenul sau modelul industrial contestat”). Desenul sau modelul industrial contestat, destinat a fi aplicat ceasurilor, este reprodus astfel:
2 La 26 martie 2007, cealaltă parte în procedura care s‑a aflat pe rolul camerei de recurs a Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI), Punch SAS, a depus la OAPI o cerere de declarare a nulității desenului sau modelului industrial contestat, în temeiul articolului 25 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 6/2002 al Consiliului din 12 decembrie 2001 privind desenele sau modelele industriale comunitare (JO 2002, L 3, p. 1, Ediție specială, 13/vol. 33, p. 70). În cererea de declarare a nulității, cealaltă parte în procedura care s‑a aflat pe rolul camerei de recurs a invocat faptul că desenul sau modelul industrial contestat nu era nou și nu avea caracter individual în sensul articolului 4 din Regulamentul nr. 6/2002 coroborat cu articolele 5 și 6 din același regulament.
3 În susținerea cererii de declarare a nulității, cealaltă parte în procedura care s‑a aflat pe rolul camerei de recurs a invocat mai multe modele și desene pretins anterioare.
4 Pe de o parte, cealaltă parte în procedura care s‑a aflat pe rolul camerei de recurs a prezentat un catalog cu două modele de ceasuri fabricate de Fuzhou Eagle Electronic Co. Ltd (denumite în continuare „modelele C și F”), precum și un certificat din partea acestei societăți care atestă că modelele C și F au fost comercializate în Europa în 2001.
5 Pe de altă parte, cealaltă parte în procedura care s‑a aflat pe rolul camerei de recurs a prezentat un catalog cu două modele de ceasuri fabricate de Great Sun Technology Corp., precum și un certificat din partea acestei societăți care atestă că aceste modele au fost comercializate în Europa din 2004. Aceste elemente erau însoțite de o factură de expediere și de un certificat de origine privind o livrare de 2 000 de exemplare ale unuia dintre cele două modele care poartă marca SYMBICORT, efectuată în aprilie 2004 către un client din Țările de Jos (acest ultim model este denumit în continuare „modelul SYMBICORT”). Modelul SYMBICORT a fost reprodus astfel:
6 Prin decizia din 31 martie 2008, divizia de anulare a declarat nulitatea desenului sau modelului industrial contestat. Aceasta a apreciat că desenul sau modelul industrial contestat nu avea caracter individual întrucât producea aceeași impresie de ansamblu precum modelele C și F. Această decizie a făcut obiectul unei căi de atac introduse de reclamantă la 13 mai 2008.
7 Prin Decizia din 2 decembrie 2009 (denumită în continuare „decizia atacată”), Camera a treia de recurs a OAPI a respins calea de atac. Cu titlu introductiv, camera de recurs a apreciat că factura de expediere și certificatul de origine privind livrarea modelului SYMBICORT erau probe care demonstrau corespunzător cerințelor legale că acesta din urmă fusese divulgat înainte de data depunerii cererii de înregistrare a desenului sau modelului industrial contestat. Întemeindu‑se pe compararea desenului sau modelului industrial contestat cu modelul SYMBICORT, astfel cum sunt percepute de un consumator obișnuit care este familiarizat cu ceasurile atașate la o curea, camera de recurs a considerat mai întâi că erau foarte similare, în continuare, că diferențele erau neglijabile și, în sfârșit, că, deși autorul avea libertate în crearea modelului, în special în ceea ce privește cadranul ceasului, această libertate nu a fost exploatată. În concluzie, camera de recurs a apreciat că desenul sau modelul industrial contestat nu avea caracter individual, întrucât producea asupra utilizatorului avizat aceeași impresie globală precum modelul SYMBICORT.
Concluziile părților
8 Reclamanta solicită Tribunalului:
– anularea deciziei atacate;
– obligarea, pe de o parte, a OAPI la plata cheltuielilor de judecată efectuate în procedura de la Tribunal și, pe de altă parte, obligarea celeilalte părți în procedura care s‑a aflat pe rolul camerei de recurs la plata cheltuielilor de judecată efectuate în procedura de la camera de recurs a OAPI.
9 OAPI solicită Tribunalului:
– respingerea acțiunii;
– obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.
În drept
10 Reclamanta invocă trei motive. Primul motiv este întemeiat, conform textului cererii introductive, pe o încălcare a articolelor 4 și 5 din Regulamentul nr. 6/2002 în ceea ce privește noutatea desenului sau modelului industrial contestat. Al doilea motiv este întemeiat pe o încălcare a articolelor 4 și 6 din Regulamentul nr. 6/2002 în ceea ce privește evaluarea caracterului individual al desenului sau modelului industrial contestat. Al treilea motiv este întemeiat pe un abuz de putere. În plus, reclamanta consideră că, având în vedere cuprinsul deciziei atacate, evaluarea modelelor C și F nu face obiectul litigiului aflat pe rolul Tribunalului. În această privință, în decizia atacată, camera de recurs s‑a îndepărtat în mod neîntemeiat de decizia diviziei de anulare, întrucât ar fi procedat la compararea desenului sau modelului industrial contestat doar cu modelul SYMBICORT și nu ar fi motivat această alegere.
11 OAPI contestă temeinicia celor trei motive. În plus, acesta susține că similitudinea desenului sau modelului industrial contestat atât cu modelele C și F, cât și cu modelul SYMBICORT face obiectul litigiului aflat pe rolul Tribunalului, întrucât camera de recurs s‑a limitat să adauge un motiv în plus față de decizia diviziei de anulare.
12 Cu titlu introductiv, trebuie remarcat că camera de recurs era în drept să își întemeieze decizia pe compararea desenului sau modelului industrial contestat cu modelul SYMBICORT.
13 Astfel, rezultă din articolul 60 alineatul (1) din Regulamentul nr. 6/2002 că, prin calea de atac cu care este sesizată, camera de recurs este chemată să efectueze o nouă examinare completă a fondului cererii de declarare a nulității, atât în drept, cât și în fapt (a se vedea, prin analogie, Hotărârea Curții din 13 martie 2007, OAPI/Kaul, C‑29/05 P, Rep., p. I‑2213, punctul 57). Aceasta presupune ca camera de recurs se poate întemeia pe oricare dintre desenele sau modelele industriale anterioare invocate de partea care a solicitat declararea nulității, fără a fi ținută de cuprinsul deciziei diviziei de anulare și fără a fi nevoită să indice motive specifice în acest sens.
14 Or, în speță nu se contestă faptul că modelul SYMBICORT a fost invocat de cealaltă parte în procedura care s‑a aflat pe rolul camerei de recurs în cursul procedurii desfășurate la divizia de anulare.
15 În aceste împrejurări, nu este necesar să se stabilească, în acest stadiu, dacă evaluarea modelelor C și F face obiectul litigiului aflat pe rolul Tribunalului. În schimb, trebuie să se analizeze într‑o primă fază eventuala temeinicie a acțiunii în măsura în care aceasta privește evaluarea modelului SYMBICORT efectuată în decizia atacată. Numai în cazul în care Tribunalul constată că această evaluare este nelegală, evaluarea modelelor C și F s‑ar putea dovedi relevantă în soluționarea litigiului cu care este sesizat.
Cu privire la primul motiv, întemeiat pe o încălcare a articolelor 4 și 5 din Regulamentul nr. 6/2002
Argumentele părților
16 Reclamanta susține că, în ceea ce privește data divulgării modelului SYMBICORT, trebuie avut în vedere articolul 7 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul nr. 6/2002. În consecință, data care ar trebui luată în considerare în speță ar fi 14 aprilie 2004, iar nu data de depunere a cererii de înregistrare a desenului sau modelului industrial contestat, respectiv 14 aprilie 2005.
17 Or, factura de expediere ar viza o expediere de produse corespunzătoare modelului SYMBICORT care a avut loc la o dată nespecificată, în aprilie 2004. Întrucât acest document a fost întocmit la 3 aprilie 2004 în Hong Kong (China), ar fi foarte probabil ca intrarea exemplarelor modelului SYMBICORT pe piața europeană și, implicit, divulgarea acestui model publicului să fi fost ulterioare datei de 14 aprilie 2004, ținând cont de distanța dintre Hong Kong și Țările de Jos.
18 Reclamanta adaugă faptul că factura de expediere a fost furnizată celeilalte părți în procedura care s‑a aflat pe rolul camerei de recurs de fabricantul ceasurilor corespunzătoare modelelor SYMBICORT, care ar avea un interes în a dovedi anterioritatea modelului respectiv. De asemenea, nu ar exista certitudinea că originalul facturii menționate a fost prezentat la OAPI. Prin urmare, în opinia reclamantei, acest document nu poate fi luat în considerare.
19 În aceste împrejurări, reclamanta consideră că nu s‑a făcut dovada divulgării anterioare a modelelor SYMBICORT. Aceasta concluzionează că desenul sau modelul industrial contestat trebuie considerat nou.
20 OAPI contestă temeinicia argumentelor formulate de reclamantă.
Aprecierea Tribunalului
21 Conform cererii introductive, primul motiv este întemeiat pe o încălcare a articolelor 4 și 5 din Regulamentul nr. 6/2002, referitoare la noutatea unui desen sau model industrial comunitar. Or, astfel cum menționează OAPI, decizia atacată nu se întemeiază pe lipsa noutății desenului sau modelului industrial contestat.
22 Astfel, primul motiv vizează problema divulgării anterioare a modelului SYMBICORT. Așadar, acesta privește în realitate o pretinsă încălcare a articolului 6 alineatul (1) din Regulamentul nr. 6/2002 coroborat cu articolul 7 din același regulament.
23 Aceste dispoziții prevăd următoarele:
„Articolul 6
Caracterul individual
(1) Se consideră că un desen sau un model industrial are caracter individual dacă impresia globală pe care o produce asupra utilizatorului avizat diferă de impresia produsă asupra unui asemenea utilizator de orice alt desen sau model care a fost făcut public:
[…]
(b) în cazul unui desen sau model industrial comunitar înregistrat, înainte de data de depunere a cererii de înregistrare sau, dacă se revendică o prioritate, înainte de data de prioritate.
[…]
Articolul 7
Divulgare
(1) În sensul aplicării dispozițiilor articolelor 5 și 6, se consideră că un desen sau un model industrial a fost divulgat publicului dacă a fost publicat ca urmare a înregistrării sau în alt mod, sau a fost expus, utilizat în comerț sau făcut public în orice alt mod, înainte de data prevăzută la […] articolul 6 alineatul (1) litera (b), […], cu excepția situațiilor în care aceste acțiuni nu ar fi putut deveni cunoscute, în cursul normal al afacerilor, grupurilor specializate din sectorul în cauză care funcționează în Comunitate. […]
(2) În sensul dispozițiilor articolelor 5 și 6, nu se ia în considerare divulgarea dacă desenul sau modelul industrial pentru care se solicită protecția unui desen sau model industrial comunitar înregistrat a fost divulgat publicului:
(a) de către autor sau succesorul acestuia în drepturi sau de către un terț, ca urmare a unor informații pe care le‑a furnizat sau a unor acte îndeplinite de autor sau de succesorul acestuia în drepturi și
(b) pe parcursul perioadei de douăsprezece luni premergătoare datei de depunere a cererii de înregistrare sau datei de prioritate, dacă se revendică o prioritate.
[…]”
24 În primul rând, în ceea ce privește aplicabilitatea articolului 7 alineatul (2) din Regulamentul nr. 6/2002 în speță, trebuie remarcat că scopul acestei dispoziții este de a oferi autorului sau succesorului acestuia în drepturi posibilitatea de a prezenta un desen sau un model industrial pe piață pe parcursul unei perioade de 12 luni înainte de a îndeplini formalitățile de depunere.
25 Astfel, pe parcursul acestei perioade, autorul sau succesorul acestuia în drepturi se poate asigura de succesul comercial al desenului sau modelului industrial în cauză înainte de a efectua cheltuielile aferente înregistrării, fără a se teme că divulgarea care are loc cu această ocazie poate fi invocată cu succes într‑o procedură de declarare a nulității intentată după înregistrarea eventuală a desenului sau modelului industrial în cauză.
26 Rezultă din ceea ce precedă că, pentru ca articolul 7 alineatul (2) din Regulamentul nr. 6/2002 să fie aplicabil într‑o procedură de declarare a nulității, titularul desenului sau modelului industrial avut în vedere în cererea de declarare a nulității trebuie să demonstreze că este fie autorul desenului sau modelului industrial pe care se întemeiază respectiva cerere, fie succesorul acestuia în drepturi.
27 Astfel, în speță, revine reclamantei obligația de a demonstra că este autorul modelului SYMBICORT sau succesorul acestuia în drepturi.
28 Or, reclamanta nici măcar nu susține că aceasta ar fi situația.
29 În consecință, articolul 7 alineatul (2) din Regulamentul nr. 6/2002 nu este aplicabil divulgării modelului respectiv.
30 În al doilea rând, în aceste împrejurări, ținând cont de faptul că reclamanta nu a revendicat prioritatea pentru desenul sau modelul industrial contestat, trebuie să se examineze dacă din elementele prezentate la OAPI rezultă că desenul sau modelul industrial SYMBICORT a fost divulgat publicului înainte de 14 aprilie 2005, data de depunere a desenului sau modelului industrial contestat.
31 În această privință, cealaltă parte în procedura care s‑a aflat pe rolul camerei de recurs a depus o factură de expediere privind o livrare de 2 000 de ceasuri corespunzătoare modelului SYMBICORT către un client din Țările de Jos. Potrivit acestei facturi, articolele în cauză au fost expediate din Hong Kong la 3 aprilie 2004.
32 Astfel, ținând cont de termenele uzuale de transport, factura de expediere demonstrează că ceasurile în discuție au fost livrate în Țările de Jos și, prin urmare, că modelul SYMBICORT a fost divulgat grupurilor specializate din sectorul în cauză care funcționează în Comunitate înainte de 14 aprilie 2005, data de depunere a desenului sau modelului industrial contestat. Pe de altă parte, reclamanta nu a prezentat niciun element de natură să demonstreze că această divulgare nu a avut loc sau că a avut loc după data de depunere menționată.
33 În al treilea rând, referitor la valoarea probatorie a facturii de expediere, trebuie să se admită că Great Sun Technology, care fabrică ceasurile corespunzătoare modelului SYMBICORT și care a furnizat documentul în discuție celeilalte părți în procedura care s‑a aflat pe rolul camerei de recurs, are interesul de a se declara nulitatea desenului sau modelului industrial contestat. Astfel, acest lucru îi va permite să își comercializeze în continuare produsele în Uniunea Europeană.
34 Or, deși această împrejurare poate da naștere unor rezerve în privința credibilității declarației directorului societății Great Sun Technology, depusă de asemenea la OAPI, această concluzie nu este valabilă în cazul facturii de expediere.
35 Astfel, acest ultim document nu a fost întocmit în mod special pentru a servi drept probă în procedura de declarare a nulității, ci pentru operațiunile comerciale curente, în scopul de a certifica efectuarea prestării și de a invita debitorul să plătească prețul convenit.
36 În plus, factura de expediere nu este adresată celeilalte părți în procedura care s‑a aflat pe rolul camerei de recurs, ci unei societăți terțe, și a fost emisă în aprilie 2004, adică cu aproximativ trei ani înainte de depunerea cererii de declarare a nulității, la 26 martie 2007.
37 În aceste împrejurări, nu trebuie să se considere că furnizarea facturii de expediere celeilalte părți în procedura care s‑a aflat pe rolul camerei de recurs de către fabricantul ceasurilor corespunzătoare modelului SYMBICORT afectează caracterul probatoriu al acesteia.
38 Referitor la faptul că factura de expediere a depusă în copie, iar nu în original, acesta nu constituie în sine un obstacol ca documentul vizat să fie luat în considerare.
39 Depunerea acestui document în original ar putea fi, eventual, relevantă în cazul în care copia ar fi ilizibilă sau dacă ar conține indicii că documentul ar fi fost falsificat pentru a i se modifica cuprinsul. Or, reclamanta nu invocă argumente în acest sens, iar examinarea facturii de expediere, astfel cum a fost depusă la OAPI, nu suscită întrebări în această privință.
40 În consecință, faptul că factura de expediere a depusă în copie, iar nu în original, nu afectează nici caracterul probatoriu al documentului comunicat.
41 Având în vedere ceea ce precedă, trebuie conchis că nu a săvârșit o eroare camera de recurs atunci când a apreciat că s‑a demonstrat faptul că modelul SYMBICORT fusese divulgat publicului înainte de data de depunere a desenului sau modelului industrial contestat. Prin urmare, primul motiv trebuie respins.
Cu privire la al doilea motiv, întemeiat pe o încălcare a articolelor 4 și 6 din Regulamentul nr. 6/2002
Argumentele părților
42 Reclamanta susține că, prin constatarea faptului că desenul sau modelul industrial contestat producea aceeași impresie globală precum modelul SYMBICORT, camera de recurs a săvârșit o eroare de apreciere.
43 Cu titlu introductiv, reclamanta susține că, în măsura în care modelul SYMBICORT este destinat a fi utilizat în scopuri publicitare, utilizatorul avizat este un profesionist dornic să achiziționeze articole promoționale. Aceasta precizează că, întrucât pe piață se oferă un mare număr de curele, utilizatorul avizat va fi atent la particularitățile unei anumite curele.
44 Reclamanta continuă criticând camera de recurs, în primul rând, pentru că nu a ținut cont de toate elementele relevante ale celor două desene sau modele industriale în cauză, respectiv cureaua, cutia ceasului, ceasul însuși și elementul de fixare. Astfel, camera de recurs s‑ar fi limitat să compare ecranul ceasului, poziția acestuia și culoarea celor două desene sau modele industriale. Procedând astfel, camera de recurs ar fi ignorat, pe de altă parte, faptul că libertatea autorului unui ceas analogic este limitată. În schimb, autorul ar dispune de o mare libertate în ceea ce privește cureaua și elementul de fixare.
45 În al doilea rând, în reproducerea comunicată OAPI, modelul SYMBICORT nu ar fi reprodus integral, deoarece ar cuprinde doar două benzi care sunt îndreptate în două direcții diferite, dar fără o buclă care să le unească. Or, întrucât compararea desenelor sau modelelor industriale trebuie realizată pe baza reproducerilor acestora, camera de recurs nu ar fi fost obligată să prezume că modelul SYMBICORT avea o curea care să permită purtarea la gât a ceasului.
46 În al treilea rând, reclamanta se opune constatării făcute de camera de recurs potrivit căreia elementul de fixare al desenului sau modelului industrial contestat ar fi reprodus printr‑o linie punctată. Elementul în cauză ar fi reprodus prin linii continue și ar fi trebuit, așadar, să fie luat în considerare, cu atât mai mult cu cât constituie o componentă importantă a desenului sau modelului industrial contestat. Astfel, acest element ar atrage atenția utilizatorului avizat, întrucât, pe de o parte, libertatea autorului nu ar fi limitată în privința sa și, pe de altă parte, forma sa ar determina obiectele care pot fi fixate de curea.
47 Or, în speță, pe de o parte, elementul de fixare al modelului SYMBICORT nu ar fi vizibil pe reproducerea comunicată OAPI, astfel încât existența și caracteristicile sale eventuale nu ar putea fi confirmate. Pe de altă parte, elementul de fixare al desenului sau modelului industrial contestat s‑ar deosebi clar de extremitatea modelului SYMBICORT.
48 OAPI contestă temeinicia argumentelor formulate de reclamantă.
Aprecierea Tribunalului
49 Potrivit articolelor 4 și 6 din Regulamentul nr. 6/2002:
„Articolul 4
Condiții de protecție
(1) Un desen sau un model industrial este protejat printr‑un desen sau model industrial comunitar numai dacă are caracter individual și de noutate.
[…]
Articolul 6
Caracterul individual
(1) Se consideră că un desen sau un model industrial are caracter individual dacă impresia globală pe care o produce asupra utilizatorului avizat diferă de impresia produsă asupra unui asemenea utilizator de orice alt desen sau model industrial care a fost făcut public:
[…]
(b) în cazul unui desen sau model industrial comunitar înregistrat, înainte de data de depunere a cererii de înregistrare sau, dacă se revendică o prioritate, înainte de data de prioritate.
(2) Pentru aprecierea caracterului individual trebuie să se ia în considerare gradul de libertate a autorului în elaborarea desenului sau a modelului.”
50 Prin urmare, trebuie să se examineze dacă, din punctul de vedere al utilizatorului avizat și ținând cont de gradul de libertate a autorului unui ceas atașat la o curea, impresia globală produsă de desenul sau modelul industrial contestat diferă de cea produsă de modelul SYMBICORT.
– Cu privire la utilizatorul avizat
51 În ceea ce privește interpretarea noțiunii de utilizator avizat, trebuie să se aprecieze că această calitate de „utilizator” presupune ca persoana vizată să utilizeze produsul în care este încorporat desenul sau modelul industrial în conformitate cu finalitatea acestui produs. Calificativul „avizat” sugerează totodată faptul că utilizatorul, fără a fi designer sau expert tehnic, cunoaște diversele desene sau modele industriale existente în sectorul vizat, are un anumit nivel de cunoștințe în ceea ce privește elementele pe care, de regulă, aceste desene sau modele industriale le conțin și, datorită interesului său pentru produsele respective, dă dovadă de un grad de atenție relativ ridicat atunci când le utilizează [Hotărârea Tribunalului din 22 iunie 2010, Shenzhen Taiden/OAPI – Bosch Security Systems (Echipament de comunicare), T‑153/08, Rep., p. II‑2517, punctele 46 și 47].
52 În speță, la punctul 21 din decizia atacată, camera de recurs a apreciat că utilizatorul avizat este un consumator obișnuit care este familiarizat cu ceasurile atașate la o curea și purtate la gât.
53 Nu se contestă faptul că modelul SYMBICORT, ca și desenul sau modelul industrial contestat, este un articol promoțional. Or, în ceea ce privește astfel de articole, noțiunea de utilizator avizat, astfel cum a fost definită la punctul 51 de mai sus, cuprinde, pe de o parte, profesionistul care le achiziționează în scopul de a le distribui utilizatorilor finali și, pe de altă parte, acești utilizatori înșiși.
54 În consecință, trebuie să se aprecieze în speță că utilizatorul avizat este atât consumatorul mediu evocat în decizia atacată, cât și cumpărătorul profesionist menționat de reclamantă.
55 Așadar, reclamanta nu formulează argumente care să sugereze că percepția celor două grupuri de utilizatori în ceea ce privește desenele sau modelelor industriale în discuție ar fi diferită.
56 Pe de altă parte, în orice caz, faptul că unul dintre cele două grupuri de utilizatori avizați sus‑menționate percepe desenele sau modelele industriale în cauză ca producând aceeași impresie globală este suficient pentru a constata că desenul sau modelul industrial contestat nu are caracter individual.
57 În aceste împrejurări, faptul că decizia atacată nu menționează profesioniștii printre utilizatorii avizați ai ceasurilor atașate la o curea nu afectează legalitatea deciziei respective.
– Cu privire la gradul de libertate a autorului
58 Înainte de a examina gradul de libertate a autorului, care, în opinia reclamantei, este redus în ceea ce privește ceasul și este ridicat în privința curelei și a elementului de fixare, este necesar să se stabilească elementele care sunt efectiv protejate prin desenul sau modelul industrial contestat și care sunt, în consecință, relevante în compararea acestui din urmă model cu modelul SYMBICORT.
59 În această privință, punctul 11.4 al Orientărilor privind examinarea referitoare la desenele și modelele comunitare, adoptate prin decizia EX‑03‑9 a președintelui OAPI din 9 decembrie 2003, punct intitulat „Condiții de formă privind reproducerea desenului sau modelului industrial”, prevede:
„[…]
Reproducerea unui desen sau model industrial trebuie să se limiteze la caracteristicile pentru care se solicită protecția. Cu toate acestea, reproducerea poate cuprinde alte elemente care ajută la descrierea caracteristicilor desenului sau modelului industrial pentru care se solicită protecția. Într‑o cerere de înregistrare a unui desen sau model industrial comunitar, sunt permise următoarele elementele de identificare:
1. Linia punctată poate fi utilizată în cadrul unei imagini fie pentru a indica elementele pentru care nu se revendică protecția, fie pentru a indica părțile desenului sau modelului industrial care nu sunt vizibile în imaginea respectivă. Prin urmare, linia punctată descrie elemente care nu aparțin imaginii în cadrul căreia sunt reproduse aceste elemente.
[…]”
60 Reclamanta nu contestă această regulă. Cu toate acestea, întemeindu‑se pe reproducerea desenului sau modelului industrial contestat din decizia atacată, din Buletinul desenelor sau modelelor industriale comunitare și din baza de date a desenelor sau modelelor industriale comunitare disponibilă pe site‑ul de internet al OAPI, aceasta susține că, spre deosebire de cele susținute de camera de recurs la punctul 20 din decizia atacată, elementul de fixare al desenului sau modelului industrial contestat nu a fost reprodus printr‑o linie punctată.
61 În această privință, trebuie remarcat, în primul rând, că reproducerea desenului sau modelului industrial contestat din decizia atacată este irelevantă în raport cu întinderea protecției respectivului desen sau model industrial.
62 În al doilea rând, imaginea sumară a desenului sau modelului industrial contestat, reprodusă în Buletinul desenelor sau modelelor industriale comunitare, precum și în baza de date a desenelor sau modelelor industriale comunitare, permite să se constate că anumite elemente ale acestui desen sau model industrial, și în special elementul de fixare, sunt reproduse prin linii mai puțin pronunțate decât cele care reproduc alte elemente, precum cureaua și cutia ceasului. Totuși, datorită dimensiunii reduse a imaginii sumare, nu este posibil să se stabilească cu certitudine dacă elementele în discuție sunt reproduse prin linii punctate.
63 Or, în al treilea rând, eventuala incertitudine asupra acestui aspect este înlăturată de imaginea integrală a desenului sau modelului industrial contestat, accesibilă plecând de la imaginea sumară din versiunea electronică a Buletinului desenelor sau modelelor industriale comunitare, precum și în baza de date a desenelor sau modelelor industriale comunitare, și identică, pe de altă parte, cu reproducerea desenului sau modelului industrial contestat care figurează în cererea de înregistrare depusă de reclamantă la OAPI. Astfel, această imagine permite să se perceapă în mod clar că elementul de fixare al desenului sau modelului industrial contestat este reprodus printr‑o linie punctată, la fel ca și acele de ceas și elementul dreptunghiular fixat pe cadranul ceasului.
64 În aceste împrejurări, trebuie să se aprecieze că elementul de fixare al desenului sau modelului industrial contestat, acele de ceas și elementul dreptunghiular fixat pe cadranul ceasului nu se numără printre elementele care sunt protejate prin desenul sau modelul industrial contestat. Această constatare implică faptul că gradul de libertate a autorului față de aceste elemente nu este relevant în speță.
65 Referitor la celelalte elemente invocate de reclamantă, pe de o parte, trebuie remarcat că aceasta exagerează gradul de libertate a autorului în ceea ce privește cureaua.
66 Astfel, deși există o anumită variabilitate în privința lungimii și a lățimii acestui element, aceste caracteristici nu trebuie totuși să afecteze posibilitatea de a purta cureaua confortabil la gât. Aceeași concluzie este valabilă în ceea ce privește poziționarea ceasului pe curea.
67 În consecință, constatările camerei de recurs în acest sens, care figurează la punctul 21 din decizia atacată, nu sunt eronate.
68 Pe de altă parte, referitor la gradul de libertate a autorului în ceea ce privește ceasul, trebuie admis că un ceas analogic trebuie, desigur, să conțină anumite elemente pentru a‑și îndeplini funcția, cum ar fi un cadran, ace de ceas plasate aproximativ în mijlocul ceasului sau un buton de reglare a orei.
69 Totuși, aceste constrângeri privesc prezența anumitor elemente într‑un ceas, dar nu influențează într‑o măsură importantă forma și aspectul său general. Astfel, în special cadranul și cutia ceasului pot avea diverse forme și pot fi configurate în diverse moduri, astfel cum a constatat, în esență, camera de recurs la punctul 21 din decizia atacată.
– Cu privire la compararea impresiilor globale produse de cele două desene sau modele industriale în cauză
70 Având în vedere considerațiile care tocmai au fost expuse cu privire la elementele care sunt protejate prin desenul sau modelul industrial contestat și cu privire la gradul de libertate a autorului unui ceas atașat la o curea, trebuie apreciat că impresia globală produsă de desenul sau modelul industrial contestat este determinată de următoarele elemente:
– o curea ale cărei benzi se leagă la unul dintre capete, apoi se suprapun și formează o buclă la celălalt capăt;
– un ceas rotund atașat la curea în locul în care cele două benzi ale curelei se îndepărtează una de cealaltă;
– două inele concentrice situate pe marginea ceasului, de jur împrejur, inelul exterior prezentând o fantă orientată în sus și în care este plasat un buton de reglare a orei.
71 În ceea ce privește impresia globală produsă de modelul SYMBICORT, trebuie examinat, cu titlu introductiv, argumentul reclamantei potrivit căruia camera de recurs nu ar fi fost obligată să prezume că modelul SYMBICORT avea o curea care să permită purtarea ceasului la gât.
72 În această privință, este adevărat că reproducerea modelului SYMBICORT comunicată OAPI arată doar două benzi care sunt îndreptate în două direcții diferite, dar fără o buclă pentru a facilita purtarea la gât.
73 Cu toate acestea, la evaluarea desenelor sau modelelor industriale anterioare nu trebuie examinate separat și exclusiv reproducerile lor grafice, ci mai curând trebuie apreciate global toate elementele prezentate care permit stabilirea într‑un mod suficient de precis și de sigur a impresiei globale produse de desenul sau modelul industrial în cauză.
74 Astfel, referitor în special la desenele sau modelele industriale care au fost utilizate în comerț în mod direct, fără a fi înregistrate, nu se poate exclude că nu există o reproducere grafică care să arate toate detaliile lor relevante, comparabilă cu reproducerea care figurează într‑o cerere de înregistrare. În aceste împrejurări, ar fi excesiv să se pretindă de la partea care a solicitat declararea nulității ca o astfel de reproducere să fie depusă în toate cazurile.
75 În speță, pe de o parte, în reproducerea modelului SYMBICORT depusă de cealaltă parte în procedura care s‑a aflat pe rolul camerei de recurs, cele două benzi ale curelei se întrerup brusc, iar termenul „symbicort” este reprezentat doar parțial în unul dintre ele. Aceasta sugerează faptul că lipsa unei bucle se datorează caracterului incomplet al reproducerii, iar nu înfățișării reale a modelului în discuție.
76 Pe de altă parte, rezultă atât din factura de expediere, cât și din certificatul de origine că livrarea făcută de Great Sun Technology în Țările de Jos la 3 aprilie 2004 conținea 2 000 de exemplare de „curea cu ceas «SYMBICORT»”.
77 Or, nu se poate contesta faptul că funcția unei curele precum cea în cauză este de a permite purtarea la gât a unui obiect.
78 În aceste împrejurări, ținând cont de faptul că impresia globală produsă asupra utilizatorului avizat de un desen sau model industrial trebuie determinată în mod obligatoriu și în raport cu modul în care este utilizat produsul în cauză (Hotărârea Echipament de comunicare, citată anterior, punctul 66), camera de recurs a apreciat în mod întemeiat, la punctul 20 din decizia atacată, că modelul SYMBICORT avea efectiv o curea care să permită purtarea ceasului la gât, în pofida reproducerii grafice incomplete depuse la OAPI.
79 Având în vedere considerațiile de mai sus, trebuie statuat că impresia globală produsă de modelul SYMBICORT este determinată de elementele enumerate la punctul 70 de mai sus. Astfel, după cum a constatat în mod întemeiat camera de recurs la punctul 19 din decizia atacată, modelul SYMBICORT este de asemenea prevăzut cu o curea care, în esență, are aceleași dimensiuni, la care este atașat, în același loc, un ceas analogic rotund. De asemenea, pe marginea ceasului se află, de jur împrejur, două inele concentrice, inelul exterior fiind întrerupt de o fantă orientată către aceeași parte, în care este plasat un buton de reglare a orei.
80 Pe de altă parte, camera de recurs a constatat în mod întemeiat la punctul 20 din decizia atacată că diferențele dintre desenele sau modelele industriale în cauză, invocate de reclamantă, erau neglijabile.
81 Astfel, mai întâi, în privința lungimii și a lățimii curelelor existente la desenele sau modelele industriale în cauză nu poate fi constatată nicio diferență importantă.
82 În continuare, culoarea neagră în care este reprodusă cureaua modelului SYMBICORT nu prezintă importanță, dat fiind faptul nu a fost revendicată nicio culoare pentru desenul sau modelul industrial contestat. De asemenea, întrucât acest din urmă desen sau model industrial reproduce un articol promoțional, este justificat să se aprecieze că acesta va purta o marcă la momentul utilizării. În consecință, nici prezența mărcii SYMBICORT în modelul SYMBICORT nu constituie o diferență importantă.
83 În sfârșit, detaliile de configurație a cutiilor de ceas ale celor două desene sau modele industriale și a cadranelor lor nu sunt suficient de remarcabile pentru a influența impresia globală produsă de respectivele desene sau modele industriale. Situația este aceasta cu atât mai mult cu cât din cuprinsul punctelor 58-64 de mai sus rezultă că acele de ceas și elementul dreptunghiular fixat pe cadranul ceasului nu se numără printre elementele care sunt protejate prin desenul sau modelul industrial contestat.
84 Având în vedere toate cele ce precedă, trebuie apreciat că desenul sau modelul industrial contestat și modelul SYMBICORT produc aceeași impresie globală asupra utilizatorului avizat. Prin urmare, camera de recurs a ajuns în mod întemeiat la această concluzie, la punctul 22 din decizia atacată, și a dedus din aceasta că desenul sau modelul industrial contestat nu are caracter individual în sensul articolului 6 din Regulamentul nr. 6/2002 și trebuia, așadar, declarat nul.
85 În aceste împrejurări, al doilea motiv trebuie respins.
Cu privire la al treilea motiv, întemeiat pe un abuz de putere în sensul articolului 61 alineatul (2) din Regulamentul nr. 6/2002
Argumentele părților
86 Reclamanta susține că abuzul de putere săvârșit de camera de recurs constă în faptul că, în primul rând, aceasta nu a apreciat la un standard juridic corespunzător toate argumentele sale și dovezile depuse, în special factura de expediere, în al doilea rând, a ignorat libertatea autorului în ceea ce privește cureaua și elementul de fixare și, în al treilea rând, și‑a întemeiat decizia atacată pe o apreciere eronată a elementului de fixare al desenului sau modelului industrial contestat. Reclamanta consideră în acest context că examinarea efectuată de camera de recurs nu a fost una veritabilă, aceasta limitându‑se la constatări nesusținute de o argumentație sau de referiri la probe, încălcându‑i astfel dreptul la apărare. În plus, ar fi posibil ca, prin indicarea faptului că elementul de fixare era reprodus printr‑o linie punctată, camera de recurs să se fi referit la un desen sau model industrial necunoscut.
87 OAPI contestă temeinicia argumentelor formulate de reclamantă.
Aprecierea Tribunalului
88 Trebuie amintit că noțiunea de abuz de putere are un domeniu de aplicare precis în dreptul Uniunii și vizează situația în care o autoritate administrativă își folosește puterile într‑un alt scop decât cel în vederea căruia i‑au fost conferite. În această privință, potrivit unei jurisprudențe constante, o decizie nu este afectată de abuz de putere decât dacă rezultă, pe baza unor indicii obiective, pertinente și concordante, că a fost adoptată pentru atingerea altor scopuri decât cele declarate [Hotărârea Tribunalului din 24 aprilie 1996, Industrias Pesqueras Campos și alții/Comisia, T‑551/93 și T‑231/94-T‑234/94, Rec., p. II‑247, punctul 168, și Hotărârea din 12 ianuarie 2000, DKV/OAPI (COMPANYLINE), T‑19/99, Rec., p. II‑1, punctul 33].
89 Or, în speță, reclamanta nu a demonstrat, și nici măcar nu a susținut, existența unor astfel de indicii. Pretinsele abuzuri de putere pe care le invocă reprezintă, cel mult, potențiale erori de apreciere care pot constitui o încălcare a articolelor 4, 6 și 7 din Regulamentul nr. 6/2002. Or, din examinarea primului și a celui de al doilea motiv rezultă că susținerile reclamantei în această privință sunt, în orice caz, nefondate.
90 Referitor la pretinsa încălcare a dreptului la apărare al reclamantei, din articolul 62 din Regulamentul nr. 6/2002 rezultă că deciziile OAPI nu se pot întemeia decât pe motive sau pe dovezi cu privire la care părțile au avut posibilitatea să își prezinte poziția. În speță, reclamanta s‑a exprimat în fața organelor OAPI cu privire la forța probatorie a facturii de expediere, la libertatea autorului, la caracterul incomplet al reproducerii modelului SYMBICORT și la importanța elementului de fixare în impresia de ansamblu produsă de un ceas atașat la o curea. Faptul că elementul de fixare nu se numără printre elementele protejate prin desenul sau modelul industrial contestat a fost menționat în mod explicit la punctul 21 din decizia diviziei de anulare, astfel încât reclamanta a fost în măsură să își prezinte observațiile cu privire la acest aspect în procedura căii de atac. Prin urmare, critica întemeiată pe o încălcare a dreptului la apărare al reclamantei trebuie de asemenea respinsă.
91 În măsura în care argumentele formulate în cadrul celui de al treilea motiv ar mai putea fi interpretate ca vizând o încălcare a obligației de motivare, prevăzută la articolul 62 din Regulamentul nr. 6/2002, sau a obligației de examinare a motivelor invocate și a cererilor depuse de părți, prevăzută la articolul 63 alineatul (1) din același regulament, trebuie constatat că decizia atacată indică în mod coerent și suficient de detaliat motivele pentru care camera de recurs a apreciat, pe de o parte, că dovezile referitoare la modelul SYMBICORT, în special factura de expediere, erau credibile și aveau forță probatorie (punctele 7 și 15-17 din decizia atacată) și, pe de altă parte, că, luând în considerare libertatea autorului, desenul sau modelul industrial contestat producea, în percepția utilizatorului avizat, aceeași impresie globală precum modelul SYMBICORT (punctele 18-22 din decizia atacată). Astfel, decizia atacată nu este afectată de o nelegalitate în această privință.
92 Având în vedere toate considerațiile care precedă, al treilea motiv trebuie respins.
93 În condițiile în care niciunul dintre motivele formulate de reclamantă nu este fondat în măsura în care vizează dovada divulgării modelului SYMBICORT și compararea acestuia din urmă cu desenul sau modelul industrial contestat, nu mai este necesară examinarea în raport cu modelele C și F, în conformitate cu cele menționate la punctele 12-15 de mai sus. Astfel, în aceste împrejurări, compararea desenului sau modelului industrial contestat cu modelul SYMBICORT efectuată de camera de recurs constituie un temei suficient al deciziei atacate.
94 Prin urmare, acțiunea trebuie respinsă în totalitate.
Cu privire la cheltuielile de judecată
95 Potrivit articolului 87 alineatul (2) din Regulamentul de procedură al Tribunalului, partea care cade în pretenții este obligată, la cerere, la plata cheltuielilor de judecată. Întrucât reclamanta a căzut în pretenții, se impune obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată, conform concluziilor OAPI.
Pentru aceste motive,
TRIBUNALUL (Camera a patra)
declară și hotărăște:
1) Respinge acțiunea.
2) Obligă Sphere Time la plata cheltuielilor de judecată.
Pelikánová | Jürimäe | Van der Woude |
Pronunțată astfel în ședință publică la Luxemburg, la 14 iunie 2011.
Semnături