Acțiune introdusă la 21 ianuarie 2011 - Republica Ungară/Comisia
(Cauza T-37/11)
Limba de procedură: maghiara
Părțile
Reclamantă: Republica Ungară (reprezentanți: M. Z. Fehér, K. Szíjjártó și G. Koós, agenţi)
Pârâtă: Comisia Europeană
Concluziile reclamantei
Anularea în parte a Deciziei nr. 3 241 011 280 a Comisiei care conţine o cerere de plată, în măsura în care, în raport cu Republica Ungară, se califică drept nesubvenţionabile, în temeiul Facilităţii Schengen, anumite cheltuieli în legătură cu măsurile 1, 3, 4, 5 şi 6 din obiectivul III/A, cu obiectivul vamal III/B şi, în cadrul obiectivului I/C, cu stabilirea controlului de frontieră fluvial de la Mohács şi staţia feroviară de mărfuri de la Eperjeske;
în subsidiar, anularea în parte a Deciziei nr. 3 241 011 280 a Comisiei care conţine o cerere de plată, în măsura în care, în raport cu Republica Ungară, se califică drept nesubvenţionabile sau drept numai parţial subvenţionabile, în temeiul Facilităţii Schengen, anumite cheltuieli în legătură cu măsurile 1, 3, 4, 5 şi 6 din obiectivul III/A şi cu obiectivul vamal III/B;
obligarea Comisiei Europene la plata cheltuielilor de judecată.
Motivele și principalele argumente
În susţinerea acţiunii formulate, reclamanta invocă următoarele motive:
1. În ceea ce privește concluzia principală: încălcarea încrederii legitime şi a speranţelor întemeiate, precum şi încălcarea principiului securităţii juridice
- Reclamanta afirmă că, având în vedere imprecizia cadrului juridic şi cuantumul considerabil al ajutorului acordat în temeiul Facilităţii Schengen, era rezonabil să se manifeste încredere, de-a lungul întregii executări a programului, în informaţiile furnizate de Comisie ca răspuns la cererile exprese de luare de poziţie şi în numeroasele avize emise cu privire la programul indicativ.
- În opinia reclamantei, aprobarea programului indicativ, ca autorizare prealabilă, controalele efectuate de Comisie în timpul executării programului şi cooperarea dintre statele membre implică faptul că un eventual control ulterior efectuat de Comisie cu privire la posibilitatea ca proiectele să recurgă la ajutor nu îi permite în esenţă acesteia să pună sub semnul întrebării caracterul subvenţionabil al unor proiecte pe care le-a examinat în numeroase ocazii fără a le fi pus la îndoială. Potrivit reclamantei, Comisia a oferit "garanţii" în deciziile de finanţare, care i-au indus o speranţă întemeiată că măsurile enumerate în programul indicativ ar fi subvenţionabile.
- Principiul cooperării loiale impune şi instituţiilor Uniunii obligaţii reciproce de colaborare cu statele membre.
- În opinia reclamantei, dacă într-un cadru juridic atât de imprecis şi de fluctuant nu se poate aştepta din partea Comisiei cel puţin o informaţie prealabilă şi sigură cu privire la caracterul subvenţionabil al unui proiect, s-ar aduce grav atingere şi principiului securităţii juridice.
2. În ceea ce privește concluzia subsidiară: interpretarea greşită a conceptului de control exhaustiv şi lipsa temeiului în stabilirea corecţiilor financiare
- Reclamanta consideră că, în decizia atacată, Comisia a considerat ca nesubvenţionabile sau doar parţial subvenţionabile cheltuielile menţionate în concluzia subsidiară pentru motivul că nu corespund obiectivului unui control exhaustiv de frontieră sau corespund numai parţial acestuia. În opinia reclamantei, Comisia a ajuns la această concluzie ca urmare a unei interpretări greşite a conceptului de control exhaustiv.
- Reclamanta adaugă că, în pofida informaţiilor pe care i le-a transmis, Comisia nu a întreprins verificările necesare pentru stabilirea cuantumului exact care trebuia rambursat în raport cu ansamblul măsurilor şi, în ceea ce priveşte unele dintre acestea, a stabilit în mod incorect sumele forfetare. În opinia reclamantei, Comisia a stabilit aceste sume forfetare pe baza presupusului raport dintre activităţile desfășurate de autorităţile competente în materie de control de frontieră şi activităţile restante ale acestora, în loc să se întemeieze pe dispoziţiile cuprinse în articolul 22 alineatul (3) litera (b) din Decizia C(2004) 248 a Comisiei privind administrarea şi controlul Facilităţii Schengen şi, astfel, pe gravitatea încălcărilor constatate ale reglementării sau pe gravitatea deficienţelor sistemului de administrare şi control care au provocat - prin implicaţiile lor financiare corespunzătoare - neregularităţile detectate.
____________