HOTĂRÂREA TRIBUNALULUI FUNCȚIEI PUBLICE A UNIUNII EUROPENE
(Camera a doua)
18 septembrie 2012
Cauza F‑96/09
Eva Cuallado Martorell
împotriva
Comisiei Europene
„Funcție publică – Concurs general – Neadmiterea participării la proba orală ca urmare a rezultatelor obținute la probele scrise – Cereri de reexaminare – Drept specific al candidaților de a avea acces la anumite informații care îi privesc – Obiect și conținut – Drept de acces la probele scrise corectate – Inexistență”
Obiectul: Acțiune formulată în temeiul articolelor 236 CE și 152 EA, prin care doamna Cuallado Martorell solicită în esență anularea, pe de o parte, a deciziei comisiei de evaluare din cadrul concursului EPSO/AD/130/08, organizat de Oficiul European pentru Selecția Personalului (EPSO), de neadmitere a participării sale la proba orală și, pe de altă parte, a deciziilor prin care i se refuză comunicarea probelor sale scrise corectate și a fișei de evaluare individuală privind aceste probe
Decizia: Respinge acțiunea. Comisia suportă propriile cheltuieli de judecată și este obligată la suportarea celor efectuate de reclamantă.
Sumarul hotărârii
1. Funcționari – Concurs – Anunț pentru ocuparea unui post vacant – Existența unui drept de acces la anumite informații al candidaților eliminați – Nerespectarea acestui drept de către Oficiul European pentru Selecția Personalului (EPSO) – Greșeală de serviciu de natură să angajeze răspunderea administrației
(Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, art. 41, 42 și 47)
2. Funcționari – Acțiune – Reclamație administrativă prealabilă – Condiții de formă – Caracter suficient de explicit
[Statutul funcționarilor, art. 90 alin. (2)]
3. Funcționari – Uniunea Europeană – Instituții – Dreptul de acces public la documente – Regulamentul nr. 1049/2001 – Acces la probele realizate în cadrul unui concurs de recrutare de funcționari ai Uniunii – Aplicabilitatea regimului Statutului funcționarilor – Obligația de comunicare a probelor scrise corectate candidaților eliminați – Inexistență – Respectarea secretului lucrărilor comisiei de evaluare
(Statutul funcționarilor, anexa III, art. 6; Regulamentul nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului)
4. Funcționari – Concurs – Comisie de evaluare – Respingerea candidaturii – Obligația de motivare – Conținut – Respectarea secretului lucrărilor
(Statutul funcționarilor, art. 25; anexa III, art. 6)
5. Funcționari – Procedură jurisdicțională – Cheltuieli de judecată – Sarcină – Luarea în considerare a cerințelor de echitate – Obligarea părții care a avut câștig de cauză la plata cheltuielilor de judecată
[Regulamentul de procedură al Tribunalului Funcției Publice, art. 87 alin. (1) și (2) și art. 88]
1. Dacă un anunț de concurs recunoaște candidaților eliminați dreptul specific de a avea acces la anumite informații care îi privesc direct și individual pentru ca aceștia să poată primi informații și documente care le pot permite să ia o decizie informată privind utilitatea contestării sau necontestării deciziei de a fi excluși din concurs, respectarea strictă de către Oficiul European pentru Selecția Personalului (EPSO) a dreptului menționat, atât în ceea ce privește conținutul său, cât și în ceea ce privește termenul de răspuns, este expresia obligațiilor care decurg din principiul bunei administrări, din dreptul de acces public la documente și din dreptul la o cale de atac eficientă, în conformitate cu articolele 41, 42 și 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. În consecință, nerespectarea de către EPSO a acestui drept specific, pe lângă faptul că ar putea determina candidații eliminați să introducă acțiuni sau reclamații fără a dispune de date suficiente, poate constitui o greșeală de serviciu care poate da naștere, dacă este cazul, unui drept la despăgubire al candidatului.
(a se vedea punctele 46-48)
2. O reclamație nu trebuie să aibă o anumită formă. Este suficient ca aceasta să exprime în mod clar și precis voința reclamantului de a ataca o decizie care îl privește. Pe de altă parte, administrația trebuie să analizeze reclamațiile în sens larg și, pentru a considera că se află în prezența unei reclamații în sensul articolului 90 alineatul (2) din statut, este suficient ca în prealabil, în cadrul procedurii administrative, să fi fost invocat un motiv într‑un mod suficient de clar pentru ca autoritatea împuternicită să facă numiri să fi fost în măsură să cunoască criticile formulate de persoana interesată împotriva deciziei contestate.
Nu este mai puțin adevărat că, întrucât finalitatea procedurii precontencioase este soluționarea amiabilă a unui litigiu care ia naștere la momentul depunerii reclamației, autoritatea menționată trebuie să fie în măsură să cunoască destul de exact argumentele pe care partea interesată le formulează împotriva unei decizii administrative. Prin urmare, reclamația trebuie, în orice caz, să cuprindă o expunere a motivelor și a argumentelor invocate în raport cu decizia administrativă împotriva căreia este îndreptată.
(a se vedea punctele 60 și 61)
Trimitere la:
Curte: 31 mai 1988, Rousseau/Curtea de Conturi, 167/86, punctul 8; 14 iulie 1988, Aldinger și Virgili/Parlamentul European, 23/87 și 24/87, punctul 13
Tribunalul de Primă Instanță: 7 martie 1996, Williams/Curtea de Conturi, T‑146/94, punctul 44; 13 ianuarie 1998, Volger/Parlamentul European, T‑176/96, punctul 65; 16 februarie 2005, Reggimenti/Parlamentul European, T‑354/03, punctul 43
3. În ceea ce privește accesul candidaților la concursuri la probele lor scrise, precum și la fișele de evaluare a acestor probe întocmite de comisia de evaluare, articolul 6 din anexa III la statut constituie o dispoziție specială care derogă de la normele generale ale Regulamentului nr. 1049/2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei, întrucât reglementează accesul la tipuri de documente specifice. Această dispoziție, care prevede că lucrările comisiei de evaluare sunt secrete, se opune atât divulgării atitudinilor adoptate de membrii comisiilor de evaluare, cât și dezvăluirii tuturor elementelor care au legătură cu aprecieri cu caracter personal sau comparativ referitoare la candidați. Rezultă că, în măsura în care dreptul de acces la documente prevăzut de Regulamentul nr. 1049/2001 nu este aplicabil, articolul 6 din anexa III la statut nu obligă Oficiul European pentru Selecția Personalului (EPSO) să transmită candidaților probele lor scrise corectate.
Prin urmare, atunci când o instituție a Uniunii refuză să transmită unui candidat proba sa scrisă corectată, acesta din urmă nu se poate întemeia în mod valabil pe noțiunea de transparență pentru a pune în discuție aplicabilitatea articolului 6 din anexa III la statut.
Nu este însă mai puțin adevărat că articolul 6 din anexa III la statut urmărește o finalitate proprie, justificată de motive de interes public, și vizează în mod special accesul la lucrările comisiei de evaluare. Or, deși anunțul de concurs recunoaște candidaților eliminați dreptul specific de a avea acces la informații referitoare la participarea lor la concurs, acest drept nu este absolut și nici nelimitat, ci constă în dreptul de a obține o copie a propriei probe scrise și a fișei de evaluare individuală a propriei probe scrise cu notarea efectuată de comisia de evaluare.
(a se vedea punctele 81, 84, 85, 95, 96 și 99)
Trimitere la:
Curte: 4 iulie 1996, Parlamentul European/Innamorati, C‑254/95 P, punctul 24
Tribunalul de Primă Instanță: 27 martie 2003, Martínez Páramo și alții/Comisia, T‑33/00, punctul 44; 5 aprilie 2005, Hendrickx/Consiliul, T‑376/03, punctul 56; 14 iulie 2005, Le Voci/Consiliul, T‑371/03, punctul 124
4. Obligația de motivare a unei decizii care lezează are ca obiect, pe de o parte, să furnizeze suficiente informații părții interesate pentru a ști dacă decizia este sau nu este fondată și, pe de altă parte, să facă posibil controlul jurisdicțional. În ceea ce privește deciziile adoptate de comisia de evaluare din cadrul unui concurs, această obligație trebuie totuși conciliată cu respectarea secretului care guvernează lucrările comisiei de evaluare în temeiul articolului 6 din anexa III la statut. Cerința motivării deciziilor unei comisii de evaluare din cadrul unui concurs trebuie, în aceste condiții, să țină cont de natura lucrărilor în cauză, care comportă, în general, cel puțin două etape distincte, și anume, în primul rând, examinarea candidaturilor pentru a face trierea candidaților admiși să participe la concurs și, în al doilea rând, examinarea aptitudinilor candidaților la postul care trebuie ocupat în vederea stabilirii unei liste de aptitudini. A doua etapă a lucrărilor comisiei de evaluare din cadrul unui concurs este, înainte de toate, de natură comparativă și, prin urmare, guvernată de secretul inerent al acestor lucrări. Criteriile de corectare adoptate de comisia de evaluare anterior desfășurării probelor fac parte integrantă din aprecierile de natură comparativă făcute de comisia de evaluare cu privire la meritele fiecăruia dintre candidați. Așadar, aceste criterii sunt guvernate de secretul deliberărilor în aceeași măsură ca și aprecierile comisiei de evaluare. Aprecierile de natură comparativă efectuate de comisia de evaluare sunt reflectate de notele pe care aceasta le atribuie candidaților. Ținând cont de secretul care trebuie să guverneze lucrările comisiei de evaluare, comunicarea notelor obținute la diferitele probe constituie o motivare suficientă a deciziilor comisiei de evaluare, aceasta nefiind obligată să indice care dintre răspunsurile candidaților au fost considerate insuficiente sau să explice de ce aceste răspunsuri au fost considerate insuficiente.
(a se vedea punctul 88)
Trimitere la:
Curte: Parlamentul European/Innamorati, citată anterior, punctele 23-31
Tribunalul de Primă Instanță: Martínez Páramo și alții/Comisia, citată anterior, punctele 43-52
Tribunalul Funcției Publice: 30 aprilie 2008, Dragoman/Comisia, F‑16/07, punctul 63
5. Potrivit articolului 87 alineatul (1) din Regulamentul de procedură al Tribunalului Funcției Publice, sub rezerva celorlalte prevederi din capitolul VIII din titlul II din respectivul regulament, partea care cade în pretenții este obligată, la cerere, la plata cheltuielilor de judecată. Cu toate acestea, în temeiul articolului 88 din regulamentul menționat, o parte, chiar dacă a avut câștig de cauză, poate fi obligată la plata, în tot sau în parte, a cheltuielilor de judecată în cazul în care conduita sa justifică acest lucru, în special atunci când a provocat celeilalte părți cheltuieli apreciate de Tribunal ca fiind nejustificate sau șicanatoare.
Se impune să fie aplicat articolul 88 menționat în cazul în care Oficiul European pentru Selecția Personalului (EPSO) nu și‑a respectat obligația prevăzută în anunțul de concurs de a furniza unui candidat care solicită acest lucru și care introduce ulterior o reclamație și apoi o acțiune informații suplimentare privind participarea sa la concurs. În această privință, chiar dacă informațiile solicitate nu erau indispensabile pentru redactarea reclamației, nu poate fi exclus faptul că, dacă reclamanta ar fi dispus de acestea în timp util, și‑ar fi putut pregăti mai bine reclamația și cererea introductivă sau chiar ar fi decis să nu introducă acțiunea.
(a se vedea punctele 111 și 112)