HOTĂRÂREA TRIBUNALULUI FUNCȚIEI PUBLICE A UNIUNII EUROPENE

(Camera a doua)

1 februarie 2012

Cauza F‑123/10

Giovanni Bancale și Roberto Buccheri

împotriva

Comisiei Europene

„Funcție publică – Agenți temporari – Concursuri interne – Condiții de admitere – Experiență profesională dobândită după obținerea diplomei – Diplomă – Calificări obținute după obținerea diplomei – Echivalență”

Obiectul:      Acțiune formulată în temeiul articolului 270 TFUE, aplicabil Tratatului CEEA în temeiul articolului 106a din acesta, prin care domnii Bancale și Buccheri, agenți temporari ai Comisiei la Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), au introdus prezenta cerere prin care se solicită, în esență, anularea deciziilor comisiei de evaluare a concursurilor interne COM/INT/OLAF/09/AD 8 și COM/INT/OLAF/09/AD 10 de a nu îi admite pe reclamanți la concurs

Decizia:      Respinge acțiunea. Reclamanții suportă totalitatea cheltuielilor de judecată.

Sumarul hotărârii

1.      Procedură – Cerere de sesizare a instanței – Cerințe de formă – Identificarea obiectului litigiului

[Regulamentul de procedură al Tribunalului Funcției Publice, art. 35 alin. (1) lit. (e)]

2.      Funcționari – Acțiune – Act care lezează – Decizie adoptată după reexaminarea unei decizii anterioare – Decizie adoptată de o comisie de evaluare după reexaminarea dosarului unui candidat care nu a fost admis la concurs

[Statutul funcționarilor, art. 90 alin. (2) și art. 91 alin. (1)]

3.      Funcționari – Concurs – Condiții de admitere – Cerințe mai mari decât cele reținute de statut în materie de clasificare a posturilor – Admisibilitate

(Statutul funcționarilor, art. 5 și 29; anexa III)

4.      Funcționari – Concurs – Condiții de admitere – Cerință privind un anumit număr de ani de experiență profesională dobândită după obținerea diplomei care permite accesul la concurs – Admisibilitate

[Statutul funcționarilor, art. 27 primul paragraf și art. 29 alin. (1)]

1.      În temeiul articolului 35 alineatul (1) litera (e) din Regulamentul de procedură al Tribunalului Funcției Publice, cererea introductivă trebuie să conțină prezentarea motivelor și a argumentelor de fapt și de drept invocate. Aceste mențiuni trebuie să fie suficient de clare și de precise pentru a permite pârâtului să își pregătească apărarea, iar Tribunalului să se pronunțe asupra acțiunii, dacă este cazul, fără să se bazeze pe alte informații. În vederea garantării securității juridice și a bunei administrări a justiției, este necesar, pentru ca o acțiune să fie admisibilă, ca elementele esențiale de fapt și de drept pe care aceasta se întemeiază să rezulte în mod coerent și comprehensibil din chiar textul cererii introductive.

(a se vedea punctul 38)

Trimitere la:

Tribunalul Funcției Publice: 15 februarie 2011, AH/Comisia, F‑76/09, punctul 29

2.      În cazul în care un candidat la un concurs solicită reexaminarea unei decizii adoptate de o comisie de evaluare, actul care îl lezează este decizia luată de această comisie după reexaminarea situației candidatului.

(a se vedea punctul 42)

Trimitere la:

Tribunalul de Primă Instanță: 31 ianuarie 2006, Giulietti/Comisia, T‑293/03, punctul 27; 13 decembrie 2006, Heus/Comisia, T‑173/05, punctul 19

3.      Dispozițiile articolului 5 din statut au rolul de a defini în mod general, conform naturii funcțiilor la care se raportează posturile, nivelul minim de studii universitare sau medii și de formare profesională cerut sau chiar, în anumite cazuri, de experiență profesională pentru fiecare grupă de funcții și pentru diferite grade și nu privesc condițiile de recrutare care, la rândul lor, sunt reglementate de dispozițiile articolului 29 și ale anexei III la statut. Rezultă că nimic nu se opune ca, pentru anumite posturi sau pentru anumite categorii de posturi, să fie stabilite prin anunțul de concurs condiții mai severe decât cele care se raportează la condițiile minime care rezultă din clasificarea posturilor, indiferent dacă vizează ocuparea unui post vacant determinat sau constituirea unei liste de rezervă în vederea ocupării posturilor dintr‑o anumită categorie.

(a se vedea punctul 52)

Trimitere la:

Tribunalul de Primă Instanță: 16 martie 2005, Ricci/Comisia, T‑329/03, punctul 70

4.      Statutul conferă instituțiilor o largă putere de apreciere în materie de organizare a concursurilor. O astfel de putere de apreciere se exercită atunci când autoritatea împuternicită să facă numiri întocmește anunțul de concurs și precizează, printre altele, condițiile de admitere la concurs. Exercitarea acestei largi puteri de apreciere trebuie însă să fie compatibilă cu dispozițiile imperative ale articolului 27 primul paragraf din statut, precum și ale articolului 29 alineatul (1) din statutul menționat.

Alegerea pe care o asigură exercitarea largii puteri de apreciere recunoscute în materie autorității împuternicite să facă numiri trebuie, în consecință, să se efectueze întotdeauna în funcție de cerințele legate de posturile care trebuie ocupate și, pe un plan mai general, de interesul serviciului.

Din articolul 5 alineatul (2) din statut coroborat cu alineatul (3) al aceluiași articol reiese că gradele AD 8-AD 10 sunt grade înalte ale funcțiilor de administratori, care au vocația de a realiza în special sarcini de conducere, de concepție și de studiu.

În condițiile în care un concurs vizează ocuparea posturilor de funcționari cu aceste grade, cerința privind un anumit număr de ani de experiență profesională dobândită după obținerea diplomei care permite accesul la concurs este pentru instituție un mijloc adecvat pentru a‑și asigura colaborarea unor funcționari care au calitățile prevăzute la articolul 27 primul paragraf din statut și, prin urmare, să asigure interesul serviciului.

Astfel, o experiență profesională dobândită ulterior obținerii unei diplome și în raport cu aceasta are în mai mare măsură vocația de a da candidaților o viziune profundă în privința aplicării metodelor științifice la problemele practice decât o experiență profesională dobândită anterior obținerii diplomei. O astfel de experiență este, în principiu, mai valoroasă decât cea dobândită înainte de obținerea diplomei întrucât permite aplicarea în practică a cunoștințelor universitare dobândite anterior și, așadar, îmbogățirea competențelor profesionale. În plus, aceasta face să crească probabilitatea ca respectivii candidați să aibă realmente o experiență profesională în ceea ce privește executarea sarcinilor de nivelul administrator. Ea constituie deci o indicație fiabilă că respectivii candidați au calitățile așteptate.

(a se vedea punctele 66, 76 și 79-81)

Trimitere la:

Tribunalul de Primă Instanță: 21 noiembrie 2000, Carrasco Benítez/Comisia, T‑214/99, punctele 52 și 53