Cerere de decizie preliminară introdusă de Raad van State (Țările de Jos) la 2 martie 2022 – S, A, Staatssecretaris van Veiligheid en Justitie/Altă parte: Înaltul Comisariat al Organizației Națiunilor Unite pentru Refugiați
(Cauza C-151/22)
Limba de procedură: neerlandeza
Instanța de trimitere
Raad van State
Părțile din procedura principală
Reclamanți: S, A, Staatssecretaris van Veiligheid en Justitie
Altă parte: Înaltul Comisariat al Organizației Națiunilor Unite pentru Refugiați
Întrebările preliminare
Articolul 10 alineatul (1) partea introductivă și litera (e) din Directiva privind calificarea1 trebuie interpretat în sensul că motivul de persecuție reprezentat de opinia politică poate fi invocat și de solicitanți care doar afirmă că au o credință politică și/sau că exprimă această credință, fără ca ei să fi fost supuși atitudinii negative a unui agent de persecuție pe durata șederii în țara de origine și în țara gazdă, de la sosirea în aceasta din urmă?
În cazul unui răspuns afirmativ la întrebarea 1, prin urmare dacă o credință politică este suficientă pentru a fi considerată opinie politică, care este locul pe care trebuie să îl ocupe tăria acelei opinii, idei sau credințe politice, precum și importanța pe care străinul o acordă activităților care decurg din aceasta, în analiza și evaluarea unei cereri de azil, adică în analiza realismului temerii de persecuție pe care o susține acest solicitant?
În cazul unui răspuns negativ la întrebarea 1, criteriul aplicat este acela că respectiva opinie politică trebuie să fie adânc înrădăcinată și, în caz contrar, care este criteriul care trebuie instituit și cum trebuie aplicat acesta?
Dacă criteriul aplicat este că respectiva opinie politică trebuie să fie adânc înrădăcinată, i se poate cere unui solicitant care nu poate demonstra că are o opinie politică adânc înrădăcinată să înceteze să-și mai exprime opinia politică odată cu revenirea în țara de origine, pentru a nu stârni atitudinea negativă a unui agent de persecuție?
____________
1 Directiva 2011/95/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind standardele referitoare la condițiile pe care trebuie să le îndeplinească resortisanții țărilor terțe sau apatrizii pentru a putea beneficia de protecție internațională, la un statut uniform pentru refugiați sau pentru persoanele eligibile pentru obținerea de protecție subsidiară și la conținutul protecției acordate (JO 2011, L 337, p. 9).