HOTĂRÂREA TRIBUNALULUI (Camera a patra extinsă)
11 iulie 2007(*)
„Funcție publică – Funcționari – Numire – Intrarea în vigoare a noului statut – Reguli tranzitorii de încadrare în grad în momentul recrutării – Articolul 12 din anexa XIII la noul statut”
În cauza T‑58/05,
Isabel Clara Centeno Mediavilla, cu domiciliul în Sevilla (Spania),
Delphine Fumey, cu domiciliul în Evere (Belgia),
Eva Gerhards, cu domiciliul în Bruxelles (Belgia),
Iona M. S. Hamilton, cu domiciliul în Bruxelles,
Raymond Hill, cu domiciliul în Bruxelles,
Jean Huby, cu domiciliul în Bruxelles,
Patrick Klein, cu domiciliul în Bruxelles,
Domenico Lombardi, cu domiciliul în Bruxelles,
Thomas Millar, cu domiciliul în Londra (Regatul Unit),
Miltiadis Moraitis, cu domiciliul în Woluwe-Saint-Lambert (Belgia),
Ansa Norman Palmer, cu domiciliul în Bruxelles,
Nicola Robinson, cu domiciliul în Bruxelles,
François-Xavier Rouxel, cu domiciliul în Bruxelles,
Marta Silva Mendes, cu domiciliul în Bruxelles,
Peter van den Hul, cu domiciliul în Tervuren (Belgia),
Fritz Von Nordheim Nielsen, cu domiciliul în Hoeilaart (Belgia),
Michaël Zouridakis, cu domiciliul în Bruxelles,
reprezentați inițial de G. Vandersanden, L. Levi și A. Finchelstein și ulterior de Vandersanden și Levi, avocats,
reclamanți,
împotriva
Comisiei Comunităților Europene, reprezentată de domnii J. Currall și H. Kraemer, în calitate de agenți,
pârâtă,
susținută de
Consiliul Uniunii Europene, reprezentat inițial de doamnele M. Arpio Santacruz, M. Sims și I. Sulce și ulterior de doamnele Arpio Santacruz și Sulce, în calitate de agenți,
intervenient,
având ca obiect o cerere de anulare a deciziilor de numire a reclamanților ca funcționari stagiari, în măsura în care prin acestea se stabilește încadrarea lor în grad, în temeiul dispozițiilor tranzitorii ale articolului 12 alineatul (3) din anexa XIII la Statutul funcționarilor Comunităților Europene, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE, Euratom) nr. 723/2004 al Consiliului din 22 martie 2004 (JO L 124, p. 1),
TRIBUNALUL DE PRIMĂ INSTANȚĂ AL COMUNITĂȚILOR EUROPENE (Camera a patra extinsă),
compus din domnul H. Legal, președinte, doamna I. Wiszniewska-Białecka, domnii V. Vadapalas, E. Moavero Milanesi și N. Wahl, judecători,
grefier: doamna K. Pocheć, administrator,
având în vedere procedura scrisă și în urma ședinței din 6 decembrie 2006,
pronunță prezenta
Hotărâre
Cadrul juridic
1 În versiunea aplicabilă până la 30 aprilie 2004, articolul 31 din Statutul funcționarilor Comunităților Europene (denumit în continuare „vechiul statut”) prevedea că laureații concursurilor generale selecționați de către autoritatea împuternicită să facă numiri (denumită în continuare „AIPN”) de pe lista candidaților eligibili stabilită de comisiile de evaluare la sfârșitul probelor de selecție erau numiți funcționari din categoria A cu gradul de bază și funcționari din alte categorii cu gradul de bază corespunzător postului pentru care fuseseră recrutați.
2 Regulamentul (CE, Euratom) nr. 723/2004 al Consiliului din 22 martie 2004 de modificare a vechiului statut, precum și a Regimului aplicabil celorlalți agenți ai Comunităților Europene (JO L 124, p. 1), în temeiul articolului 2 din acesta, a intrat în vigoare la 1 mai 2004.
3 Acest regulament introduce un nou sistem de cariere în funcția publică comunitară, înlocuind vechile categorii de funcționari ai Comunităților Europene, A, B, C și D, cu noile grupe de funcții de administratori (AD) și asistenți (AST).
4 Datorită acestei modificări, articolul 5 din statut, în versiunea în vigoare începând cu 1 mai 2004 (denumit în continuare „statutul”), prevede pentru viitor următoarele:
„(1) Posturile reglementate de prezentul statut se clasifică, în funcție de natura și importanța funcțiilor la care se raportează, într-o grupă de funcții de administratori (denumită în continuare «AD») și o grupă de funcții de asistenți (denumită în continuare «AST»).
(2) Grupa de funcții AD cuprinde douăsprezece grade, corespunzătoare funcțiilor de conducere, de proiectare și de studiu, precum și funcțiilor de natură lingvistică sau științifică. Grupa de funcții AST cuprinde unsprezece grade, corespunzătoare funcțiilor de execuție, de natură tehnică și de execuție.
[…]
(4) Un tabel care prezintă diferitele posturi tip este prevăzut în anexa I secțiunea A. Pe baza tabelului respectiv, fiecare instituție adoptă, cu avizul Comitetului pentru statutul funcționarilor, descrierea funcțiilor și atribuțiilor care corespund fiecărui post tip.
(5) Funcționarii care aparțin aceleiași grupe de funcții fac obiectul unor condiții identice de recrutare și de evoluție a carierei.” [traducere neoficială]
5 Articolul 31 din statut prevede:
„(1) Candidații astfel selectați sunt numiți în gradul din grupa de funcții indicat în anunțul concursului la care au fost acceptați.
(2) Fără a aduce atingere dispozițiilor articolului 29 alineatul (2), funcționarii sunt recrutați exclusiv în gradele AST 1-AST 4 sau AD 5-AD 8. Gradul menționat în anunțul de concurs este stabilit de instituție, în conformitate cu următoarele criterii:
(a) obiectivul de a recruta funcționarii cu cel mai înalt nivel al calităților menționate la articolul 27;
(b) calitatea experienței profesionale cerute.
Pentru a răspunde nevoilor specifice ale instituțiilor, la recrutarea funcționarilor poate fi luată în considerare și situația de pe piața comunitară a muncii.
[…]” [traducere neoficială]
6 În versiunea în vigoare începând cu 1 mai 2004, statutul conține o nouă anexă, anexa XIII, intitulată „Măsuri tranzitorii aplicabile funcționarilor Comunităților”, ale cărei dispoziții pertinente sunt formulate după cum urmează:
„Articolul 1
(1) În perioada 1 mai 2004-30 aprilie 2006, alineatele (1) și (2) din articolul 5 din statut se înlocuiesc cu următorul text:
«(1) Posturile reglementate de statut se clasifică, în funcție de natura și nivelul funcțiilor cărora le corespund, în patru categorii, desemnate în ordine ierarhică descrescătoare prin literele A*, B*, C*, D*.
(2) Categoria A* cuprinde douăsprezece grade, categoria B* nouă grade, categoria C* șapte grade, iar categoria D* cinci grade.»
(2) Orice referire la data recrutării se înțelege ca referire la data angajării în muncă.
Articolul 2
(1) La 1 mai 2004 și sub rezerva articolului 8 din prezenta anexă, gradele funcționarilor care se află într-una din situațiile administrative menționate la articolul 35 din statut se redenumesc după cum urmează:
Vechiul grad | Noul grad (intermediar) | Vechiul grad | Noul grad (intermediar) | Vechiul grad | Noul grad (intermediar) | Vechiul grad | Noul grad (intermediar) |
A1 | A*16 | | | | | | |
A2 | A*15 | | | | | | |
A3/LA3 | A*14 | | | | | | |
A4/LA4 | A*12 | | | | | | |
A5/LA5 | A*11 | | | | | | |
A6/LA6 | A*10 | B1 | B*10 | | | | |
| | | | | | | | |
A7/LA7 | A*8 | B2 | B*8 | | | | |
A8/LA8 | A*7 | B3 | B*7 | C1 | C*6 | | |
| | | B4 | B*6 | C2 | C*5 | | |
| | | B5 | B*5 | C3 | C*4 | D1 | D*4 |
| | | | | C4 | C*3 | D2 | D*3 |
| | | | | C5 | C*2 | D3 | D*2 |
| | | | | | | D4 | D*1 |
[…]” [traducere neoficială]
7 Articolul 4 din anexa XIII la statut prevede, în special, următoarele:
„În scopul aplicării statutului și anexelor la acesta în cursul perioadei menționate în teza introductivă a articolului 1 din prezenta anexă:
(a) termenii «grupă de funcții» se înlocuiesc cu termenul «categorie»
(i) în următoarele articole din statut:
– articolul 5 alineatul (5),
– […]
– articolul 31 alineatul (1),
[…]
(b) termenii «grupa de funcții AD» se înlocuiesc cu termenul «categoria A*»
(i) la următoarele articole din statut:
– articolul 5 alineatul (3) litera (c),
[…]
(e) la articolul 5 alineatul (3) litera (a) din statut, termenii «grupa de funcții AST» se înlocuiesc cu termenii «categoriile B* și C*»;
[…]
(n) la articolul 5 alineatul (4) din statut, termenii «anexa I secțiunea A» se înlocuiesc cu termenii «anexa XIII.1»;
[…]” [traducere neoficială]
8 Articolul 12 din anexa XIII la statut prevede:
„(1) În perioada 1 mai 2004-30 aprilie 2006, orice referire la gradele din grupele de funcții AST și AD din articolul 31 alineatele (2) și (3) din statut trebuie interpretată conform regulilor următoare:
– AST 1- AST 4: C*1- C*2 și B*3-B*4
– AD 5-AD 8: A*5-A*8
– AD 9, AD 10, AD 11, AD 12 : A*9, A*10, A*11, A*12.
(2) Dispozițiile articolului 5 alineatul (3) din statut nu se aplică funcționarilor recrutați pe liste de candidați eligibili stabilite în urma concursurilor publicate înainte de 1 mai 2004.
(3) Funcționarii înscriși pe o listă de candidați eligibili înainte de 1 mai 2006 și recrutați în perioada 1 mai 2004-30 aprilie 2006 sunt încadrați:
– atunci când lista este stabilită pentru categoria A*, B* sau C*, în gradul publicat în anunțul de concurs,
– atunci când lista este stabilită pentru categoria A, LA, B sau C, conform tabelului următor:
Gradul concursului | Gradul recrutării |
A8/LA8 | A*5 |
A7/LA7 și A6/LA6 | A*6 |
A5/LA5 și A4/LA4 | A*9 |
A3/LA3 | A*12 |
A2 | A*14 |
A1 | A*15 |
B5 și B4 | B*3 |
B3 și B2 | B*4 |
C5 și C4 | C*1 |
C3 și C2 | C*2” |
[traducere neoficială]
Istoricul cauzei
9 Comisia a publicat în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene, în perioada cuprinsă între 11 aprilie 2001 și 18 iunie 2002, mai multe anunțuri de concursuri generale pentru a constitui rezerve de recrutare de administratori de carieră A 7/A 6 (COM/A/6/01, COM/A/9/01, COM/A/10/01, COM/A/1/02, COM/A/3/02 și CC/A/12/02), de administratori adjuncți de carieră A 8 (concurs COM/A/2/02) și de asistenți adjuncți de carieră B 5/B 4 (concurs COM B/1/02).
10 Cei 17 reclamanți au fost înscriși înainte de 1 mai 2004 pe diferitele liste ale candidaților eligibili întocmite la sfârșitul derulării probelor de selecție.
11 La rubrica intitulată „Condiții de recrutare”, anunțurile de concurs precizau că înscrierea laureaților pe listele de rezervă le dădea dreptul de a fi recrutați în funcție de necesitățile serviciilor.
12 La punctul D („Informații generale”), in fine, al anunțurilor de concurs COM/A/l/02 și COM/A/2/02, figura următoarea mențiune:
„Comisia a transmis Consiliului în mod formal o propunere de modificare a statutului. Această propunere conține în special un nou sistem de carieră. Prin urmare, există posibilitatea ca laureaților acestui concurs să li se propună o recrutare pe baza noilor dispoziții statutare, în măsura în care acestea au fost adoptate de către Consiliu.”
13 Anunțul de concurs COM/A/3/02 conținea o mențiune aproape identică, ce se referea la „dispozițiile din noul statut”.
14 Listele candidaților eligibili stabilite în urma concursurilor COM/A/6/01, COM/A/9/01 și COM/A/10/01 (denumite în continuare „concursurile din 2001”) au fost publicate în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene din 19 noiembrie 2002 (concursul COM/A/6/01), din 8 martie (concursul COM/A/10/01) și, respectiv, din 2 iulie 2003 (concursul COM/A/9/01).
15 Scrisorile prin care laureații concursurilor din 2001 au fost informați despre înscrierea lor pe lista candidaților eligibili indicau în special că valabilitatea acestei liste trebuia să expire la 31 decembrie 2003.
16 În decembrie 2003, Direcția Generală „Personal și Administrație” a Comisiei a adresat o scrisoare fiecărui laureat al concursurilor din 2001, prin care le indica faptul că valabilitatea diferitelor liste ale candidaților eligibili era prelungită până la 31 decembrie 2004.
17 Listele candidaților eligibili întocmite în urma concursurilor COM/A/l/02, COM/A/2/02, COM/A/3/02, COM/B/1/02 și CC/A/12/02 (denumite în continuare „concursurile din 2002”) au fost publicate în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene din 19 decembrie 2003 (concursul CC/A/12/02), din 23 martie (concursurile COM/A/1/02 și COM/A/2/02) și, respectiv, din 18 mai 2004 (concursul COM/A/3/02 și COM/B/1/02).
18 Reclamanții au fost numiți funcționari stagiari prin decizii adoptate după 1 mai 2004 (denumite în continuare „deciziile atacate”) și care au început să producă efecte în perioada cuprinsă între această dată și 1 decembrie 2004.
19 Prin deciziile atacate, reclamanții au fost încadrați în grad în temeiul articolului 12 alineatul (3) din anexa XIII la statut, și anume în gradul B*3 (concursul COM/B/1/02), în gradul A*5 (concursul COM/A/2/02) sau în gradul A*6 (toate celelalte concursuri).
20 Între 6 august 2004 și 21 octombrie 2004, fiecare reclamant a introdus o reclamație, în temeiul articolului 90 alineatul (2) din statut, îndreptată împotriva deciziei prin care a fost numit funcționar stagiar, în măsura în care aceasta stabilea, în temeiul articolului 12 alineatul (3) din anexa XIII la statut, încadrarea într-un grad mai puțin favorabil decât cele indicate în diferitele anunțuri de concurs.
21 Prin decizii adoptate între 21 octombrie 2004 și 22 decembrie 2004, AIPN a respins reclamațiile introduse de reclamanți.
Procedura și concluziile părților
22 Printr-o cerere depusă la grefa Tribunalului la 3 februarie 2005, reclamanții au introdus prezenta acțiune.
23 Prin Ordonanța președintelui Camerei a patra a Tribunalului din 6 iunie 2005, Consiliul a fost admis să intervină în sprijinul concluziilor Comisiei.
24 Prin Decizia din 6 octombrie 2006, Tribunalul a decis să trimită cauza în fața Camerei a patra extinse.
25 Reclamanții pun concluzii prin care solicită Tribunalului să dispună:
– anularea deciziilor atacate în măsura în care acestea stabilesc încadrarea reclamanților în grad în temeiul articolului 12 alineatul (3) din anexa XIII la statut;
– reconstituirea carierelor reclamanților (inclusiv valorizarea experienței acestora în gradul ce a fost astfel rectificat, dreptul acestora la avansare și dreptul la pensie), începând cu gradul în care ar fi trebuit să fie numiți în conformitate cu anunțul de concurs în temeiul căruia au fost înscriși pe liste ale candidaților eligibili, fie în gradul menționat în acest anunț de concurs, fie în cel corespunzător echivalentului său conform încadrării stabilite de noile reguli statutare (și în treapta corespunzătoare conform regulilor aplicabile înainte de 1 mai 2004), de la data deciziei de numire;
– acordarea în favoarea reclamanților a unei dobânzi de întârziere, calculată în funcție de rata stabilită de Banca Centrală Europeană, datorată pentru toate sumele care corespund diferenței dintre remunerația corespunzătoare încadrării acestora ce figurează în decizia de numire și încadrarea la care ar fi avut dreptul, până la data la care va interveni decizia de încadrare corectă în grad;
– obligarea Comisiei la plata în întregime a cheltuielilor de judecată.
26 Comisia, susținută de Consiliu, pune concluzii prin care solicită Tribunalului să dispună:
– respingerea acțiunii ca neîntemeiată;
– pronunțarea asupra cheltuielilor de judecată potrivit legii.
În drept
27 În sprijinul concluziilor lor în anulare, reclamanții invocă, în primul rând, nelegalitatea articolului 12 alineatul (3) din anexa XIII la statut, în temeiul căruia Comisia a determinat încadrarea lor în grad în deciziile atacate.
28 În al doilea rând, reclamanții arată că înseși deciziile atacate nu respectă principiul bunei administrări, al solicitudinii, al transparenței, al protecției încrederii legitime, al bunei‑credințe, al egalității de tratament și al nediscriminării și nici regula echivalenței postului și gradului.
Cu privire la nelegalitatea articolului 12 alineatul (3) din anexa XIII la statut
29 Reclamanții susțin că articolul 12 alineatul (3) din anexa XIII la statut este contrar articolului 10 din vechiul statut, nu le respectă drepturile obținute, încalcă principiul securității juridice și pe cel al neretroactivității, precum și principiul egalității de tratament și pe cel al nediscriminării, nu le respectă încrederea legitimă și contravine atât articolului 31 din statut, cât și articolelor 5 și 7 din acesta.
Cu privire la încălcarea articolului 10 din vechiul statut
– Argumentele părților
30 Reclamanții reproșează Comisiei că a omis să consulte Comitetul pentru statutul funcționarilor cu privire la o modificare adusă propunerii de regulament de modificare a vechiului statut și care vizează numirea laureaților concursurilor al căror anunț indica gradele de recrutare A 7 sau A 6, nu în gradul A*7, astfel cum era prevăzut în textul care anterior fusese supus Comitetului pentru statutul funcționarilor, ci în gradul inferior A*6.
31 Această modificare, introdusă în dispoziția care a devenit articolul 12 alineatul (3) din anexa XIII la statut, nu ar fi, contrar celor susținute de Comisie, marginală, nesubstanțială sau chiar graduală și nestructurală, întrucât aceasta ar antrena o reducere considerabilă a drepturilor pecuniare și a perspectivelor de carieră ale reclamanților.
32 Prin faptul că a omis să consulte Comitetul pentru statutul funcționarilor cu privire la această modificare fundamentală a statutului, Comisia ar fi încălcat astfel articolul 10 al doilea paragraf din vechiul statut.
33 Comisia contestă această afirmație, arătând că o nouă consultare a Comitetului pentru statutul funcționarilor nu se impune decât atunci când propunerea pe baza căreia s-a pronunțat acest organ a fost modificată atât de mult, încât însăși esența acesteia a fost afectată.
34 Or, modificarea care constă în înlocuirea gradului de recrutare A*7 cu gradul A*6 nu ar prezenta un caracter substanțial, întrucât amploarea acesteia ar fi foarte limitată și ar trebui să se considere că noua structură a carierelor este întemeiată pe un ritm mai intens de promovări decât cea veche.
– Aprecierea Tribunalului
35 În conformitate cu articolul 10 al doilea paragraf a doua teză din vechiul statut, Comitetul pentru statutul funcționarilor este consultat de către Comisie cu privire la orice propunere de revizuire a statutului. Această dispoziție impune Comisiei o obligație de consultare care se întinde, în afară de propunerile formale, la modificările substanțiale aduse de Comisie propunerilor deja examinate, cu excepția cazului în care, în această din urmă situație, modificările corespund în esență celor propuse de Comitetul pentru statutul funcționarilor.
36 Această interpretare este impusă atât de modul în care este formulată dispoziția în cauză, cât și de rolul asumat de Comitetul pentru statutul funcționarilor. Într‑adevăr, pe de o parte, prevăzând consultarea fără rezerve sau excepții a Comitetului pentru statutul funcționarilor cu privire la orice propunere de revizuire a statutului, această dispoziție conferă o aplicare largă a obligației pe care o definește. Termenii în care este formulată această dispoziție sunt în mod vădit incompatibili cu o interpretare restrictivă a aplicării sale. Pe de altă parte, Comitetul pentru statutul funcționarilor, ca organ paritar care regrupează reprezentanții administrațiilor și pe cei ai personalului din toate instituțiile, aceștia din urmă fiind aleși în mod democratic, trebuie să ia în considerare și să exprime interesele funcției publice comunitare în ansamblul său (Hotărârea Tribunalului din 30 septembrie 1998, Busacca și alții/Curtea de Conturi, T‑164/97, RecFP, p. I‑A‑565 și II‑1699, punctele 91‑95).
37 Rezultă de aici că, atunci când sunt introduse modificări ale unei propuneri de revizuire a statutului cu ocazia negocierii textului în fața Consiliului, există o obligație de a consulta din nou Comitetul pentru statutul funcționarilor înainte de adoptarea de către Consiliu a dispozițiilor de reglementare respective, atunci când aceste modificări afectează propunerea în mod substanțial. Modificări punctuale și cu efect limitat nu impun o astfel de obligație, care ar avea, într-o interpretare contrară, efectul de a constrânge în mod excesiv dreptul de a aduce modificări în cadrul procesului legislativ comunitar.
38 Caracterul fie substanțial, fie punctual și limitat al modificărilor în cauză trebuie, așadar, evaluat din punctul de vedere al obiectului și al locului prevederilor modificate în dispozitivul de ansamblu propus spre adoptare, și nu din punctul de vedere al consecințelor individuale pe care le pot avea asupra situației unor persoane ce pot fi vizate prin punerea lor în aplicare.
39 În această situație, reorganizarea gradelor de încadrare și a grilelor de remunerare a funcționarilor Comunităților Europene care decurge din reforma carierelor introdusă de legiuitorul comunitar a avut ca efect imediat scăderea gradelor de recrutare a noilor funcționari, însoțită în final de o dezvoltare a perspectivelor de carieră ale acestora.
40 Rezultă de aici că înlocuirea gradului A 7 cu gradul A*6 avută în vedere inițial constituie un element complementar al reformei, care se inserează în sistemul de ansamblu și în perspectiva globală a unei restructurări evolutive a carierelor.
41 Această înlocuire reprezintă o modificare punctuală a dispozițiilor tranzitorii către noua structură a carierelor; sistemul și substanța acestora nu apar ca fiind repuse în discuție de respectiva modificare astfel încât să justifice o nouă consultare a Comitetului pentru statutul funcționarilor (a se vedea, în acest sens, Hotărârea Curții din 5 octombrie 1994, Germania/Consiliul, C‑280/93, Rec., p. I‑4973, punctul 41).
42 Prin urmare, nu reiese că, prin faptul că nu a consultat din nou Comitetul pentru statutul personalului în legătură cu o simplă adăugare determinată de sistemul general al propunerii de modificare a statutului, astfel cum a fost supusă anterior Comitetului pentru statutul funcționarilor, Comisia nu a respectat articolul 10 al doilea paragraf a doua teză din vechiul statut, chiar dacă înlocuirea gradului A*7 cu gradul A*6, introdusă ulterior consultării Comitetului pentru statutul funcționarilor, are, în primul rând, un efect financiar, care nu este neglijabil, asupra nivelului de încadrare inițială a funcționarilor vizați și asupra remunerației care le este plătită la începutul carierei.
43 Prin urmare, motivul trebuie respins ca neîntemeiat.
Cu privire la încălcarea drepturilor dobândite de reclamanți, precum și a principiilor securității juridice și neretroactivității
– Argumentele părților
44 Reclamanții consideră că dreptul lor de a fi încadrați în gradul menționat de anunțurile de concurs în cauză, care creează obligații în sarcina AIPN și o angajează față de aceștia, rezultă din înscrierea lor pe o listă a candidaților eligibili. Prin stabilirea încadrării lor într-un grad de recrutare diferit, articolul 12 alineatul (3) din anexa XIII la statut ar încălca deci drepturile dobândite ale acestora.
45 De asemenea, această dispoziție ar fi contrară principiului neretroactivității, întrucât ar modifica, prin inserarea unor noi criterii de încadrare, situația la care reclamanții se puteau aștepta ținând cont de indicațiile conținute în anunțurile de concurs.
46 În sfârșit, dispoziția criticată nu respectă principiul securității juridice, în temeiul căruia persoanele supuse unei autorități administrative trebuie să poată avea încredere în condițiile definite în anunțurile de concurs. Or, acestea ar rămâne valabile atât timp cât persoanele interesate nu au fost informate în timp util și în mod clar, complet și precis cu privire la noile dispoziții aplicabile gradului lor de încadrare în momentul recrutării.
47 Comisia, susținută de Consiliu, consideră că dispoziția criticată nu este contrară principiilor invocate de reclamanți. În esență, aceasta arată că înscrierea pe o listă a candidaților eligibili conferă o simplă vocație, care exclude orice drept, de a fi numit funcționar stagiar și, a fortiori, nu conferă un drept de a fi încadrat într-un grad anume, în caz de numire. Prin urmare, nu poate fi vorba de o repunere în cauză a unui drept dobândit, anterioritatea nașterii unei situații juridice față de o modificare legislativă fiind o condiție necesară, dar nu și suficientă, pentru constituirea unui drept dobândit.
– Aprecierea Tribunalului
48 Este evident faptul că Regulamentul nr. 723/2004, care inserează articolul 12 alineatul (3) din anexa XIII la statut în textul statutului, a intrat în vigoare la 1 mai 2004, cu alte cuvinte la o dată ulterioară celei a publicării sale, la 27 aprilie 2004.
49 Din moment ce intrarea sa în vigoare nu este anterioară datei la care a fost publicat, Regulamentul nr. 723/2004 nu poate fi considerat retroactiv (a se vedea, în acest sens, Hotărârea Tribunalului din 11 decembrie 1996, Barreaux și alții/Comisia, T‑177/95, RecFP, p. I‑A‑541 și II‑1451, punctele 45 și 46).
50 Așadar, articolul 12 alineatul (3) din anexa XIII la statut nu este contrar principiului neretroactivității prin faptul că definește noi criterii de încadrare în grad aplicabile cu ocazia recrutării laureaților concursurilor care sunt înscriși pe liste ale candidaților eligibili anterior datei de 1 mai 2004, însă numiți funcționari stagiari după această dată.
51 Conform unei jurisprudențe constante, există într-adevăr principiul că, în caz de modificare a unor dispoziții de aplicare generală și, îndeosebi, a dispozițiilor din statut, o regulă nouă se aplică imediat efectelor viitoare ale situațiilor juridice, care sunt născute, fără a fi totuși constituite în întregime, sub imperiul regulii anterioare (Hotărârea Curții din 14 aprilie 1970, Brock, 68/69, Rec., p. 171, punctul 7, Hotărârea Curții din 5 decembrie 1973, SOPAD, 143/73, Rec., p. 1433, punctul 8, și Hotărârea Curții din 10 iulie 1986, Licata/CES, 270/84, Rec., p. 2305, punctul 31).
52 În speță, articolul 12 alineatul (3) din anexa XIII la statut nu a putut încălca un drept la aplicarea vechilor criterii statutare de încadrare, ai cărui titulari ar fi fost reclamanții. Într-adevăr, înscrierea laureaților concursurilor generale pe liste de candidați eligibili întocmite la sfârșitul operațiunii de selecție nu conferă părților interesate decât o simplă vocație de a fi numite funcționari stagiari, astfel cum menționau, de altfel, anunțurile de concursuri generale în cauză (a se vedea, în acest sens, Hotărârea Tribunalului din 25 mai 2000, Elkaïm și Mazuel/Comisia, T‑173/99, RecFP, p. I‑A‑101 și II‑433, punctul 21).
53 Această vocație exclude în mod necesar orice drept dobândit, încadrarea în grad a unui laureat înscris pe lista de candidați eligibili a unui concurs general neputând fi considerată dobândită atât timp cât nu a făcut obiectul unei decizii de numire care să respecte formalitățile impuse.
54 Astfel cum rezultă din articolul 3 din statut, numirea unui funcționar își găsește în mod necesar originea într-un act unilateral al AIPN, care precizează data de la care produce efecte această numire, precum și postul în care este repartizată persoana interesată (Hotărârea Tribunalului din 10 aprilie 1992, Ventura/Parlamentul European, T‑40/91, Rec., p. II‑1697, punctul 41).
55 Astfel, laureatul unui concurs general poate să revendice calitatea de funcționar și, în consecință, să solicite să beneficieze de dispozițiile statutare numai după ce a făcut obiectul unei astfel de decizii (Hotărârea Tribunalului din 19 iulie 1999, Mammarella/Comisia, T‑74/98, RecFP, p. I‑A‑151 și II‑797, punctul 27).
56 Or, la data intrării în vigoare a articolului 12 alineatul (3) din anexa XIII la statut, 1 mai 2004, reclamanții încă nu fuseseră admiși, printr-un act de numire al AIPN, să beneficieze de aplicarea dispozițiilor statutare.
57 Prin urmare, reclamanții nu au un temei pentru a afirma că articolul 12 alineatul (3) din anexa XIII la statut a încălcat unele drepturi la încadrare în gradele vechilor cariere indicate în anunțurile de concurs în cauză, pe care le-ar fi dobândit la 1 mai 2004 prin înscrierea acestora pe listele candidaților eligibili întocmite la sfârșitul operațiunii de selecție.
58 Într-adevăr, un funcționar nu se poate prevala de un drept dobândit decât dacă faptul generator al acestuia s-a produs sub imperiul unui anumit statut anterior modificării dispozițiilor statutare (Hotărârea Curții din 19 martie 1975, Gillet/Comisia, 28/74, Rec., p. 463, punctul 5).
59 Se deduce de aici că, în speță, nu a fost încălcat niciun drept la o anumită încadrare în grad, dobândit de reclamanți.
60 În sfârșit, principiul securității juridice invocat de persoanele interesate nu se aplică la situații de tipul celei din speță decât atunci când un act comunitar de reglementare intră în vigoare la o dată anterioară publicării sale (Hotărârea Curții din 9 ianuarie 1990, SAFA, C‑337/88, Rec., p. I‑1, punctul 13) și când regulile comunitare vizează situații stabilite anterior intrării în vigoare a acestora (Hotărârea Curții din 10 februarie 1982, Bout, 21/81, Rec., p. 381, punctul 13), ipoteze care nu se regăsesc în prezenta speță, astfel cum tocmai s-a constatat.
61 Rezultă că nu a fost posibil ca principiul securității juridice să nu fie respectat de legiuitorul comunitar.
62 Prin urmare, reclamanții nu au temei pentru a susține că dispoziția contestată pe cale de excepție de nelegalitate încalcă drepturile lor dobândite sau principiul securității juridice și pe cel al neretroactivității.
63 Motivul trebuie, așadar, respins ca lipsit de temei.
Cu privire la încălcarea principiului egalității de tratament și al nediscriminării
– Argumentele părților
64 Fără a contesta dreptul legiuitorului de a modifica dispozițiile statutului, reclamanții susțin că articolul 12 alineatul (3) din anexa XIII la statut tratează în mod diferit o categorie identică de persoane, constituită din laureații la același concurs, în ceea ce privește încadrarea lor în grad și, în consecință, remunerația lor lunară, în funcție de recrutarea acestora înainte de 1 mai 2004 sau după această dată.
65 Această dată nu poate constitui, pentru încadrarea în grad cu ocazia recrutării, un criteriu obiectiv de diferențiere, întrucât data la care un funcționar este numit ar depinde de elemente care nu ar fi obiective și care nu ar putea fi controlate de reclamanți.
66 Singurul criteriu obiectiv care trebuie luat în considerare în această privință ar fi data scrisorii prin care toți laureații concursurilor sunt informați cu privire la înscrierea lor pe o listă a candidaților eligibili, dată care este anterioară celei de 1 mai 2004. Chiar dacă aceștia nu aveau niciun drept de a fi numiți, ar fi avut din acel moment, în caz de numire, dreptul de a fi recrutați la gradul menționat în anunțul pentru ocuparea unui post vacant și în anunțul de concurs și în conformitate cu articolul 31 din vechiul statut.
67 În Hotărârea din 9 iulie 1997, Monaco/Parlamentul European (T‑92/96, RecFP, p. I‑A‑195 și II‑573), Tribunalul ar fi considerat, pe de o parte, că nu trebuie să se rețină data de recrutare a unui candidat pentru a determina dispozițiile care îi sunt aplicabile și, pe de altă parte, că respectarea principiului nediscriminării și al egalității de tratament impune ca toți laureații unui concurs să fie tratați în același fel, independent de eventuala apariție a unor noi reguli înainte de numirea unora dintre ei.
68 Un alt factor de discriminare ar ține de faptul că deprecierea încadrării lor în grad ar fi avut ca efect atribuirea pentru toți reclamanții a unor posturi de „senior” cu grade de „junior”. În măsura în care aceștia dobândiseră deja o experiență profesională considerabilă și erau posesorii unor titluri și diplome importante, ar fi făcut obiectul unei discriminări pe motiv de vârstă, cu încălcarea articolului 1d din statut, întrucât aceștia nu ar fi avut aceleași perspective de carieră ca alți funcționari mai tineri care beneficiau de aceeași încadrare.
69 În plus, unor reclamanți, care au avut calitatea de agent temporar sau de agent auxiliar al Comunităților Europene înainte de numirea lor ca funcționari stagiari, li s-ar fi atribuit, sub imperiul noilor reguli statutare, același post cu aceleași funcții sau chiar cu funcții mai importante, în timp ce, pe de altă parte, au fost încadrați la un grad inferior.
70 Comisia consideră că, dimpotrivă, laureații concursurilor în litigiu numiți înainte de 1 mai 2004 și, respectiv, după această dată nu se află într-o situație comparabilă.
71 Astfel cum ar rezulta implicit din dispozițiile combinate ale articolului 3 și ale articolului 4 primul paragraf din statut, data pertinentă pentru a aprecia legalitatea unui act de numire este cea de la care produce efecte. Or, atât datele de adoptare a deciziilor atacate, cât și cele de la care acestea produc efecte ar fi ulterioare datei de 1 mai 2004.
72 Întrucât legalitatea unui act comunitar trebuie apreciată în funcție de elementele de fapt și de drept care există la data adoptării sale, laureații concursurilor în litigiu care au fost numiți înainte de 1 mai 2004 ar fi avut dreptul de a fi numiți funcționari conform dispozițiilor articolelor 31 și 32 din vechiul statut, în timp ce, în urma intrării în vigoare a Regulamentului nr. 723/2004, laureații concursurilor în litigiu care au fost numiți după această dată ar fi avut dreptul de a fi numiți funcționari în temeiul dispozițiilor tranzitorii ale articolului 12 alineatul (3) din anexa XIII la statut.
73 Spre deosebire de cauza Monaco/Parlamentul European, citată anterior, prezentul litigiu nu se raportează nici la practica administrativă a unei instituții cu privire la încadrarea în grad a funcționarilor pe care îi recrutează, nici la o directivă internă care consacră o astfel de practică administrativă, ci la o dispoziție care emană de la legiuitorul comunitar și care exclude riscul unei practici arbitrare, inerent unei modificări spontane de către o instituție a unei directive interne de încadrare în grad în momentul recrutării.
74 Legiuitorul comunitar ar avea dreptul să adopte în orice moment, pentru viitor, modificările dispozițiilor din statut pe care le consideră conforme interesului serviciului, chiar dacă astfel de modificări conduc la o situație mai defavorabilă pentru funcționari decât situația care decurgea din vechile dispoziții.
– Aprecierea Tribunalului
75 Conform unei jurisprudențe constante, principiile generale ale egalității de tratament și nediscriminării impun ca situații comparabile să nu fie tratate în mod diferit, cu excepția cazului în care o diferențiere este justificată în mod obiectiv (Hotărârea Tribunalului din 9 februarie 1994, Lacruz Bassols/Curtea de Justiție, T‑109/92, RecFP, p. I‑A 31 și II‑105, punctul 87).
76 Pentru a determina dacă reclamanții se pot prevala în mod util de acest principiu, trebuie, așadar, să se stabilească dacă toți laureații concursurilor în cauză care au fost înscriși pe listele candidaților eligibili trebuie considerați ca aparținând aceleiași categorii de persoane, fie că au fost numiți înainte de 1 mai 2004, fie după această dată.
77 Astfel cum rezultă din cele de mai sus, încadrarea în grad a reclamanților nu putea fi făcută în mod legal decât cu aplicarea noilor criterii în vigoare la data la care a fost adoptată decizia de numire a funcționarilor stagiari.
78 De altfel, reclamanții admit în mod implicit că noile dispoziții ale statutului le sunt într-adevăr aplicabile, în măsura în care aceștia solicită să beneficieze de aplicarea articolului 1d din statut.
79 În schimb, laureații concursurilor în cauză numiți anterior datei de 1 mai 2004 au trebuit în mod necesar să fie încadrați în grad pe baza vechilor criterii, aflate încă în vigoare la data numirii lor, însă abrogate chiar de la această dată datorită intrării în vigoare a noilor dispoziții statutare.
80 Rezultă că reclamanții nu pot fi priviți ca făcând parte din aceeași categorie de persoane cu laureații concursurilor în cauză recrutați anterior datei de 1 mai 2004.
81 Prin urmare, reclamanții nu pot susține în mod valabil că înscrierea lor pe o listă a candidaților eligibili înainte de 1 mai 2004 le-ar conferi un drept la a fi numiți, în caz de recrutare, la gradul menționat în anunțul pentru ocuparea unui post vacant sau în anunțul de concurs sau la gradul corespunzător conform articolului 2 alineatul (1) din anexa XIII din statut și în conformitate cu articolul 31 din vechiul statut.
82 Atât timp cât numirea lor rămânea ipotetică, aceștia nu aveau, într-adevăr, nicio calitate pentru a solicita aplicarea criteriilor de încadrare statutare aplicabile în momentul recrutării laureaților concursurilor generale.
83 De altfel, prin specificarea faptului că dispozițiile tranzitorii ale statutului nu prejudiciază drepturile dobândite de personal în cadrul regimului comunitar înainte de intrarea în vigoare a noului regim al funcției publice comunitare, considerentul (37) al Regulamentului nr. 723/2004 confirmă distincția care trebuie făcută între laureații concursurilor în litigiu numiți funcționari înainte și după 1 mai 2004.
84 Ideea conform căreia toți funcționarii recrutați de o instituție prin același concurs s-ar afla în situații comparabile nu a fost invocată la punctul 55 din hotărârea Monaco/Parlamentul European, citată anterior, decât cu scopul de a constata nelegalitatea aplicării în cazul unui laureat al unui concurs general a directivelor interne de încadrare în grad mai severe adoptate de instituția angajatoare ulterior înscrierii persoanei interesate pe lista candidaților eligibili, în lumina criteriilor de încadrare statutare rămase neschimbate.
85 În speță, și în orice caz, legiuitorul comunitar este cel care, în exercitarea unui drept a cărui existență nu este contestată de reclamanți, conform afirmației acestora, a ales să modifice criteriile statutare de încadrare în grad a noilor funcționari cu ocazia recrutării acestora.
86 Într-adevăr, conform unei jurisprudențe bine stabilite, legiuitorul poate în orice moment să aducă dispozițiilor statutare, pentru viitor, modificările pe care le consideră conforme cu interesul serviciului, chiar dacă acestea sunt, precum în prezenta speță, mai puțin favorabile (Hotărârea Tribunalului din 30 septembrie 1998, Ryan/Curtea de Conturi, T‑121/97, Rec., p. II‑3885, punctul 98).
87 Din moment ce postul în care este repartizat un funcționar este de asemenea stabilit prin decizia de numire (Hotărârea Ventura/Parlamentul European, citată anterior, punctul 41) și aceasta nu se poate întemeia decât pe dispozițiile aplicabile la data adoptării sale, cu atât mai mult nu poate fi privită ca discriminatorie acordarea în favoarea unor reclamanți, în cadrul noilor reguli statutare, a unei încadrări într-un grad inferior, deși aceștia vor fi repartizați în același post ca și cel pe care îl ocupau înainte de 1 mai 2004 în calitate de agent netitular și vor exercita funcții identice sau chiar mai importante decât în trecut.
88 În sfârșit, trebuie respins argumentul întemeiat pe pretinsa depreciere a încadrării în grad a reclamanților din care ar rezulta repartizarea în posturi de „seniori” încadrate în grade de „juniori” și lipsa perspectivelor de carieră, care ar fi, dimpotrivă, deschise altor funcționari mai tineri și care beneficiază de aceeași încadrare.
89 Dincolo de faptul că, în mod contrar celor susținute de reclamanți, nu poate fi calificată drept discriminare pe motive de vârstă în sensul articolului 1d din statut, din moment ce noile criterii de încadrare în grad sunt în mod vădit străine de orice luare în considerare a vârstei persoanelor interesate, o astfel de circumstanță nu poate fi privită ca o încălcare a principiului egalității de tratament și al nediscriminării pentru motivele prezentate anterior.
90 Rezultă de aici că articolul 12 alineatul (3) din anexa XIII la statut nu este contrar principiilor egalității de tratament și nediscriminării.
91 În aceste condiții, motivul nu poate fi admis.
Cu privire la încălcarea principiului protecției încrederii legitime
– Argumentele părților
92 Reclamanții susțin că articolul 12 alineatul (3) din anexa XIII la statut încalcă principiul protecției încrederii legitime, în măsura în care aceștia aveau temei pentru a spera să beneficieze, după ce au reușit la concursurile în cauză, de un tratament conform condițiilor stabilite în anunțurile de concurs.
93 O nouă reglementare nu s-ar putea aplica efectelor viitoare ale unei situații născute sub imperiul dispozițiilor anterioare decât cu condiția de a nu modifica în mod substanțial situații stabilite sub vechiul statut, de a fi previzibilă și justificată de un interes public peremptoriu.
94 În esență, Comisia răspunde că reclamanții nu erau întemeiați să aibă o încredere legitimă într-o încadrare în gradul indicat în anunțul de concurs.
– Aprecierea Tribunalului
95 Este suficient să se amintească faptul că un funcționar nu se poate prevala de principiul protecției încrederii legitime pentru a se opune legalității unei noi dispoziții de reglementare, în special într-un domeniu în care legiuitorul dispune, precum în speță, de o largă putere de apreciere, al cărui principiu nu a fost deloc contestat de reclamanți, în ceea ce privește necesitatea unor reforme statutare (a se vedea, în acest sens, Hotărârea Tribunalului din 11 februarie 2003, Leonhardt/Parlamentul European, T‑30/02, RecFP, p. I‑A‑41 și II‑265, punctul 55).
96 În definitiv, dreptul de a solicita protecția încrederii legitime aparține oricărui particular care se află într-o situație din care rezultă că administrația comunitară l‑a determinat să aibă speranțe întemeiate, oferindu-i asigurări precise sub formă de informații precise, necondiționate și concordante și care provin de la surse autorizate și de încredere.
97 În schimb, nimeni nu poate invoca o încălcare a acestui principiu în lipsa unor asigurări precise pe care i le-ar fi oferit administrația (Hotărârea Tribunalului din 19 martie 2003, Innova Privat-Akademie/Comisia, T‑273/01, Rec., p. II‑1093, punctul 26).
98 Or, trebuie constatat că dosarul nu conține niciun element care să permită reclamanților să conchidă că instituțiile comunitare le-ar fi oferit vreo asigurare care să poată determina speranțe legitime în menținerea vechilor criterii statutare de încadrare în grad a funcționarilor cu ocazia recrutării lor. Anunțuri de concurs și scrisori ale Comisiei au arătat chiar că laureaților concursurilor li se putea propune o recrutare pe baza noilor dispoziții statutare.
99 În sfârșit, reclamanții nu pot argumenta în mod util o modificare substanțială a unei situații stabilite în temeiul vechiului statut, din moment ce, astfel cum s-a constatat mai sus, înscrierea reclamanților pe o listă de candidați eligibili nu a putut avea ca efect să permită acestora să beneficieze de o astfel de situație.
100 În aceste condiții, motivul nu poate fi admis.
Cu privire la incompatibilitatea articolului 12 alineatul (3) din anexa XIII la statut cu articolul 31 alineatul (1) din statut
– Argumentele părților
101 Reclamanții arată că articolul 12 alineatul (3) din anexa XIII la statut este contrar articolului 31 alineatul (1) din statut, conform căruia un funcționar este recrutat în gradul indicat în anunțul concursului la care a fost acceptat. Deși vizează noua noțiune de „grupă de funcții”, această ultimă dispoziție s-ar aplica tuturor concursurilor, printre care se află și cele organizate înainte de 1 mai 2004 și ai căror laureați au fost înscriși pe o listă de candidați eligibili înainte de această dată.
102 Administrația, ca autor al anunțului de concurs, nu ar putea deroga în mod unilateral de la acest anunț care o obligă prin toate elementele sale, din moment ce obiectul său esențial este de a informa cât mai exact posibil părțile interesate cu privire la nivelul posturilor care urmează să fie ocupate și la condițiile cerute pentru a fi numit în unul dintre aceste posturi.
103 Deși anunțurile de concurs în cauză nu conțineau nicio referire la data de 1 mai 2004 și nu prevedeau nicio modificare viitoare a încadrării în grad a laureaților în momentul recrutării acestora, toți reclamanții ar fi fost încadrați, în temeiul articolului 12 alineatul (3) din anexa XIII la statut, într-un grad inferior celui menționat în anunțul de concurs și fără ca transpunerea acestor vechi grade să fie făcută corect în raport cu noile grade intermediare definite la articolul 2 alineatul (1) din anexa XIII la statut.
104 Comisia arată că reclamanții critică în realitate faptul că nu au fost numiți în gradul indicat în anunțul de concurs, în temeiul articolului 31 din statut.
105 În opinia Comisiei, ca normă de drept tranzitorie, articolul 12 alineatul (3) din anexa XIII la statut nu poate încălca articolul 31 din statut, față de care acesta reprezintă o lex specialis, fără a fi necesar să se precizeze expres că derogă de la acesta din urmă.
106 Datorită intrării în vigoare a noilor dispoziții statutare, vechile grade ar fi fost înlocuite cu noile grade: articolul 8 alineatul (1) din anexa XIII la statut s-ar referi la „grade introduse în temeiul articolului 2 alineatul (1)”, iar tabelele de la articolul 2 alineatele (2) și (3) din această anexă ar utiliza expresia „noi grade intermediare”.
107 Ar rezulta că anunțurile de concurs publicate înainte de 1 mai 2004 au rămas fără obiect, prin aceea că vizau recrutarea într-un grad determinat, cu atât mai mult cu cât concursurile în litigiu se refereau la o carieră determinată (două grade), în temeiul articolului 5 din vechiul statut. Într-adevăr, începând cu această dată, nu ar mai trebui să se facă referire la „cariere”, orice menționare a acestei noțiuni dispărând din articolul 5 din statut. Legiuitorul ar fi trebuit deci să umple acest vid adoptând „reguli de tranziție pentru grad”, adică stabilind el însuși (noul) grad de încadrare a unui funcționar recrutat în urma unui concurs al cărui anunț a fost publicat înainte de 1 mai 2004. Or, articolul 12 alineatul (3) din anexa XIII la statut ar constitui chiar o astfel de „regulă de tranziție pentru grad”.
– Aprecierea Tribunalului
108 Articolul 31 alineatul (1) din statut prevede că laureații unui concurs sunt numiți în gradul din grupa de funcții indicat în anunțul concursului la care au fost acceptați.
109 Deși se deduce în mod necesar din această nouă dispoziție că laureații concursurilor generale trebuie să fie numiți funcționari stagiari în gradul indicat în anunțul concursului în urma căruia au fost recrutați, rezultă totuși din răspunsul dat motivului întemeiat pe încălcarea principiului egalității de tratament și al nediscriminării că stabilirea nivelului posturilor care urmează să fie ocupate și a condițiilor de numire a laureaților în aceste posturi, realizată de Comisie în conformitate cu dispozițiile din vechiul statut la redactarea anunțurilor concursurilor în litigiu, nu a putut avea efect după data de 1 mai 2004, reținută de legiuitorul comunitar pentru intrarea în vigoare a noii structuri de cariere a funcționarilor Comunităților Europene.
110 Suprimarea, începând cu 1 mai 2004, a gradelor de încadrare în carierele indicate în anunțurile de concurs, care rezultă din introducerea noului sistem de cariere, a condus legiuitorul la adoptarea dispozițiilor tranzitorii din anexa XIII la statut și, îndeosebi, a articolului 12 alineatul (3) din anexă, în scopul de a stabili încadrarea în grad a laureaților la concursuri înscriși pe liste de candidați eligibili înainte de 1 mai 2004, însă numiți funcționari stagiari începând cu această dată.
111 În acest scop, legiuitorul a înlocuit cu gradele intermediare B*3, A*5 și A*6, prevăzute la articolul 12 alineatul (3) din anexa XIII la statut, gradele carierelor B5/B4, A8 și A7/A6, care corespund vechilor cariere de asistenți adjuncți, de administratori adjuncți și, respectiv, de administratori ce figurează în anunțurile de concurs în cauză, însă au fost suprimate începând cu 1 mai 2004.
112 Este adevărat că tabelul de la articolul 12 alineatul (3) din anexa XIII la statut, care transpune gradele indicate în anunțurile de concurs în grade intermediare de recrutare, diferă de tabelul de la articolul 2 alineatul (1) din această anexă, în care vechile grade ale funcționarilor care au ocupat un post înainte de 1 mai 2004 sunt convertite în noi grade intermediare.
113 Astfel cum a fost amintit mai sus, legiuitorului îi este permis să adopte pentru viitor, în interesul serviciului, modificări la dispozițiile din statut, chiar dacă dispozițiile modificate sunt mai puțin favorabile decât cele vechi (Hotărârea Ryan/Curtea de Conturi, citată anterior, punctul 98).
114 Este inerent ca o dispoziție tranzitorie precum cea din prezenta cauză să aducă excepții la anumite reguli statutare a căror aplicare este în mod necesar afectată de schimbarea regimului. În speță, excepția nu depășește ceea ce decurge din numirea ca funcționari, în cadrul noilor reguli statutare, a persoanelor selecționate prin proceduri de concurs inițiate și finalizate sub imperiul vechilor dispoziții.
115 În aceste condiții, reclamanții nu pot pretinde în mod util, pentru a demonstra incompatibilitatea articolului 12 alineatul (3) din anexa XIII la statut cu articolul 31 alineatul (1) din statut, că ar fi fost încadrați într‑un grad inferior celui menționat în anunțul de concurs sau în funcție de un tabel de echivalență a gradelor care s-ar îndepărta de relația stabilită între vechea și noua încadrare în grad a funcționarilor.
116 Rezultă că motivul nu poate fi admis.
Cu privire la încălcarea articolelor 5 și 7 din statut
– Argumentele părților
117 Reclamanții invocă o încălcare a articolului 5 alineatul (5) din statut, care supune unor condiții identice de recrutare și de desfășurare a carierelor funcționarii aparținând aceleiași grupe de funcții. Deși laureații concursurilor în litigiu numiți funcționari înainte de 1 mai 2004 ar fi beneficiat de încadrarea și de remunerația corespunzătoare gradului menționat în anunțul de concurs, încadrarea reclamanților ar fi fost făcută în temeiul articolului 12 din anexa XIII la statut.
118 Nici articolul 5 alineatele (1) și (4) din statut nu ar fi fost respectat, întrucât, din cauza aplicării „automate” a articolului 12 alineatul (3) din anexa XIII la statut, posturile lor nu ar fi făcut obiectul unei „reclasificări” în funcție de natura și de nivelul funcțiilor corespunzătoare fiecărui post tip.
119 Articolul 12 alineatul (3) din anexa XIII la statut încalcă articolul 5 alineatul (3) din statut, astfel cum este pus în aplicare de anexa I.A la acesta referitoare la corespondența dintre posturile tip și cariere, prin aceea că are ca efect reclasificarea posturilor reclamanților la un nivel inferior funcțiilor aferente acestor posturi.
120 În sfârșit, principiul echivalenței postului și gradului, garanție a egalității de tratament a funcționarilor, consacrat la articolul 7 alineatul (1) din statut, ar fi fost de asemenea încălcat.
121 Comisia consideră că stabilirea descrierii funcțiilor asociate fiecărui post tip și respectarea echivalenței posturilor nu intră în sarcina legiuitorului comunitar, ci numai a instituțiilor însărcinate să aplice statutul, atunci când acestea hotărăsc cu privire la repartizarea propriilor agenți.
122 Trimiterea făcută de reclamanți la tabelul din anexa I.A din statut nu ar fi admisibilă în măsura în care, în temeiul articolului 4 litera (n) din anexa XIII la statut, anexa XIII.1, referitoare la posturile tip pe durata perioadei tranzitorii, înlocuiește anexa I.A între 1 mai 2004 și 30 aprilie 2006.
123 În sfârșit, articolul 5 alineatul (1) ar avea numai un caracter declarativ și nu ar consacra nicio obligație autonomă a instituțiilor.
– Aprecierea Tribunalului
124 Astfel cum se deduce din răspunsul formulat mai sus la critica întemeiată pe încălcarea principiului egalității de tratament și al nediscriminării, nu se poate susține în mod valabil că articolul 5 alineatul (5) din statut ar fi fost încălcat din cauza încadrării laureaților concursurilor în cauză recrutați înainte de 1 mai 2004 în gradele menționate în anunțurile de concurs, în timp ce reclamanții au fost încadrați în temeiul criteriilor definite la articolul 12 alineatul (3) din anexa XIII la statut.
125 Tribunalul amintește în această privință că dispozițiile din vechiul statut și gradele de încadrare indicate în anunțurile de concurs erau aplicabile în momentul numirii laureaților concursurilor în cauză înainte de 1 mai 2004, în timp ce încadrarea în grad a reclamanților a intrat sub incidența noilor dispoziții în vigoare începând cu această dată, inclusiv a dispozițiilor tranzitorii ale articolului 12 alineatul (3) din anexa XIII la statut.
126 Reclamanții susțin de asemenea în mod greșit că articolul 12 din anexa XIII la statut este contrar articolului 5 din statut. Prin adoptarea acestei dispoziții, legiuitorul a definit gradele de încadrare a funcționarilor recrutați în cursul perioadei tranzitorii în cadrul exercitării atribuției sale de modificare a dispozițiilor statutare.
127 Articolul 12 din anexa XIII la statut precizează la alineatul (2) că dispozițiile articolului 5 alineatul (3) din statut, care definesc nivelul calificărilor impuse pentru numirile în posturile ce intră sub incidența noii structuri a carierelor, nu se aplică funcționarilor recrutați, precum reclamanții, de pe liste de candidați eligibili întocmite în urma concursurilor publicate înainte de 1 mai 2004.
128 În această privință, articolul 4 litera (n) din anexa XIII la statut specifică faptul că anexa I.A, intitulată „Posturi tip în fiecare grupă de funcții, vizate la articolul 5 alineatul (3)” și care cuprinde tabelul descriptiv al noilor posturi tip la care face trimitere articolul 5 alineatul (4) din statut, este înlocuită cu anexa XIII.1 la statut, care definește posturile tip în perioada de tranziție.
129 Articolul 12 alineatul (3) și articolul 4 litera (n) din anexa XIII la statut primează în fața dispozițiilor generale de la articolul 5 din statut, derogând de la acestea ca lege specială (a se vedea, în acest sens, Hotărârea Curții din 19 iunie 2003, Mayer Parry Recycling, C‑444/00, Rec., p. I6163, punctul 57, și Hotărârea Tribunalului din 14 iulie 2005, Le Voci/Consiliul, T‑371/03, RecFP, p. I‑A‑209 și II‑957, punctul 122).
130 În plus, reclamanții nu pot invoca încălcarea articolului 7 alineatul (1) din statut, conform căruia fiecare funcționar trebuie numit într-un post din grupa de funcții care corespunde gradului său.
131 Într-adevăr, și această dispoziție trebuie înțeleasă în mod natural în sensul că rezervă aplicarea cu titlu tranzitoriu, între 1 mai 2004 și 30 aprilie 2006, a articolului 12 alineatul (3) din anexa XIII la statut și a dispozițiilor care o însoțesc.
132 În aceste condiții, motivul nu poate fi admis.
133 Rezultă din ceea ce precedă că excepția de nelegalitate a articolului 12 alineatul (3) din anexa XIII la statut trebuie respinsă în întregime.
Cu privire la incompatibilitatea deciziilor atacate cu principiul general al bunei administrări, al transparenței, al protecției încrederii legitime, al egalității de tratament și al nediscriminării, al echivalenței postului și a gradului, al bunei‑credințe și al solicitudinii
Argumentele părților
134 Mai întâi, reclamanții consideră că deciziile atacate sunt contrare principiului bunei administrări și regulii de transparență, în măsura în care aceștia nu au fost informați în mod precis și clar cu privire la modificarea esențială care trebuia adusă încadrării lor în grad în ipoteza numirii lor după 1 mai 2004.
135 Niciunul dintre reclamanți nu a luat cunoștință în mod oficial de încadrarea sa în grad decât după această dată. În plus, deciziile atacate nu s-ar referi în mod explicit decât la articolul 31 din statut, la anunțul pentru ocuparea unui post vacant și la anunțul de concurs, și nu ar viza articolul 12 din anexa XIII la statut.
136 Publicarea Regulamentului nr. 723/2004 cu trei zile înainte de intrarea sa în vigoare și, în cea mai mare parte a cazurilor, ulterior ofertelor de angajare adresate reclamanților nu ar putea fi considerată drept suficientă, având în vedere complexitatea și caracterul ermetic al textului în cauză, fapt recunoscut chiar de către Comisie.
137 Dacă reclamanții ar fi fost informați în mod clar, în timp util, cu privire la incidența pe care noua reglementare ar avea-o asupra încadrării lor în caz de recrutare după 1 mai 2004, aceștia ar fi putut, cel puțin în anumite cazuri, să încerce să fie recrutați înainte de această dată sau să refuze să fie numiți în aceste noi condiții prejudiciabile.
138 Reclamanții susțin de asemenea că deciziile atacate au fost luate cu încălcarea principiului protecției încrederii legitime. Unii reclamanți ar fi avut, în cursul interviurilor pentru angajare anterioare datei de 1 mai 2004, contacte cu responsabili ai administrației care le-ar fi confirmat, în unele cazuri de mai multe ori, o încadrare în gradul corespunzător celui menționat în anunțul de concurs. Ar fi de asemenea vizate texte și documente publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și pe site‑ul internet al Comisiei, precum și scrisori oficiale de convocare la vizita medicală și la un interviu administrativ.
139 Reclamanții mai reproșează AIPN faptul de a nu fi adoptat același comportament față de toți laureații concursului, cu încălcarea principiului nediscriminării. Într‑adevăr, pentru anumite motive, unii laureați ai concursurilor respective au putut fi recrutați înainte de 1 mai 2004, iar alții nu.
140 Pe de altă parte, Comisia ar fi încălcat principiul echivalenței postului și gradului prin neefectuarea unei evaluări a sarcinilor și responsabilităților reclamanților față de gradul care ar fi trebuit să le fie atribuit.
141 Prin urmare, ar fi legitim să se pună întrebarea dacă AIPN a acționat cu adevărat cu bună‑credință și în conformitate cu principiul solicitudinii, în timp ce putea ea însăși să aprecieze consecințele – inacceptabile – ale numirii în grade diferite a laureaților unui același concurs, care se puteau încrede în încadrarea în grad care figurează în anunțul de concurs și care nu au fost informați cu privire la consecințele prejudiciabile ale statutului asupra încadrării lor viitoare în ipoteza în care recrutarea lor ar interveni după 1 mai 2004.
142 Comisia consideră că reclamanții au fost suficient informați. Regulamentul nr. 723/2004 ar fi fost publicat anterior adoptării deciziilor atacate, și chiar, în anumite cazuri, înainte ca reclamanții să accepte oferta de angajare ce le-a fost făcută. În plus, reforma sistemului de cariere fusese comunicată în anunțurile de concurs sau în scrisorile prin care reclamanții au fost informați despre prelungirea valabilității listelor de candidați eligibili.
143 Contrar a ceea ce par să considere reclamanții, instituțiile nu ar fi obligate, în temeiul unei obligații generale, să atragă atenția viitorilor funcționari, înainte de numirea acestora, asupra tuturor aspectelor situației lor juridice.
144 Ofertele de angajare adresate reclamanților le-ar fi indicat în mod clar faptul că încadrarea acestora în grad se va efectua în temeiul articolului 12 alineatul (3) din anexa XIII la statut. Aceste scrisori ar fi făcut trimitere și la un site internet unde puteau fi găsite mai multe informații.
145 Nu s-ar fi demonstrat deloc faptul că administrația ar fi oferit reclamanților asigurări precise, necondiționate și concordante în sensul că încadrarea în grad a acestora va fi efectuată în temeiul dispozițiilor din vechiul statut. Pe de altă parte, încrederea legitimă nu putea da naștere decât unor asigurări conforme normelor în vigoare. Or, articolul 12 alineatul (3) din anexa XIII la statut fiind obligatoriu și neconferind nicio marjă de apreciere administrației, eventualele promisiuni ale acesteia nu ar fi de natură să poată da naștere unei încrederi legitime a reclamanților într-o încadrare în grad în temeiul vechiului statut.
146 În sfârșit, obligația de solicitudine nu poate crea în sarcina unei instituții obligații față de o persoană decât din momentul numirii sale ca funcționar.
Aprecierea Tribunalului
147 Reiese din dosar că nici anunțul de concurs, nici scrisorile de prelungire a valabilității listelor cu candidați eligibili adresate reclamanților nu indicau faptul că noile criterii de încadrare în grad cu ocazia recrutării puteau conține o modificare, în sens descrescător, a gradelor de recrutare care figurează în anunțul de concurs.
148 Reclamanții au fost direct informați cu privire la noul sistem de încadrare în grad introdus de noile dispoziții statutare și la scăderea corelativă a gradului de recrutare față de cel indicat în anunțul de concurs numai după intrarea lor în funcție în calitate de funcționari stagiari.
149 Se remarcă de altfel, în această privință, că majoritatea deciziilor atacate nu conțin în considerente nicio referire la articolul 12 alineatul (3) din anexa XIII la statut, deși gradul de recrutare al reclamanților a fost stabilit pe baza acestei dispoziții tranzitorii, al cărei caracter de lege specială față de articolul 31 din statut a fost subliniat chiar de către Comisie.
150 Cu toate acestea, deși o informare prealabilă insuficientă este de natură să constituie o argumentare valabilă pentru a angaja răspunderea extracontractuală a Comisiei față de persoanele interesate, aceasta nu este de natură să determine prin ea însăși nelegalitatea deciziilor atacate.
151 Într-adevăr, rezultă dintr-o jurisprudență constantă că legalitatea unui act individual atacat în fata instanței comunitare trebuie apreciată în funcție de elementele de fapt și de drept existente la data la care a fost adoptat actul (Hotărârea Curții din 17 mai 2001, IECC/Comisia, C‑449/98 P, Rec., p. I‑3875, punctul 87, și Hotărârea Tribunalului din 25 mai 2004, W/Parlamentul European, T‑69/03, RecFP, p. I‑A 153 și II‑687, punctul 28).
152 Or, întrucât toate deciziile atacate au început să producă efecte, cel mai devreme, la 1 mai 2004, Comisia nu putea încadra în grad reclamanții în deciziile atacate decât în conformitate cu noile dispoziții imperative ale articolului 12 alineatul (3) din anexa XIII la statut, a cărui nelegalitate nu a fost demonstrată.
153 În aceste condiții, neregulile pe care reclamanții consideră că le-a săvârșit Comisia în gestionarea recrutării lor, presupunând că sunt contrare principiilor invocate de persoanele interesate, nu sunt, în niciun caz, în măsură să fi avut nici cea mai mică incidență asupra legalității încadrării în grad contestate de reclamanți.
154 În special, împrejurarea că Comisia ar fi putut, cu încălcarea principiului nediscriminării, să recruteze cu prioritate anumiți laureați la o dată anterioară celei de 1 mai 2004 nu poate afecta legalitatea deciziilor atacate.
155 Într-adevăr, chiar dacă s-ar presupune că recrutările ar fi putut fi făcute cu prioritate, respectarea principiului egalității de tratament a funcționarilor trebuie să se concilieze cu respectarea principiului legalității, conform căruia nimeni nu poate invoca, în beneficiul său, o nelegalitate care ar fi fost comisă în favoarea unei alte persoane (Hotărârea Curții din 4 iulie 1985, Williams/Curtea de Conturi, 134/84, Rec., p. 2225, punctul 14).
156 Prin urmare, motivul trebuie respins.
157 Rezultă din cele de mai sus că acțiunea trebuie respinsă în întregime, fără a fi necesară, în consecință, pronunțarea asupra capetelor de cerere ale reclamanților prin care solicită Tribunalului, pe de o parte, să reconstituie cariera lor și, pe de altă parte, să le acorde dobânzi de întârziere pentru restanțele de plată care ar fi putut decurge dintr-o hotărâre de anulare a deciziilor atacate.
Cu privire la cheltuielile de judecată
158 În temeiul articolului 87 alineatul (2) din Regulamentul de procedură al Tribunalului, partea care cade în pretenții este obligată, la cerere, la plata cheltuielilor de judecată.
159 În temeiul articolului 88 din același regulament, în cadrul litigiilor dintre Comunități și agenții acestora, cheltuielile efectuate de către instituții rămân în sarcina acestora.
160 Cu toate acestea, în temeiul articolului 87 alineatul (3) primul paragraf din același regulament, Tribunalul poate să repartizeze cheltuielile de judecată pentru motive excepționale.
161 În împrejurările din speță, Tribunalul consideră că, astfel cum rezultă din cele de mai sus, Comisia nu a avertizat reclamanții cu claritate și precizie cu privire la incidența concretă previzibilă avută asupra situației individuale a acestora de un proiect de modificare statutară al cărei autor era chiar această instituție.
162 Datorită incertitudinii care a putut subzista astfel în mintea reclamanților cu privire la încadrarea în grad de care ar beneficia până la notificarea deciziilor atacate, persoanele interesate au considerat că este întemeiat să conteste încadrarea lor în grad în fața instanței comunitare.
163 În aceste condiții, prezenta procedură poate fi considerată ca fiind ocazionată în parte de comportamentul Comisiei, prin faptul că aceasta a determinat, la persoanele interesate, printr-o lipsă de informare, apariția unor întrebări explicabile privind legalitatea gradului inițial de încadrare, datorită unei proceduri de recrutare care conține ambiguități referitoare la o condiție de angajare esențială.
164 Astfel de împrejurări constituie un motiv excepțional, care justifică o repartizare între instituția pârâtă și reclamanți a cheltuielilor de judecată efectuate de aceștia din urmă (a se vedea, în acest sens, Hotărârea Curții din 14 iunie 1967, Hoogovens en Staalfabrieken/Înalta Autoritate, 26/66, Rec., p. 149, 166, și Hotărârea Curții din 11 iulie 1968, Danvin/Comisia, 26/67, Rec., p. 463, 474).
165 Tribunalul consideră că se va face o corectă apreciere a împrejurărilor cauzei prin punerea în sarcina Comisiei a jumătate din cheltuielile de judecată efectuate de reclamanți.
166 Pe de altă parte, articolul 87 alineatul (4) din Regulamentul de procedură precizează că instituțiile care intervin în litigiu suportă propriile cheltuieli de judecată.
167 Prin urmare, Consiliul va suporta propriile cheltuieli de judecată.
Pentru aceste motive,
TRIBUNALUL (Camera a patra extinsă)
declară și hotărăște:
1) Respinge acțiunea.
2) Comisia suportă propriile cheltuieli de judecată și jumătate din cheltuielile efectuate de reclamanți.
3) Reclamanții suportă jumătate din propriile cheltuieli de judecată.
4) Consiliul suportă propriile cheltuieli de judecată.
Legal | Wiszniewska-Białecka | Vadapalas |
Pronunțată astfel în ședință publică la Luxemburg, la 11 iulie 2007.