Recurs introdus la 14 ianuarie 2008 de Marta Andreasen împotriva hotărârii pronunţate la 8 noiembrie 2007 de Tribunalul Funcţiei Publice în cauza F-40/05, Andreasen/Comisia Comunităţilor Europene

(Cauza T-17/08 P)

Limba de procedură: franceza

Părţile

Recurentă: Marta Andreasen (Barcelona, Spania) (reprezentant: B. Marthoz, avocat)

Cealaltă parte în proces: Comisia Comunităţilor Europene

Concluziile recurentei

Anularea hotărârii Tribunalului Funcţiei Publice din 8 noiembrie 2007 din cauza F-40/05, pronunţarea asupra litigiului și admiterea concluziilor prezentate de recurentă în primă instanţă, inclusiv a cererii de despăgubiri;

obligarea pârâtei din recurs la plata cheltuielilor de judecată;

obligarea Comisiei Europene la plata în totalitate a cheltuielilor de judecată;

în subsidiar, anularea hotărârii Tribunalului Funcţiei Publice din 8 noiembrie 2007 în cauza F-40/05, trimiterea cauzei la Tribunalului Funcţiei Publice și judecarea cererii privind cheltuielile de judecată odată cu fondul.

Motivele şi principalele argumente

În recursul formulat, recurenta solicită anularea hotărârii Tribunalului Funcţiei Publice prin care a fost respinsă acţiunea având ca obiect, pe de o parte, anularea deciziei din 30 octombrie 2004 prin care Comisia a pronunţat împotriva acesteia sancţiunea disciplinară a revocării fără reducerea drepturilor de pensie și, pe de altă parte, solicitarea de daune-interese.

În susţinerea recursului, recurenta invocă cinci motive.

Mai întâi, aceasta susţine că Tribunalul ar fi încălcat articolul 10 din anexa IX la statut, întrucât nu ar fi efectuat un control al legalităţii și al proporţionalităţii deciziei atacate în primă instanţă în raport cu aplicarea acestei dispoziţii ţinând cont de circumstanţele din speţă și de situaţia specială a recurentei legată de caracterul funcţiilor pe care le-a exercitat.

Al doilea motiv se întemeiază pe pretinsa încălcare a principiilor legalităţii actelor comunitare, aplicării în timp a actelor comunitare și securităţii juridice, întrucât Tribunalul nu ar fi motivat hotărârea în ceea ce privește aspectele referitoare la aplicarea în speţă a regulilor cuprinse în vechiul și în noul statut al funcţionarilor.

În plus, recurenta susţine că Tribunalul ar fi denaturat elemente de fapt care au fost supuse aprecierii acestuia.

Aceasta invocă de asemenea o eroare de apreciere și o încălcare de către Tribunal a articolelor 11, 12, 17 și 21 din statut întrucât acesta nu ar fi motivat hotărârea din punct de vedere legal, în măsura în care Tribunalul a aprobat aplicarea acestor dispoziţii astfel cum a fost făcută prin decizia atacată în primă instanţă.

În sfârșit, recurenta pretinde că Tribunalul ar fi încălcat și principiile menţionate la articolul 6 alineatul (1) și la articolul 13 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului și articolele 41 și 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

____________