Recurs introdus la 20 februarie 2024 de Michael Heßler împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a patra) din 20 decembrie 2023 în cauza T-369/22, Michael Heßler/Comisia Europeană

(Cauza C-137/24 P)

Limba de procedură: germana

Părțile

Recurent: Michael Heßler (reprezentant: I. Steuer-Lutz, avocată)

Cealaltă parte din procedură: Comisia Europeană

Concluziile recurentului

Recurentul solicită Curții:

anularea Hotărârii Tribunalului (Camera a patra) din 20 decembrie 2023 în cauza T-369/22,

anularea deciziei adoptate de Comisia Europeană în urma reclamației la 25 martie 2022,

obligarea Comisiei Europene să acorde în continuare beneficiul scutirii de impozit prevăzute la articolul 3 alineatul (4) al doilea paragraf din Regulamentul (CEE, EURATOM, CECA) n° 260/68¹ , astfel cum este definită în Concluziile șefilor de administrație nr. 222/04² , cu efect retroactiv la 1 august 2021, atât timp cât sunt îndeplinite condițiile,

plata de dobânzi la plățile neefectuate, în conformitate cu regulamentul financiar și

obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea recursului, recurentul arată că:

Tribunalul a interpretat în mod eronat noțiunea de „act care lezează” din Statutul funcționarilor și Regimul aplicabil celorlalți agenți ai Comunității Economice Europene și ai Comunității Europene a Energiei Atomice¹ .

Tribunalul a încălcat dreptul recurentului la bună administrare, prevăzut la articolul 41 din Carta drepturilor fundamentale, în măsura în care nu a constatat încălcarea de către Comisie a obligației de a-și motiva deciziile și nici încălcarea de către Comisie a dreptului recurentului de a fi ascultat înainte de adoptarea unui act care lezează.

Tribunalul a încălcat dreptul recurentului de a primi remunerația care îi este datorată:

prin stabilirea unui raport de la principal la accesoriu, în realitate inexistent, între plata unei alocații pentru copilul aflat în întreținere și deducerea fiscală,

prin interpretarea eronată a noțiunii de „copil aflat în întreținere”, menționată la articolul 3 alineatul (4) din Regulamentul nr. 260/68, altfel spus că a făcut să depindă calitatea de copil aflat în întreținere de vârsta copilului, iar nu de nevoile acestuia,

prin faptul că nu a acordat recurentului dreptul la deducerea fiscală solicitată în temeiul dreptului cutumiar și al principiului încrederii legitime,

prin nerecunoașterea naturii juridice a deducerii fiscale solicitate, și

prin nerecunoașterea caracterului imperativ, pentru Comisie, a Concluziilor șefilor de administrație nr. 222/04 și a orientărilor interne ale Comisiei de punere în aplicare a acestor concluzii.

____________

¹ Regulamentul (CEE, Euratom, CECO) nr. 260/68 al Consiliului din 29 februarie 1968 de stabilire a condițiilor și a procedurii de aplicare a impozitului stabilit în beneficiul Comunităților Europene (JO 1968, L 56, p. 8, Ediție specială, 01/vol. 8, p. 165).

¹ Concluziile șefilor de administrație nr. 222/04 [SEC(2004)411] din 7 aprilie 2004.

¹ Statutul funcționarilor și Regimul aplicabil celorlalți agenți ai Comunității Economice Europene și ai Comunității Europene a Energiei Atomice (JO 1962, L 45, p. 1385).