Acțiune introdusă la 17 iulie 2023 – Comisia Europeană/Republica Polonă
(Cauza C-448/23)
Limba de procedură: polona
Părțile
Reclamantă: Comisia Europeană (reprezentanți: C. Ladenburger, P.J.O. Van Nuffel și K. Herrmann, agenți)
Pârâtă: Republica Polonă
Concluziile reclamantei
Declararea faptului că, având în vedere interpretarea Constituției Republicii Polone dată de Curtea Constituțională în hotărârile din 14 iulie 2021 (cauza P 7/20) și din 7 octombrie 2021 (cauza K 3/21), Republica Polonă nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul articolului 19 alineatul (1) al doilea paragraf din Tratatul privind Uniunea Europeană;
declararea faptului că, având în vedere interpretarea Constituției Republicii Polone dată de Curtea Constituțională în hotărârile din 14 iulie 2021 (cauza P 7/20) și din 7 octombrie 2021 (cauza K 3/21), Republica Polonă nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin, în special, în temeiul principiilor autonomiei, supremației, efectivității și aplicării uniforme a dreptului Uniunii, precum și al principiului respectării autorității hotărârilor Curții de Justiție;
declararea faptului că, întrucât Curtea Constituțională nu a îndeplinit cerințele privind o instanță judecătorească independentă și imparțială, constituită în prealabil prin lege, în legătură cu unele neregularități în cadrul numirii a trei judecători ai acestei curți în luna decembrie 2015 și în cadrul numirii președintelui acesteia în luna decembrie 2016, Republica Polonă nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul articolului 19 alineatul (1) al doilea paragraf din Tratatul privind Uniunea Europeană;
obligarea Republicii Polone la plata cheltuielilor de judecată.
Motivele și principalele argumente
Prin intermediul primului și al celui de al doilea motiv, Comisia critică două hotărâri ale Curții Constituționale a Republicii Polone (denumită în continuare „Curtea Constituțională), din 7 octombrie 2021 (cauza K 3/21) și din 14 iulie 2021 (cauza 7/20). Această jurisprudență constituie o încălcare a unor obligații diverse, dar care nu sunt lipsite de legătură cu cele care îi revin Poloniei în temeiul Tratatului privind Uniunea Europeană. Primul motiv privește încălcarea, de către hotărârile Curții Constituționale, a articolului 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE, astfel cum a fost interpretat de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în Hotărârea din 2 martie 2021, A.B. și alții (C-824/18, ECLI:EU:C:2021:153.) și în Hotărârea din 6 octombrie 2021, W.Ż., C-487/19 (ECLI:EU:C:2021:798.), în măsura în care Curtea Constituțională a interpretat Constituția Republicii Polone în materia protecției jurisdicționale efective în fața unei instanțe judecătorești independente și imparțiale, constituită în prealabil prin lege, într-un mod foarte restrictiv, eronat și care nu ia în considerare jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene. Al doilea motiv privește încălcarea, de către hotărârile Curții Constituționale, a principiilor autonomiei, supremației, efectivității și aplicării uniforme a dreptului Uniunii, precum și a principiului respectării autorității hotărârilor Curții de Justiție a Uniunii Europene, în măsura în care Curtea Constituțională a respins în mod unilateral principiile supremației și eficacității articolului 2 alineatul (4) și ale articolului 19 alineatul (1) TUE, precum și ale articolului 279 TFUE, astfel cum au fost interpretate și aplicate în mod constant de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, și a dispus ca toate autoritățile poloneze să lase neaplicate aceste dispoziții ale tratatelor.
Prin intermediul celui de al treilea motiv, Comisia susține că Curtea Constituțională a încetat să ofere garanțiile unei instanțe judecătorești independente și imparțiale, constituită în prealabil prin lege, în sensul articolului 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE coroborat cu articolul 47 din cartă, ca urmare a neregularităților vădite în cadrul numirilor la Curtea Constituțională din luna decembrie 2015, cu încălcarea flagrantă a dreptului constituțional polonez (i), precum și în ceea ce privește neregularitățile în cadrul procedurii de alegere a președintelui Curții Constituționale, în luna decembrie 2016 (ii). Având în vedere activitatea Curții Constituționale, compusă din persoane numite în acest mod, fiecare dintre aceste neregularități suscită o îndoială legitimă în percepția justițiabililor în ceea ce privește independența și imparțialitatea Curții Constituționale față de elemente exterioare.
____________