Cauza C‑32/11

Allianz Hungária Biztosító Zrt. și alții

împotriva

Gazdasági Versenyhivatal

(cerere de decizie preliminară formulată de Magyar Köztársaság Legfelsőbb Bírósága)

„Concurență – Articolul 101 alineatul (1) TFUE – Aplicarea unei reglementări naționale similare – Competența Curții – Acorduri bilaterale între o societate de asigurări și service‑uri privind tarifele orare de reparație – Tarife majorate în funcție de numărul de contracte de asigurare încheiate prin intermediul acestor service‑uri care acționează în calitate de intermediari pentru societatea de asigurări – Noțiunea «acord având ca obiect restrângerea concurenței»”

Sumar – Hotărârea Curții (Camera întâi) din 14 martie 2013

1.        Întrebări preliminare – Competența instanței naționale – Aprecierea necesității și a pertinenței întrebărilor adresate

(art. 267 TFUE)

2.        Întrebări preliminare – Competența Curții – Interpretare solicitată ca urmare a aplicabilității, în privința unei situații interne, a unei dispoziții de drept al Uniunii devenite aplicabile prin intermediul dreptului național – Competența de a furniza această interpretare

(art. 267 TFUE)

3.        Întrebări preliminare – Admisibilitate – Condiții – Întrebări care au legătură cu realitatea și cu obiectul litigiului – Cerere care furnizează Curții suficiente precizări asupra contextului factual și normativ – Conținut

(art. 267 TFUE; Statutul Curții de Justiție, art. 23)

4.        Concurență – Înțelegeri – Atingere adusă concurenței – Criterii de apreciere – Obiect anticoncurențial – Constatare suficientă – Distincție între încălcări prin obiect și încălcări prin efect

[art. 101 alin. (1) TFUE]

5.        Concurență – Înțelegeri – Atingere adusă concurenței – Criterii de apreciere – Cuprinsul și obiectivul unei înțelegeri, precum și contextul economic și juridic al dezvoltării acesteia – Intenția părților la un acord de a restrânge concurența – Criteriu care nu este necesar – Luarea în considerare a unei astfel de intenții de către autoritățile de concurență sau de către instanțele naționale și ale Uniunii – Admisibilitate – Aptitudinea unei înțelegeri de a produce efecte negative asupra concurenței

[art. 101 alin. (1) TFUE]

6.        Concurență – Înțelegeri – Acorduri între întreprinderi – Atingere adusă concurenței – Acorduri bilaterale între societăți de asigurare auto și concesionari de automobile sau o asociație care îi reprezintă pe aceștia cu privire la tariful orar care trebuie plătit de societățile menționate pentru repararea vehiculelor asigurate de acestea – Legătura dintre remunerarea serviciului de reparare a vehiculelor avariate și cea a intermedierii de asigurări auto – Obiect anticoncurențial – Criterii de apreciere – Examinarea individuală și concretă de către instanța națională a cuprinsului și a obiectivului acordurilor, precum și a contextului economic și juridic

[art. 101 alin. (1) TFUE]

1.        A se vedea textul deciziei.

(a se vedea punctul 19)

2.        A se vedea textul deciziei.

(a se vedea punctele 20-23)

3.        A se vedea textul deciziei.

(a se vedea punctele 26-28)

4.        A se vedea textul deciziei.

(a se vedea punctele 33-35)

5.        A se vedea textul deciziei.

(a se vedea punctele 36-38)

6.        Articolul 101 alineatul (1) TFUE trebuie interpretat în sensul că pot fi considerate o restrângere a concurenței „prin obiect” în sensul acestei dispoziții acele acorduri prin care societăți de asigurări auto încheie, fie cu concesionari de automobile care operează ca service‑uri, fie cu o asociație care îi reprezintă, înțelegeri bilaterale cu privire la tariful orar care urmează să fie plătit de societatea de asigurări pentru repararea vehiculelor asigurate de aceasta, prevăzând că acest tarif depinde printre altele de numărul și de procentul de contracte de asigurare pe care concesionarul le‑a încheiat în calitate de intermediar pentru această societate, dacă, în urma unei examinări individuale și concrete a cuprinsului și a obiectivului acestor acorduri, precum și a contextului economic și juridic în care se înscriu, rezultă că ele sunt, prin însăși natura lor, dăunătoare pentru buna funcționare a concurenței pe una dintre cele două piețe relevante.

(a se vedea punctul 51 și dispozitivul)