HOTĂRÂREA TRIBUNALULUI FUNCȚIEI PUBLICE A UNIUNII EUROPENE

(Camera întâi)

17 octombrie 2013

Cauza F‑59/12

BF

împotriva

Curții de Conturi a Uniunii Europene

„Funcție publică – Numire – Ocuparea unui post de director – Anunț pentru ocuparea unui post vacant – Act care lezează – Lipsă – Inadmisibilitate”

Obiectul:      Acțiune formulată în temeiul articolului 270 TFUE, aplicabil Tratatului CEEA potrivit articolului 106a, prin care BF, reclamant, solicită, în esență, anularea anunțului pentru ocuparea unui post vacant ECA/2011/67 pentru ocuparea postului de director la direcția de resurse umane în cadrul Secretariatului general al Curții de Conturi a Uniunii Europene, precum și repararea prejudiciului material și moral suferit

Decizia:      Respinge acțiunea. BF suportă propriile cheltuieli de judecată și este obligat să suporte cheltuielile de judecată efectuate de Curtea de Conturi a Uniunii Europene.

Sumarul hotărârii

Acțiune introdusă de funcționari – Act care lezează – Noțiune – Anunț pentru ocuparea unui post vacant care nu afectează situația juridică a reclamantului – Excludere

(Statutul funcționarilor, art. 90)

Constituie acte care lezează susceptibile de a face obiectul unei acțiuni în temeiul articolului 91 din statut măsurile care produc efecte juridice obligatorii de natură să afecteze în mod direct și imediat interesele reclamantului, modificând în mod distinct situația juridică a acestuia.

În cadrul unei acțiuni îndreptate împotriva unui anunț pentru ocuparea unui post vacant care inițiază, pentru a doua oară, o procedură de recrutare și care nu are ca efect excluderea candidaturii reclamantului, efectele pe care acesta din urmă le atribuie respectivului anunț pentru ocuparea unui post vacant, și anume faptul că face imposibilă, în practică, numirea sa în postul în litigiu în cadrul punerii în executare a unei eventuale hotărâri a Tribunalului Funcției Publice de anulare a deciziilor de a numi un terț în postul în litigiu și de a respinge candidatura sa, adoptate după finalizarea unei prime proceduri de recrutare, sunt, la data publicării anunțului pentru ocuparea unui post vacant, pur ipotetice și, prin urmare, nu sunt de natură să demonstreze că anunțul în cauză afectează în mod direct și imediat interesele reclamantului.

Astfel, după finalizarea celei de a doua proceduri de recrutare, autoritatea împuternicită să facă numiri nu este în mod necesar obligată să ocupe postul în litigiu. În continuare, nimic nu permite să se considere, la data publicării anunțului pentru ocuparea unui post vacant atacat, că, dacă a doua procedură de recrutare se finalizează, reclamantul nu va fi numit în postul în litigiu. În ceea ce privește efectele hotărârii care urmează a fi pronunțată în cauza privind anularea deciziilor adoptate după finalizarea primei proceduri de recrutare, aceste decizii beneficiază de o prezumție de legalitate și simplul fapt de a fi formulat o acțiune nu conferă reclamantului niciun drept subiectiv de a fi numit în postul în litigiu și nici dreptul de a paraliza orice eventuală inițiativă administrativă de ocupare a postului menționat. În plus, în ipoteza în care Tribunalul Funcției Publice ar anula deciziile adoptate după finalizarea primei proceduri de recrutare, revine instituției în cauză sarcina de a adopta măsurile adecvate pentru punerea în executare a hotărârii, măsuri pe care reclamantul poate, dacă este cazul, să le conteste la momentul potrivit.

În consecință, anunțul pentru ocuparea unui post vacant atacat și a doua procedură de recrutare nu produc, ca atare, efecte juridice obligatorii de natură să afecteze în mod direct și imediat interesele reclamantului. Prin urmare, anunțul pentru ocuparea unui post vacant atacat, prin simpla sa publicare, nu îl lezează pe reclamant.

(a se vedea punctele 20-26)

Trimitere la:

Curte: 11 mai 1978, De Roubaix/Comisia, 25/77, punctele 7 și 8

Tribunalul Funcției Publice: 18 mai 2006, Corvoisier și alții/BCE, F‑13/05, punctul 44; 9 iulie 2009, Torijano Montero/Consiliul, F‑91/07, punctele 24 și 27 și jurisprudența citată