Cauza T‑556/22
House Foods Group, Inc.
împotriva
Oficiului Comunitar pentru Soiuri de Plante
Hotărârea Tribunalului (Camera a treia) din 28 februarie 2024
„Soiuri de plante – Acordare a protecției comunitare a soiurilor de plante pentru soiul SK20 – Inadmisibilitatea acțiunii în fața camerei de recurs – Lipsa interesului de a acționa – Articolul 81 alineatul (1) din Regulamentul (CE) 2100/94”
Acțiune în anulare – Persoane fizice sau juridice – Interesul de a acționa – Necesitatea unui interes născut și actual – Acțiune care poate aduce un beneficiu reclamantului – Acțiune îndreptată împotriva unei decizii de acordare a protecției pentru un soi de plante – Acțiune introdusă de solicitantul protecției în vederea modificării descrierii oficiale a soiului protejat – Modificare fără niciun efect asupra întinderii protecției acordate – Lipsa interesului de a acționa – Inadmisibilitate
[art. 263 al patrulea paragraf TFUE; Regulamentul nr. 2100/94 al Consiliului, considerentul (11), art. 5 alin. (1), (2) și (3), art. 7 alin. (1), art. 13 alin. (1) și (2) și art. 81 alin. (1)]
(a se vedea punctele 24, 25 și 33-40)
Rezumat
În hotărârea sa, Tribunalul respinge acțiunea în anulare formulată de House Foods Group, Inc. împotriva Deciziei Camerei de recurs a Oficiului Comunitar pentru Soiuri de Plante (OCSP) (denumită în continuare „decizia atacată”). Tribunalul apreciază că amelioratorul unui soi de plante nu are interes să obțină anularea deciziei OCSP prin care se acordă protecția soiului său pentru motivul că descrierea oficială a acestui soi nu include o caracteristică suplimentară pe care a revendicat‑o.
În anul 2017, reclamanta a formulat la OCSP(1) o cerere de protecție comunitară a unui soi de plante pentru soiul de ceapă SK20. În chestionarul tehnic anexat la cerere, reclamanta a făcut referire la „cantitățile de factor lacrimogen și acid piruvic foarte scăzute” ca fiind o caracteristică suplimentară care poate ajuta la distingerea soiului SK20.
Prin decizia din 3 mai 2021, OCSP a acordat protecția în cazul soiului candidat. Totuși, descrierea oficială a soiului SK20 nu conținea caracteristica suplimentară în cauză, întrucât OCSP a considerat că rezultatul examinării tehnice(2) fusese concludent pe baza caracteristicilor standard care figurau în protocolul tehnic aplicabil, astfel încât nu era necesar să se ia în considerare caracteristica suplimentară revendicată de reclamantă cu ocazia examinării tehnice.
Prin decizia atacată, camera de recurs a OCSP a respins recursul prin care reclamanta solicita ca factorul lacrimogen și acidul piruvic scăzute să fie incluse în descrierea oficială a soiului. Camera de recurs a considerat că reclamanta nu avea interes de a acționa, deoarece ea nu contesta decizia de acordare a unei protecții comunitare a soiurilor de plante în cazul soiului SK20.
Aprecierea Tribunalului
Pronunțându‑se asupra interesului reclamantei de a acționa, Tribunalul examinează dacă modificarea descrierii soiului protejat care însoțește decizia de acordare a protecției ar putea să îi aducă un beneficiu acesteia.
Mai întâi, Tribunalul arată că acordarea protecției comunitare pentru un soi candidat nu impune evaluarea exhaustivă a tuturor caracteristicilor acestui soi, ci numai a celor care au o anumită importanță pentru aptitudinea sa de a fi protejat și în special pentru distincția sa(3). Astfel, examinarea tehnică urmărește numai să stabilească dacă soiul candidat este suficient de distinct, omogen și stabil în raport cu alte soiuri. Cu toate acestea, obiectivul său nu este de a evalua toate caracteristicile soiului candidat, și nici utilitatea sau valoarea comercială a caracteristicilor respective.
În plus, descrierea oficială a soiului stabilită de oficiul de examinare constituie un rezumat al observațiilor formulate în cadrul examinării tehnice și nu reflectă decât anumite caracteristici specifice care sunt suficiente pentru a demonstra distincția soiului.
În continuare, Tribunalul amintește că, pentru ca un soi de plante să fie protejat, este suficient ca acesta să se distingă prin cel puțin una dintre caracteristicile care rezultă din genotipul său(4). Prin urmare, chiar și în cazul în care caracteristica suplimentară revendicată de reclamantă ar fi figurat în descrierea oficială a soiului SK20, acest lucru nu ar fi avut niciun efect asupra protecției conferite acestui soi. Astfel, un soi nou, care ar prezenta același factor lacrimogen și acid piruvic scăzute, ar putea fi totuși protejat, din moment ce prezintă una sau mai multe alte caracteristici care l‑ar distinge de soiul reclamantei.
În sfârșit, Tribunalul constată că adăugirea caracteristicii suplimentare în descrierea soiului protejat nu poate aduce niciun beneficiu reclamantei, deoarece protecția privește materialul vegetal însuși, așa cum este definit prin toate caracteristicile rezultând din genotipul său, indiferent dacă acestea figurează sau nu figurează în descrierea oficială a soiului(5).
Astfel, concluzionând că adăugirea caracteristicii suplimentare în descrierea oficială a soiului nu ar modifica cu nimic întinderea protecției soiului SK20, Tribunalul confirmă că în mod întemeiat camera de recurs a considerat că reclamanta nu avea interesul de a acționa.