Cauza T‑318/01

Omar Mohammed Othman

împotriva

Consiliului Uniunii Europene și a Comisiei Comunităților Europene

„Politica externă și de securitate comună – Măsuri restrictive împotriva persoanelor și a entităților asociate lui Osama ben Laden, rețelei Al‑Qaida și talibanilor – Înghețarea fondurilor – Acțiune în anulare – Adaptarea concluziilor – Drepturi fundamentale – Dreptul la respectarea proprietății, dreptul de a fi ascultat și dreptul la un control jurisdicțional efectiv”

Sumarul hotărârii

1.      Procedură – Decizie care înlocuiește decizia atacată în cursul judecății – Element nou – Extinderea concluziilor și a motivelor inițiale

2.      Comunitățile Europene – Controlul jurisdicțional al legalității actelor instituțiilor – Regulament de instituire a unor măsuri restrictive împotriva anumitor persoane și entități care au legătură cu Osama ben Laden, cu rețeaua Al‑Qaida și cu talibanii

3.      Comunitățile Europene – Controlul jurisdicțional al legalității actelor instituțiilor – Regulament de instituire a unor măsuri restrictive împotriva anumitor persoane și entități care au legătură cu Osama ben Laden, cu rețeaua Al‑Qaida și cu talibanii

1.      Atunci când o decizie este, în cursul procedurii, înlocuită de o decizie cu același obiect, aceasta trebuie considerată un element nou care îi permite reclamantului să își adapteze concluziile și motivele. Astfel, ar fi contrar unei bune administrări a justiției și cerinței de economie procedurală ca reclamantul să fie obligat să introducă o nouă acțiune. În plus, ar fi injust ca instituția în cauză, pentru a face față criticilor conținute într‑o cerere introductivă prezentată instanței comunitare împotriva unei decizii, să poată adapta decizia atacată sau să o înlocuiască și să invoce, în cursul judecății, această modificare sau această înlocuire pentru a priva cealaltă parte de posibilitatea de a‑și extinde concluziile și motivele inițiale cu privire la decizia ulterioară sau de a prezenta concluzii și motive suplimentare împotriva acesteia.

Această soluție este aplicabilă și în ipoteza în care un regulament care privește în mod direct și individual un particular este înlocuit, în cursul procedurii, cu un regulament având același obiect.

(a se vedea punctele 53 și 54)

2.      Întrucât Consiliul nu a comunicat niciodată unei persoane probele incriminatorii reținute împotriva sa pentru a întemeia măsurile restrictive care i‑au fost impuse în temeiul Regulamentului nr. 881/2002 de instituire a unor măsuri restrictive specifice împotriva anumitor persoane și entități care au legătură cu Osama ben Laden, cu rețeaua Al‑Qaida și cu talibanii și nici nu a acordat acelei persoane dreptul de a lua cunoștință de probele respective într‑un termen rezonabil după stabilirea acestor măsuri, persoana respectivă nu a fost în măsură să își exprime în mod util punctul de vedere în această privință. Prin urmare, dreptul la apărare al acestei persoane, în special dreptul de a fi ascultată, nu a fost respectat.

În plus, în lipsa informării cu privire la probele incriminatorii reținute împotriva sa și ținând seama de raporturile care există între dreptul la apărare și dreptul la o cale de atac jurisdicțională efectivă, persoana respectivă nu a putut să își apere drepturile în privința acestor probe în condiții satisfăcătoare nici în fața instanței comunitare, astfel încât trebuie să se constate și o încălcare a dreptului la o cale de atac jurisdicțională efectivă.

(a se vedea punctele 85 și 86)

3.      Impunerea măsurilor restrictive, precum înghețarea fondurilor, pe care le conține Regulamentul nr. 881/2002 de instituire a unor măsuri restrictive specifice împotriva anumitor persoane și entități care au legătură cu Osama ben Laden, cu rețeaua Al‑Qaida și cu talibanii în privința unei persoane, ca urmare a includerii sale în lista cuprinsă în anexa I la regulamentul în litigiu, constituie o limitare nejustificată a dreptului său de proprietate, din moment ce acest regulament a fost adoptat fără a‑i furniza acestei persoane vreo garanție care să îi permită să supună cauza sa spre examinare autorităților competente, într‑o situație în care limitarea dreptului său de proprietate trebuie să fie calificată drept considerabilă, având în vedere aplicabilitatea generală și durata efectivă a măsurilor restrictive la care a fost supusă.

(a se vedea punctele 91 și 92)