Acțiune introdusă la 24 decembrie 2014 - Deutsche Telekom/Comisia

(Cauza T-827/14)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: Deutsche Telekom AG (Bonn, Germania) (reprezentanți: K. Apel și D. Schroeder, avocați)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

anularea, în tot sau în parte, în măsura în care o privește pe reclamantă, a Deciziei C (2014) 7465 final a Comisiei din 15 octombrie 2014 (cazul AT.39523 - Slovak Telekom) astfel cum a fost modificată prin Decizia C(2014) 10119 final a Comisiei din 16 decembrie 2014;

în subsidiar, anularea sau reducerea amenzilor aplicate reclamantei; și

obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamanta invocă cinci motive.

Primul motiv întemeiat pe erori vădite de apreciere a situației de fapt, pe erori de drept și pe încălcarea dreptului reclamantei de a fi ascultată anterior constatării unui comportament abuziv

-    Reclamanta susține că Comisia nu a constatat conform procedurilor legale un refuz de a livra, deoarece nu a examinat caracterul indispensabil al serviciilor anterioare relevante.

-     De asemenea, reclamanta susține că Comisia a încălcat dreptul reclamantei de a fi ascultată cu privire la faptele și metodele prin care Comisia a constatat o diminuare a marjei („margin squeeze”) a întreprinderii în cauză.

-     În plus, aceasta susține că Comisia a utilizat o metodologie incorectă în ceea ce privește diminuarea marjei și a calculat eronat costul marginal mediu pe termen lung.

Al doilea motiv întemeiat pe erori vădite de apreciere a situației de fapt și pe erori de drept în stabilirea duratei încălcării

-     În această privință, reclamanta susține că Comisia nu ar fi trebuit să stabilească începutul încălcării de la momentul publicării ofertei de referință și că, în orice caz, nu trebuia să includă anul 2005 în perioada de încălcare.

Al treilea motiv întemeiat pe erori vădite de apreciere a situației de fapt și pe o eroare de drept în imputarea încălcării în sarcina reclamantei, deoarece Comisia nu a dovedit că reclamanta a exercitat efectiv o influență decisivă asupra întreprinderii în cauză

-     Reclamanta susține că Comisia nu trebuia să impute în sarcina reclamantei comportamentul anticoncurențial al întreprinderii în cauză, deoarece reclamanta și întreprinderea în cauză nu constituiau o unitate economică.-    Mai exact, Comisia nu a dovedit că reclamanta a exercitat efectiv o influență decisivă asupra întreprinderii în cauză. În plus, reclamanta nu avea cunoștință de comportamentul abuziv prezumtiv al întreprinderii în cauză.-     În plus, reclamanta susține că, atunci când a încercat să dovedească exercitarea efectivă a unei influențe decisive, Comisia a încălcat în special prezumția de nevinovăție în interpretarea situației de fapt.-     În cele din urmă, se susține, printre altele, că Comisia nu a dovedit că presupusa exercitare a unei influențe decisive a fost semnificativă.Al patrulea motiv întemeiat pe o eroare de drept prin aplicarea în mod specific a unei amenzi distincte reclamantei -     Potrivit Comisiei, întreprinderea în cauză și reclamanta făceau parte dintr-o întreprindere unică atât pe întreaga durată a încălcării, cât și la data stabilirii cuantumului amenzii, dar și anterior, în momentul în care reclamanta a săvârșit încălcarea care a fost sancționată de Comisie în anul 2003 și care a fost invocată în susținerea recidivei. Prin urmare, Comisia nu ar fi trebui

t să impună în mod specific reclamantei o amendă distinctă, deoarece principiul individualizării pedepselor și sancțiunilor privește doar întreprinderea în sine, iar nu persoanele juridice care fac parte din aceasta.Al cin

cilea motiv întemeiat pe erori vădite de apreciere a situației de fapt și pe o eroare de drept în stabilirea cuantumului amenzii-     În această privință, se susține că la calcularea cuantumului de bază, Comisia n

u ar fi trebuit să utilizeze cifra de afaceri a întreprinderii în cauză aferentă produselor relevante pentru anul 2010, ci să utilizeze cifra de

afaceri medie anuală pentru anii 2005-2010.-     În plus, atunci când a luat în considerare durata încălcării, Comisia

nu ar fi trebuit în nici un caz să includă anul 2005.