HOTĂRÂREA TRIBUNALULUI (Camera a șasea)
26 februarie 2014(*)
„Marcă comunitară – Cerere de înregistrare a unei mărci comunitare – Semn care constă într‑un arc de cerc galben în josul unui ecran – Motiv absolut de refuz – Lipsa caracterului distinctiv – Articolul 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009”
În cauza T‑331/12,
Sartorius Lab Instruments GmbH & Co. KG, cu sediul în Göttingen (Germania), reprezentată de K. Welkerling, avocat, admisă să substituie Sartorius Weighing Technology GmbH,
reclamantă,
împotriva
Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI), reprezentat de G. Schneider, în calitate de agent,
pârât,
având ca obiect o acțiune formulată împotriva Deciziei Camera întâi de recurs a OAPI din 3 mai 2012 (cauza R 1783/2011-1) privind o cerere de înregistrare a unui semn alcătuit dintr‑un arc de cerc galben în josul unui ecran ca marcă comunitară,
TRIBUNALUL (Camera a șasea),
compus din domnii S. Frimodt Nielsen, președinte, F. Dehousse și A. Collins (raportor), judecători,
grefier: domnul E. Coulon,
având în vedere cererea introductivă depusă la grefa Tribunalului la 27 iulie 2012,
având în vedere memoriul în răspuns al OAPI depus la grefa Tribunalului la 24 octombrie 2012,
având în vedere Ordonanța din 6 ianuarie 2014 prin care s‑a autorizat o substituire de părți,
având în vedere că niciuna dintre părți nu a formulat, în termen de o lună de la comunicarea terminării procedurii scrise, o cerere de organizare a unei ședințe și întrucât a decis, în consecință, pe baza raportului judecătorului raportor și în temeiul articolului 135a din Regulamentul de procedură al Tribunalului, să se pronunțe fără parcurgerea fazei orale a procedurii,
pronunță prezenta
Hotărâre
Istoricul cauzei
1 La 7 februarie 2011, Sartorius Weighing Technology GmbH, pe care reclamanta, Sartorius Lab Instruments GmbH & Co. KG a fost admisă să o substituie, a depus o cerere de înregistrare a unei mărci comunitare la Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI) în temeiul Regulamentului (CE) nr. 207/2009 al Consiliului din 26 februarie 2009 privind marca comunitară (JO L 78, p. 1).
2 Marca a cărei înregistrare a fost solicitată, care a fost identificată de Sartorius Weighing Technology ca marcă „de alt tip” care viza reprezentarea unui arc de cerc galben în josul unui ecran, este reprodusă mai jos:
3 În cererea de înregistrare, semnul solicitat este descris după cum urmează:
„Marca de poziție este constituită dintr‑un arc de cerc galben, deschis în partea de sus, plasat pe marginea inferioară a unui ecran electronic și care se întinde pe toată lățimea acestuia. Contururile schițate punctat au rolul numai de a da posibilitatea să se observe că arcul este aplicat pe un ecran electronic și nu fac obiectul mărcii.”
4 Produsele pentru care a fost solicitată înregistrarea fac parte din clasele 7 și 9-11 în sensul Aranjamentului de la Nisa privind clasificarea internațională a produselor și serviciilor în vederea înregistrării mărcilor, din 15 iunie 1957, cu revizuirile și cu modificările ulterioare, și corespund, pentru fiecare dintre aceste clase, următoarei descrieri:
– clasa 7: „Mașini pentru industria chimică; mașini pentru industria alimentară și pentru industria băuturilor; malaxoare; mixere; vibratoare pentru uz industrial; mașini electrice de sudat; centrifuge, camere de centrifugare; toate produsele citate anterior echipate cu un ecran electronic”;
– clasa 9: „Instrumente și aparate științifice, inclusiv aparate de laborator; aparate și instrumente de cântărire și piese pentru acestea; aparate de testare electronice destinate filtrelor pentru aer și pentru lichide; aparate de măsură și de verificare și piese pentru acestea; aparate și instrumente optice de măsurare, de semnalizare și de verificare, în special microscoape, echipamente pentru analiza gazelor, spectrometre, printre care spectre fluorescente și aparate folosite în nefelometrie; sonde pentru uz științific, în special senzori, aparate pentru colectarea și filtrarea germenilor din aer și piese pentru acestea; aparate, combinații de aparate și piese pentru acestea pentru analize fizice sau chimice; termostate; echipamente de prelucrare a datelor, în special echipamente pentru inserarea, memorizarea, reproducerea și/sau controlul datelor, printre care procedee pentru conversia materiei; fermentoare și bioreactoare; aparate pentru verificarea temperaturii pentru echilibrarea temperaturii în profunzime pentru materiale biofarmaceutice din recipiente de unică folosință; echipamente de sudat și de separare a materialelor plastice, echipamente pentru asamblarea sterilă a recipientelor din materiale plastice, precum țevi, tuburi, pungi și containere din materiale plastice, aparate de sudat electrice, în special pentru țevi flexibile din materiale plastice; aparate pentru creșterea culturilor de celule (cu excepția celor de uz medical); aparate de laborator pentru cultura, incubația, colorarea și analiza materialelor biologice precum microorganisme, celule și țesuturi; agitatoare pentru laboratoare; platforme destinate agitatoarelor pentru laboratoare, în special prevăzute cu puncte de măsurare a datelor fizice și/sau cu interfețe de date care permit schimbul de date cu aparate externe; centrifuge pentru laboratoare; camere de centrifugare pentru laboratoare; amestecătoare de suporturi biofarmaceutice, în special prin vibrare, rotație sau mișcări ondulatorii; detectoare de metale electrice; toate produsele citate anterior prevăzute cu un ecran electronic”;
– clasa 10: „Instrumente și aparate medicale; toate produsele citate anterior prevăzute cu un ecran electronic”;
– clasa 11: „Aparate și instalații de tratare a apei și de tratare a soluțiilor în domeniul farmaceutic, medical și al laboratoarelor, aparate pentru deionizarea apei și pentru purificarea aerului, precum și piese pentru aceste aparate; aparate pentru depirogenizarea soluțiilor și pentru separarea substanțelor nocive din fluide; instalații filtrante pentru tehnicile de protecție a mediului, pentru industria alimentară și industria băuturilor; toate produsele citate anterior prevăzute cu un ecran electronic”.
5 Prin decizia din 28 iulie 2011, examinatorul a respins cererea pentru toate produsele vizate la punctul 4 de mai sus, în temeiul articolului 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 207/2009, pentru motivul că marca solicitată era lipsită de caracter distinctiv în privința acestora.
6 La 26 august 2011, Sartorius Weighing Technology GmbH a formulat împotriva deciziei examinatorului o cale de atac în temeiul articolelor 58-64 din Regulamentul nr. 207/2009.
7 Prin Decizia din 3 mai 2012 (denumită în continuare „decizia atacată”), Camera întâi de recurs a OAPI a respins calea de atac pentru motivul că marca solicitată era lipsită de caracter distinctiv în sensul articolului 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 207/09. În esență, aceasta a considerat că obiectul cererii de înregistrare era alcătuit dintr‑un arc de cerc galben deschis în partea de sus și plasat pe marginea inferioară a unui ecran electronic. Ea a precizat că toate produsele desemnate în cererea de înregistrare a mărcii erau prevăzute cu un ecran electronic și că publicul relevant, și anume profesioniștii din domenii industriale și tehnice speciale, percep semnul ca pe un simplu element decorativ al ecranului. Aceasta a apreciat că forma reprezentată nu comunică nicio informație privind fabricantul produsului și, prin urmare, a conchis că semnul menționat nu prezintă caracterul distinctiv minim cerut pentru a servi drept marcă comunitară.
Concluziile părților
8 Reclamanta solicită Tribunalului:
– anularea deciziei atacate;
– obligarea OAPI la plata cheltuielilor de judecată efectuate în cadrul prezentei proceduri, precum și a cheltuielilor efectuate în cadrul procedurii căii de atac în fața acestuia.
9 OAPI solicită Tribunalului:
– respingerea acțiunii;
– obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.
În drept
10 În susținerea acțiunii, reclamanta invocă un motiv unic, întemeiat pe încălcarea articolului 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 207/2009.
11 Reclamanta consideră, spre deosebire de camera de recurs, că semnul solicitat nu va fi perceput de publicul relevant ca un element numai decorativ, ci ca un semn original care prezintă un caracter distinctiv minim suficient pentru a îndeplini funcția de marcă.
12 OAPI contestă argumentarea reclamantei.
13 Reclamanta califică semnul solicitat drept „marcă de poziție”. În această privință, trebuie observat că nici Regulamentul nr. 207/2009, nici Regulamentul (CE) nr. 2868/95 al Comisiei din 13 decembrie 1995 de punere în aplicare a Regulamentului nr. 40/94 al Consiliului privind marca comunitară (JO L 303, p. 1, Ediție specială, 17/vol. 1, p. 189) nu menționează „mărcile de poziție” ca o categorie specială de mărci. Cu toate acestea, întrucât articolul 4 din Regulamentul nr. 207/2009 nu conține o listă exhaustivă cu semnele susceptibile să constituie mărci comunitare, această împrejurare este lipsită de relevanță în ceea ce privește caracterul înregistrabil al „mărcilor de poziție”.
14 În plus, rezultă că „mărcile de poziție” se apropie de categoria mărcilor figurative și tridimensionale de vreme ce vizează aplicarea de elemente figurative și tridimensionale pe suprafața unui produs. Reclamanta nu insistă de altfel asupra calificării semnului menționat drept semn figurativ, tridimensional sau de altă natură.
15 Cu toate acestea, calificarea unei „mărci de poziție” ca marcă figurativă sau tridimensională ori ca o categorie specifică de mărci este lipsită de relevanță în cadrul aprecierii caracterului său distinctiv [Hotărârea Tribunalului din 15 iunie 2010, X Technology Swiss/OAPI (Colorarea în portocaliu a vârfului unei șosete), T‑547/08, Rep., p. II‑2409, punctele 19-21].
16 Astfel, în conformitate cu prevederile articolului 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 207/2009, se respinge înregistrarea mărcilor care sunt lipsite de caracter distinctiv.
17 Dintr‑o jurisprudență constantă rezultă că, în sensul acestui articol, caracterul distinctiv al unei mărci înseamnă că această marcă permite să se identifice produsul a cărui înregistrare a fost solicitată ca provenind de la o întreprindere determinată și, prin urmare, să se distingă acel produs de cele ale altor întreprinderi (Hotărârea Curții din 29 aprilie 2004, Procter & Gamble/OAPI, C‑473/01 P și C‑474/01 P, Rec., p. I‑5173, punctul 32, și Hotărârea Curții din 21 octombrie 2004, OAPI/Erpo Möbelwerk, C‑64/02 P, Rec., p. I‑10031, punctul 42).
18 Acest caracter distinctiv trebuie apreciat, pe de o parte, raportat la produsele sau la serviciile a căror înregistrare a fost solicitată și, pe de altă parte, raportat la percepția pe care publicul relevant o are asupra acestora (Hotărârea Curții din 29 aprilie 2004, Procter & Gamble/OAPI, citată la punctul 17 de mai sus, punctul 33, și Hotărârea Curții din 22 iunie 2006, Storck/OAPI, C‑25/05 P, Rec., p. I‑5719, punctul 25).
19 Un caracter distinctiv minim este totuși suficient pentru ca motivul absolut de refuz prevăzut la articolul 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 207/2009 să nu fie aplicabil [Hotărârea Tribunalului din 19 septembrie 2001, Henkel/OAPI (Tabletă rotundă roșu cu alb), T‑337/99, Rec., p. II‑2597, punctul 44, și Hotărârea din 29 septembrie 2009, Smiley Company/OAPI (Reprezentarea unei jumătăți de zâmbet sub formă de smiley), T‑139/08, Rep., p. II‑3535, punctul 16].
20 Or, percepția publicului relevant poate să fie influențată de natura semnului a cărui înregistrare a fost solicitată. Astfel, întrucât consumatorii medii nu au obiceiul să deducă originea comercială a produselor în funcție de semne care se confundă cu aspectul acelorași produse, astfel de semne sunt distinctive în sensul articolului 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 207/2009 numai dacă se diferențiază în mod semnificativ de normele sau de uzanțele sectorului (a se vedea în acest sens Hotărârea Curții din 7 octombrie 2004, Mag Instrument/OAPI, C‑136/02 P, Rec., p. I‑9165, punctele 30 și 31, Hotărârea Curții din 12 ianuarie 2006, Deutsche SiSi‑Werke/OAPI, C‑173/04 P, Rec., p. I‑551, punctele 28 și 31, și Hotărârea Curții din 4 octombrie 2007, Henkel/OAPI, C‑144/06 P, Rep., p. I‑8109, punctele 36 și 37).
21 Elementul determinant pentru aplicabilitatea jurisprudenței citate la punctul 20 de mai sus nu este calificarea semnului vizat ca semn figurativ, tridimensional sau de alt tip, ci faptul că acesta se confundă cu aspectul produsului desemnat. Astfel, acest criteriu a fost aplicat, în afara mărcilor tridimensionale (Hotărârile citate anterior Procter & Gamble/OAPI, punctul 17 de mai sus, Mag Instrument/OAPI, punctul 20 de mai sus, și Deutsche SiSi‑Werke/OAPI, punctul 20 de mai sus), unor mărci figurative care constau într‑o reproducere bidimensională a produsului desemnat (Hotărârile citate anterior Storck/OAPI, punctul 18 de mai sus, și Henkel/OAPI, punctul 20 de mai sus) sau unui semn constituit dintr‑un motiv aplicat pe suprafața produsului (Ordonanța Curții din 28 iunie 2004, Glaverbel/OAPI, C‑445/02 P, Rec., p. I‑6267). De asemenea, jurisprudența consideră că se poate recunoaște un caracter distinctiv intrinsec culorilor și combinațiilor abstracte de culori numai în împrejurări excepționale, dat fiind că acestea se confundă cu aspectul produselor desemnate și că nu sunt utilizate, în principiu, ca mijloace de identificare a originii comerciale (a se vedea prin analogie Hotărârea Curții din 6 mai 2003, Libertel, C‑104/01, Rec., p. I‑3793, punctele 65 și 66, și Hotărârea Curții din 24 iunie 2004, Heidelberger Bauchemie, C‑49/02, Rec., p. I‑6129, punctul 39).
22 În aceste împrejurări, trebuie să se verifice dacă marca solicitată se confundă cu aspectul produsului desemnat sau dacă, dimpotrivă, se diferențiază în mod semnificativ de normele sau de uzanțele sectorului respectiv.
23 Potrivit informațiilor furnizate de reclamantă, în special la punctele 3.2.1 și 3.2.2 din cererea introductivă, marca solicitată urmărește protecția unui semn specific, plasat pe o parte determinată a marginii inferioare a instrumentelor de măsură desemnate, în partea de jos a ecranelor lor electronice. Astfel, chiar dacă este clar că contururile ecranului reprezentate în desenul reprodus la punctul 2 de mai sus nu fac parte din marca solicitată, constituită dintr‑un arc de cerc galben, acesta din urmă nu poate fi disociat de forma unei părți a produselor vizate de cererea de înregistrare a mărcii. După cum precizează în mod corect OAPI, arcul de cerc galben vizat în cererea de înregistrare a mărcii se adaptează la forma fiecărui produs desemnat, subliniindu‑i conturul. Prin urmare, este necesar să se considere că marca solicitată se confundă cu aspectul produsului desemnat și că, în consecință, jurisprudența citată la punctul 20 de mai sus este aplicabilă [a se vedea în acest sens Hotărârea Tribunalului din 14 septembrie 2009, Lange Uhren/OAPI (Câmpuri geometrice pe cadranul unui ceas), T‑152/07, nepublicată în Repertoriu, punctele 79-83]. Reclamanta nu poate, așadar, să reproșeze camerei de recurs că s‑a întemeiat, în decizia atacată, pe aceeași jurisprudență.
24 În speță, reclamanta nu contestă aprecierea camerei de recurs potrivit căreia produsele în cauză sunt produse de natură tehnică speciale și potrivit căreia se adresează unor profesioniști.
25 În schimb, ea contestă aprecierea camerei de recurs potrivit căreia publicul relevant acordă o „atenție de la medie la ridicată” produselor desemnate în cererea de înregistrare a mărcii. În cadrul primului aspect al motivului său, reclamanta susține că gradul de atenție a publicului relevant este foarte ridicat. Ea reproșează camerei de recurs că nu a urmat constatarea examinatorului în această privință, care nu fusese contestată de părți.
26 În această privință, trebuie amintit că, potrivit articolului 64 alineatul (1) din Regulamentul nr. 207/2009, în urma examenului de fond asupra căii de atac, camera de recurs se pronunță asupra acesteia și, astfel, poate exercita competențele organului care a pronunțat decizia atacată. Din această dispoziție rezultă că, în urma introducerii unei căi de atac împotriva unei decizii de respingere a înregistrării de către examinator, camera de recurs poate efectua o nouă examinare completă pe fond a cererii de înregistrare, atât în drept, cât și în fapt, cu alte cuvinte, în acest caz, se poate pronunța ea însăși cu privire la cererea de înregistrare, respingând‑o sau declarând‑o întemeiată, confirmând sau infirmând astfel decizia contestată în fața sa (a se vedea în acest sens Hotărârea Curții din 13 martie 2007, OAPI/Kaul, C‑29/05 P, Rep., p. I‑2213, punctele 56 și 57).
27 Camera de recurs putea astfel să exercite competențele examinatorului și să se statueze asupra căii de atac pronunțându‑se, astfel cum a procedat la punctele 12-14 din decizia atacată, asupra stabilirii publicului relevant și a nivelului său de atenție în privința produselor în discuție. Același lucru este valabil în ceea ce privește aprecierea acesteia cu privire la caracterul distinctiv al mărcii solicitate.
28 La punctul 14 din decizia atacată, camera de recurs a considerat că cererea de înregistrare a mărcii privea în special mașini utilizate în activități industriale cuprinse în clasa 7, aparate, utilizate în special în scopuri științifice, cuprinse în clasa 9, aparate și instrumente medicale cuprinse în clasa 10, precum și aparate și instalații de tratare a apei și pentru tratarea soluțiilor în domeniul farmaceutic, medical și al laboratoarelor și instalații filtrante pentru tehnicile de protecție a mediului, pentru industria alimentară și pentru industria băuturilor cuprinse în clasa 11. Aceasta a apreciat apoi că respectivele produse erau produse tehnice speciale care se adresau profesioniștilor care le acordau o atenție de la medie la ridicată.
29 Camera de recurs nu a săvârșit, așadar, nicio eroare atunci când a constatat, la punctul 15 din decizia atacată, că, în ceea ce privește mărcile care, precum semnul în litigiu, nu sunt independente de aspectul produselor pe care le desemnează, numai o marcă ce se diferențiază în mod semnificativ de normele sau de uzanțele sectorului și, prin aceasta, își îndeplinește funcția esențială de indicare a originii nu este lipsită de caracter distinctiv în sensul articolului 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 207/2009. Prin urmare, camera de recurs a aplicat jurisprudența citată la punctele 20 și 21 de mai sus consumatorilor sectorului specific vizat de marca solicitată, iar nu, după cum pretinde reclamanta, consumatorilor medii în general.
30 Reclamanta nu contestă de altfel aprecierea camerei de recurs, cuprinsă la punctul 17 din decizia atacată, potrivit căreia toate produsele vizate în cererea de înregistrare a mărcii sunt prevăzute cu un ecran electronic. Prin urmare, camera de recurs s‑a întemeiat în mod corect la punctul 18 din decizia atacată pe fapte care rezultau din „experiența generală practică cu ecrane electronice ale aparatelor tehnice, care pot fi cunoscute de orice persoană și sunt de altfel cunoscute, în special, de consumatorii acestor produse”. Trebuie, prin urmare, să se respingă argumentul reclamantei potrivit căruia camera de recurs nu a ținut seama nici de „așteptările sau cunoștințele prealabile”, nici de „uzanțele” publicului relevant.
31 Spre deosebire de ceea ce pretinde reclamanta, camera de recurs era îndreptățită să ia astfel în considerare fapte care pot fi cunoscute de orice persoană sau care pot fi cunoscute din surse general accesibile [Hotărârea Tribunalului din 22 iunie 2004, Ruiz‑Picasso și alții/OAPI – DaimlerChrysler (PICARO), T‑185/02, Rec., p. II‑1739, punctele 28 și 29, și Hotărârea Tribunalului din 13 iunie 2012, XXXLutz Marken/OAPI – Meyer Manufacturing (CIRCON), T‑542/10, nepublicată în Repertoriu, punctul 38].
32 Reclamanta nu reușește să aducă nicio dovadă de natură să repună în discuție aprecierea potrivit căreia profesioniștii care alcătuiesc publicul relevant acordă o atenție de la medie la ridicată produselor în discuție. Astfel, aceasta se limitează să facă trimitere, pe de o parte, la argumentele cuprinse în propriile memorii prezentate în fața organelor OAPI și, pe de altă parte, la anexele A.6-A.14 la cererea introductivă. Anexele menționate cuprind broșuri pentru produse pretins comparabile cu produsele în discuție, dar reclamanta nu precizează în ce mod aceste broșuri pot dovedi că „publicul relevant este constituit, așadar, din specialiști interesați și mai bine informați decât media, care vor remarca și cele mai mici particularități ale prezentării produselor vizate”. Prin urmare, primul aspect invocat de reclamantă în cadrul motivului său unic trebuie înlăturat.
33 Cu titlu suplimentar, trebuie precizat că aceste broșuri, inclusiv cea a reclamantei cuprinsă în anexa A.14, prezintă specificații tehnice ale produselor în discuție, în general sub formă de tabel, ceea ce ar implica faptul că consumatorii ‒ presupunând că nivelul lor de atenție este foarte ridicat, după cum pretinde reclamanta ‒ se bazează, atunci când le cumpără, mai curând pe aceste detalii tehnice decât pe aspectul fizic al produselor menționate.
34 În cadrul celui de al doilea aspect al motivului său, reclamanta contestă aprecierea camerei de recurs referitoare la caracterul distinctiv al mărcii solicitate.
35 Trebuie amintit că, întrucât reclamanta se prevalează de caracterul distinctiv al unei mărci solicitate, în pofida analizei făcute de OAPI, îi revine acesteia obligația de a furniza informații concrete și susținute care să determine faptul că marca solicitată are un caracter distinctiv intrinsec (Hotărârea Curții din 25 octombrie 2007, Develey/OAPI, C‑238/06 P, Rep., p. I‑9375, punctul 50).
36 Din descrierea semnului solicitat, care figurează la punctul 3 de mai sus, reiese că acesta constă într‑un arc de cerc galben deschis în partea de sus și plasat pe un ecran electronic într‑un loc precis. Camera de recurs a apreciat deci în mod corect, fără ca acest lucru să fie contestat de reclamantă, că semnul respectiv nu era independent de aspectul produselor pe care le desemnează.
37 Camera de recurs a considerat că faptul de a plasa un arc de cerc pe marginea exterioară a cadrului unui ecran electronic constituia, din punctul de vedere al consumatorului produselor în discuție, un simplu element decorativ al ecranului. Consumatorul nu ar percepe această decorație deosebit de simplă ca o indicație a originii produselor. Camera de recurs a precizat că, în pofida faptului că consumatorul nu acordă în general nicio atenție sau doar o atenție redusă aspectului estetic al ecranelor, nu ar exista niciun indiciu în sensul că produse destinate unor scopuri industriale nu prezintă în general niciun element estetic.
38 Această analiză a camerei de recurs trebuie confirmată. Este necesar să se precizeze că, chiar dacă aparatele vizate în cererea de înregistrare a mărcii au în general un aspect sobru, ele nu sunt complet lipsite de aspect estetic. Astfel, din cuprinsul anexelor A.6-A.14 la cererea introductivă reiese că nu este neobișnuită includerea unui element de culoare în jurul ecranului acestor aparate, fie pe butoanele de lângă ecran, fie într‑o culoare vie chiar pe cadrul ecranului. În special, unul dintre producători, a cărui broșură figurează în anexa A.12, aplică patru linii curbe de un galben viu care traversează ecranul. Spre deosebire de reclamantă, ceilalți producători ale căror broșuri au fost anexate la cererea introductivă includ denumirea lor aplicată pe produse în zona ecranului. Consumatorul este astfel obișnuit să vadă motive de culoare pe aparate vizate în cererea de înregistrare a mărcii. Acesta le va percepe, așadar, ca pe un element decorativ, iar nu ca pe o indicație a originii comerciale a acestor produse, cu atât mai mult cu cât, în general, producătorii acestora își afișează acolo denumirea pentru a le indica proveniența.
39 Semnul solicitat constituie un motiv simplu. În pofida culorii sale vii, el nu cuprinde niciun element frapant de natură să atragă atenția publicului relevant, chiar dacă acesta din urmă ar trebui să fie considerat ca fiind dotat cu un nivel ridicat de atenție. După cum rezultă din cuprinsul punctului 38 de mai sus și spre deosebire de ceea ce pretinde reclamanta, nu este neobișnuită, în sectorul în discuție, includerea unei astfel de „indicații vizuale” de culoare în jurul ecranului aparatului. În plus, reclamanta nu susține că marca solicitată a vizat o nuanță de galben precisă. Prin urmare, trebuie considerat că marca solicitată nu prezintă niciun caracter unic, original sau neobișnuit.
40 Lipsa de efect din punct de vedere tehnic sau funcțional a plasării semnului solicitat, evidențiată de reclamantă, nu repune în discuție această apreciere. Totuși, pentru a avea caracterul distinctiv minim cerut la articolul 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 207/2009, semnul solicitat trebuie numai să apară publicului relevant ca fiind a priori susceptibil, în sine, să identifice originea produselor sau a serviciilor desemnate în cererea de marcă comunitară, permițându‑i să le distingă, fără nicio posibilitate de confuzie, de cele care au o altă proveniență [Hotărârea Tribunalului din 13 iunie 2007, IVG Immobilien/OAPI (I), T‑441/05, Rep., p. II‑1937, punctul 55]. Această situație nu se regăsește în speță. Semnul solicitat nu cuprinde niciun element caracteristic și nici vreun caracter lipsă ori care să atragă privirea, susceptibil să îi confere un caracter distinctiv minim și să permită consumatorului să îl perceapă altfel decât ca pe un element decorativ obișnuit al afișării produselor aparținând claselor 7 și 9-11.
41 Astfel, simplul fapt că alte mărci, chiar dacă ar fi de asemenea simple, au fost considerate ca având capacitatea de a indica originea produselor desemnate și, prin urmare, ca nefiind lipsite de orice caracter distinctiv nu este concludent pentru a determina dacă marca solicitată posedă de asemenea caracterul distinctiv minim necesar pentru a putea fi înregistrată (a se vedea în acest sens Hotărârea Reprezentarea unei jumătăți de zâmbet sub formă de smiley, punctul 19 de mai sus, punctul 34). Or, este posibil ca o marcă să dobândească un caracter distinctiv prin utilizarea sa în timp, dar reclamanta nu invocă în speță niciun argument pe baza articolului 7 alineatul (3) din Regulamentul nr. 207/2009.
42 Prin urmare, este necesar să se concluzioneze că, atunci când a constatat că, datorită lipsei unei divergențe semnificative în raport cu norma sau cu uzanțele sectorului în discuție, marca solicitată va fi percepută de publicul relevant ca un element decorativ și că aceasta era, în consecință, lipsită de caracter distinctiv în sensul articolului 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 207/2009, camera de recurs nu a săvârșit nicio eroare. Prin urmare, al doilea aspect al motivului unic trebuie respins.
43 Întrucât cele două aspecte ale motivului unic sunt respinse, este necesar să se respingă motivul unic și, prin urmare, acțiunea în întregime.
Cu privire la cheltuielile de judecată
44 Potrivit articolului 87 alineatul (2) din Regulamentul de procedură al Tribunalului, partea care cade în pretenții este obligată, la cerere, la plata cheltuielilor de judecată. Întrucât reclamanta a căzut în pretenții, se impune obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată efectuate de OAPI, conform concluziilor acestuia din urmă.
Pentru aceste motive,
TRIBUNALUL (Camera a șasea)
declară și hotărăște:
1) Respinge acțiunea.
2) Obligă Sartorius Lab Instruments GmbH & Co. KG la plata cheltuielilor de judecată.
Frimodt Nielsen | Dehousse | Collins |
Pronunțată astfel în ședință publică la Luxemburg, la 26 februarie 2014.
Semnături