HOTĂRÂREA TRIBUNALULUI FUNCȚIEI PUBLICE

(Camera a treia)

14 mai 2008

Cauza F‑95/06

Adrien Taruffi

împotriva

Comisiei Comunităților Europene

„Funcție publică – Funcționari – Promovare – Exercițiile de promovare 2004 și 2005 – Reprezentanți ai personalului – Puncte de prioritate”

Obiectul: Acțiune formulată în temeiul articolelor 236 CE și 152 EA, prin care domnul Taruffi solicită, în esență, pe de o parte, anularea deciziilor Comisiei prin care se stabilește numărul total de puncte ale reclamantului și se refuză înscrierea acestuia pe lista funcționarilor promovați la gradul B*10 în cadrul exercițiului de promovare 2004 și, pe de altă parte, anularea deciziei de stabilire a numărului total de puncte ale reclamantului în cadrul exercițiului de promovare 2005

Decizia: Respinge acțiunea. Fiecare parte suportă propriile cheltuieli de judecată.

Sumarul hotărârii

1.      Funcționari – Acțiune – Act care lezează – Sistem de promovare instituit de Comisie – Încheierea exercițiului de promovare printr‑un act care include o decizie de întocmire a listei funcționarilor promovați și o decizie prin care se stabilesc punctele atribuite funcționarilor – Decizii autonome care pot fi supuse unor căi de atac distincte sau unei căi de atac unice

(Statutul funcționarilor, art. 45, 90 și 91)

2.      Funcționari – Promovare – Analiză comparativă a meritelor

[Statutul funcționarilor, art. 25 al doilea paragraf, art. 45 și art. 90 alin. (2)]

3.      Funcționari – Promovare – Putere de apreciere a autorității împuternicite să facă numiri

(Statutul funcționarilor, art. 45)

1.      În cadrul sistemului de promovare instituit printr‑o reglementare internă a Comisiei, întemeiat pe luarea în considerare a meritelor cumulate, reprezentate prin puncte acumulate în ani consecutivi, și în cadrul căruia exercițiul de promovare se încheie printr‑un act de natură complexă, care include două decizii distincte ale autorității împuternicite să facă numiri, prin una dintre ele fiind stabilită lista funcționarilor promovați, iar prin cealaltă fiind stabilit numărul total de puncte ale funcționarilor, pe care se întemeiază prima decizie sus‑menționată, decizia prin care se stabilește numărul total de puncte constituie un act autonom și, în această calitate, aceasta poate face obiectul unei reclamații și, dacă este cazul, al unei acțiuni în justiție în cadrul căilor de atac prevăzute prin statut.

Prin urmare, în cazul în care un funcționar înscris pe lista funcționarilor promovați contestă numărul total de puncte care i‑a fost atribuit de către autoritatea împuternicită să facă numiri și, prin aceasta, soldul punctelor păstrat pentru anii următori, acesta va putea formula o reclamație și, dacă este cazul, o acțiune în justiție numai împotriva actului de atribuire a punctelor, care produce față de acesta efecte juridice obligatorii și definitive.

De asemenea, se poate concepe ca un funcționar care nu a fost promovat și care nu dorește să conteste lipsa promovării sale în exercițiul respectiv, ci numai lipsa acordării unui anumit număr de puncte, care nu îi permit să atingă pragul de promovare, să poată iniția o procedură identică.

Pe de altă parte, un funcționar care nu a fost promovat ca urmare a atribuirii pretins nejustificate a unui număr de puncte insuficient pentru atingerea pragului de promovare va putea formula o acțiune îndreptată atât împotriva deciziei autorității împuternicite să facă numiri prin care se stabilește numărul total de puncte, cât și împotriva celei prin care se stabilește lista funcționarilor promovați.

Deciziile individuale prin care se acordă sau se refuză puncte de prioritate constituie acte pregătitoare, prealabile și necesare în raport cu decizia finală prin care se stabilesc promovările și în raport cu actul separabil și autonom pe care îl presupune această decizie și pe care îl reprezintă stabilirea numărului total de puncte. Aceste decizii nu pot face obiectul unei acțiuni în anulare autonome, însă legalitatea acestora poate fi întotdeauna contestată în cadrul acțiunii îndreptate împotriva deciziei definitive.

În schimb, nu este admisibilă acțiunea prin care funcționarul contestă legalitatea deciziei de stabilire a punctelor sale de merit în cadrul acțiunii îndreptate împotriva deciziei definitive de stabilire a totalului punctelor sale de promovare, dacă nu a formulat o acțiune în instanță împotriva raportului de evoluție a carierei întocmit în privința sa, întrucât punctele de merit sunt calculate în funcție de nota atribuită în raportul menționat.

(a se vedea punctele 59-64)

Trimitere la:

Tribunalul de Primă Instanță: 19 octombrie 2006, Buendía Sierra/Comisia, T‑311/04, Rec., p. II‑4137, punctele 90-93, 96-98 și 106

2.      În cadrul sistemului de promovare instituit în cadrul Comisiei, care prevede emiterea de către comitetul pentru promovare a unui aviz motivat cu ocazia propunerii către autoritatea împuternicită să facă numiri a acordării de puncte de prioritate din apel, lipsa motivării propunerii acestui comitet de refuzare a atribuirii punctelor respective nu încalcă articolul 25 al doilea paragraf din statut întrucât o astfel de propunere nu constituie un act care lezează.

(a se vedea punctele 91-93)

Trimitere la:

Tribunalul de Primă Instanță: Buendía Sierra/Comisia, citată anterior, punctele 143 și 144

3.      În cadrul exercițiului de promovare 2004, autoritatea împuternicită să facă numiri, care dispune de o largă putere de apreciere în materie de promovare, nu avea nicio obligație în sensul acordării către funcționarii ce se află în apropierea pragului de promovare a punctelor care le lipseau pentru ca aceștia să fie promovați anterior intrării în vigoare a noii structuri a carierei instituite prin Regulamentul nr. 723/2004 de modificare a Statutului funcționarilor, precum și a Regimului aplicabil altor agenți.

(a se vedea punctul 114)