Cauza T‑136/14

Tilda Riceland Private Ltd

împotriva

Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI)

„Marcă comunitară – Procedură de opoziție – Cerere de înregistrare a mărcii comunitare figurative BASmALI – Marca anterioară neînregistrată sau semnul anterior BASMATI – Motiv relativ de refuz – Articolul 8 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009”

Sumar – Hotărârea Tribunalului (Camera a șasea) din 30 septembrie 2015

1.      Drept național – Trimitere la drepturile naționale – Dreptul Regatului Unit – Regimul acțiunii în constatarea utilizării abuzive a unei denumiri (action for passing off)

2.      Marcă comunitară – Definiția și dobândirea mărcii comunitare – Motive relative de refuz – Opoziție a titularului unei mărci neînregistrate sau al unui alt semn utilizat în comerț – Utilizarea semnului în comerț – Noțiune

[Regulamentul nr. 207/2009 al Consiliului, art. 8 alin. (4)]

3.      Marcă comunitară – Procedura căii de atac – Acțiune în fața instanței Uniunii – Competența Tribunalului – Controlul legalității deciziilor camerelor de recurs

[Regulamentul nr. 207/2009 al Consiliului, art. 65 alin. (2)]

1.      A se vedea textul deciziei.

(a se vedea punctele 20-22)

2.      În cadrul articolului 8 alineatul (4) din Regulamentul nr. 207/2009 privind marca comunitară, semnul în cauză trebuie să fie utilizat ca element distinctiv, în sensul că trebuie să servească identificării unei activități economice desfășurate de titularul său.

Aceasta nu înseamnă însă că funcția utilizării unui semn, în cadrul articolului 8 alineatul (4) din Regulamentul nr. 207/2009, ar trebui să urmărească exclusiv identificarea originii comerciale a produselor sau serviciilor în cauză.

Astfel, această dispoziție acoperă mărcile neînregistrate și orice „alt semn” utilizat în comerț. În acest cadru și în lipsa unei indicații contrare, funcția utilizării semnului în cauză poate să constea, în funcție de natura semnului respectiv, nu doar în identificarea de către publicul relevant a originii comerciale a produsului în discuție, ci și, în special, în identificarea originii geografice și a calităților specifice intrinseci acestuia sau a caracteristicilor care îi fundamentează reputația. Semnul în cauză, în funcție de natura sa, poate fi, așadar, calificat drept element distinctiv atunci când servește la a identifica produsele sau serviciile unei întreprinderi în raport cu cele ale altei întreprinderi, dar și, în special, atunci când servește la identificarea anumitor produse sau servicii în raport cu alte produse sau servicii similare. O interpretare diferită ar avea ca rezultat excluderea de la beneficiul articolului 8 alineatul (4) din Regulamentul nr. 207/2009 a semnelor care sunt utilizate de mai mulți operatori sau care sunt utilizate în asociere cu mărci, chiar în condițiile în care această dispoziție nu prevede o astfel de excludere.

(a se vedea punctele 27-29)

3.      A se vedea textul deciziei.

(a se vedea punctul 33)