HOTĂRÂREA TRIBUNALULUI (Camera a șasea)
24 septembrie 2019(*)
„Desen sau model industrial comunitar – Procedură de declarare a nulității – Desen sau model industrial comunitar înregistrat care reprezintă un moped – Desen sau model industrial comunitar anterior – Cauză de nulitate – Caracter individual – Impresie globală diferită – Utilizator avizat – Articolul 6 și articolul 25 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 6/2002 – Interpretare conformă a articolului 6 din Regulamentul nr. 6/2002 – Lipsa utilizării unei mărci naționale tridimensionale anterioare neînregistrate în desenul sau modelul industrial înregistrat – Articolul 25 alineatul (1) litera (e) din Regulamentul nr. 6/2002 – Lipsa utilizării neautorizate a unei opere protejate de legislația în domeniul dreptului de autor dintr‑un stat membru în desenul sau modelul industrial înregistrat – Articolul 25 alineatul (1) litera (f) din Regulamentul nr. 6/2002”
În cauza T‑219/18,
Piaggio & C. SpA, cu sediul în Pontedera (Italia), reprezentată de F. Jacobacci, de B. La Tella și de B. Lucchetti, avocați,
reclamantă,
împotriva
Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO), reprezentat de L. Rampini și de J. Crespo Carrillo, în calitate de agenți,
pârât,
cealaltă parte din procedura care s‑a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO, intervenientă la Tribunal, fiind
Zhejiang Zhongneng Industry Group Co. Ltd, cu sediul în Taizhou (China), reprezentată de M. Spolidoro, de M. Gurrado, de S. Verea și de M. Balestriero, avocați,
având ca obiect o acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a treia de recurs a EUIPO din 19 ianuarie 2018 (cauza R 1496/2015‑3) privind o procedură de declarare a nulității între Piaggio & C. și Zhejiang Zhongneng Industry Group,
TRIBUNALUL (Camera a șasea),
compus din domnul G. Berardis, președinte, domnul S. Papasavvas și doamna O. Spineanu‑Matei (raportor), judecători,
grefier: domnul E. Hendrix, administrator,
având în vedere cererea introductivă depusă la grefa Tribunalului la 30 martie 2018,
având în vedere memoriul în răspuns al EUIPO depus la grefa Tribunalului la 9 iulie 2018,
având în vedere memoriul în răspuns depus de intervenientă la grefa Tribunalului la 9 iulie 2018,
în urma ședinței din 27 februarie 2019,
având în vedere Ordonanța din 30 aprilie 2019 prin care s‑a dispus redeschiderea fazei orale a procedurii,
având în vedere întrebarea scrisă adresată de Tribunal părților și răspunsurile la această întrebare depuse la grefa Tribunalului la 16 și la 17 mai 2019,
având în vedere decizia din 20 mai 2019 de închidere a fazei orale a procedurii,
pronunță prezenta
Hotărâre
Istoricul cauzei
1 La 19 noiembrie 2010, intervenienta, Zhejiang Zhongneng Industry Group Co. Ltd, a depus o cerere de înregistrare a unui desen sau model industrial comunitar la Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 6/2002 al Consiliului din 12 decembrie 2001 privind desenele sau modelele industriale comunitare (JO 2002, L 3, p. 1, Ediție specială, 13/vol. 33, p. 70).
2 Desenul sau modelul industrial a cărui înregistrare a fost solicitată este reprezentat după cum urmează în cele șase imagini de mai jos:
3 În conformitate cu articolele 41-43 din Regulamentul nr. 6/2002, intervenienta a invocat, în cererea sa de înregistrare, un drept de prioritate pentru desenul sau modelul industrial contestat, întemeiat pe cererea de înregistrare anterioară a aceluiași desen sau model industrial, depusă la autoritatea chineză competentă, la 13 iulie 2010.
4 Produsele în care va fi încorporat desenul sau modelul industrial contestat fac parte din clasa 12-11 în sensul Aranjamentului de la Locarno privind clasificarea internațională a desenelor și modelelor industriale din 8 octombrie 1968, cu modificările ulterioare, și corespund următoarei descrieri: „Mopede; motociclete”.
5 Cererea de desen sau model industrial a fost publicată în Buletinul desenelor și modelelor industriale comunitare nr. 2010/265 din 23 noiembrie 2010. Desenul sau modelul industrial a fost înregistrat sub numărul 1783655-0002, având ca dată a înregistrării 19 noiembrie 2010 și ca dată de prioritate 13 iulie 2010.
6 La 6 noiembrie 2014, reclamanta, Piaggio & C. SpA, a introdus la EUIPO o cerere de declarare a nulității a desenului sau a modelului industrial contestat în temeiul articolului 52 din Regulamentul nr. 6/2002, pentru produsele menționate la punctul 4 de mai sus.
7 Motivele invocate în susținerea cererii de declarare a nulității erau cele prevăzute la articolul 25 alineatul (1) literele (b), (e) și (f) din Regulamentul nr. 6/2002.
8 În primul rând, în ceea ce privește cauza de nulitate menționată la articolul 25 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 6/2002, reclamanta a arătat, în cererea sa de declarare a nulității, că desenul sau modelul industrial contestat era lipsit de noutate și de caracter individual, în sensul articolelor 5 și 6 din acest regulament. În susținerea declarațiilor sale, reclamanta a ales desenul sau modelul industrial anterior comercializat sub denumirea Vespa LX (denumit în continuare „desenul sau modelul industrial anterior”), a căror divulgare o dovedea prin intermediul imaginilor apărute în revistele specializate Motociclismo din mai 2005, In sella din aprilie 2005 și City‑X din iunie 2009. Aceste imagini și precizările care le însoțeau sunt reproduse în continuare:
9 Potrivit reclamantei, desenul sau modelul industrial contestat era în esență identic cu desenul sau modelul industrial anterior și producea aceeași impresie globală ca acesta din urmă, ceea ce permitea să se excludă noutatea și caracterul său individual, în sensul articolelor 5 și 6 din Regulamentul nr. 6/2002.
10 În al doilea rând, în ceea ce privește cauza de nulitate menționată la articolul 25 alineatul (1) litera (e) din Regulamentul nr. 6/2002, reclamanta a susținut că forma de scuter în care urma să se încorporeze desenul sau modelul industrial anterior era de asemenea protejată de legea italiană ca „marcă de fapt” tridimensională neînregistrată, utilizată în Italia din anul 2005 (denumită în continuare „marca anterioară”). În opinia reclamantei, această marcă a dobândit, prin utilizare, un caracter distinctiv puternic, în măsura în care caracteristicile distinctive ale formei tridimensionale de scuter pe care o protejează au rămas în esență neschimbate de la crearea și de la prima comercializare a scuterului Vespa de către reclamantă, care datează din anii 1945-1946. Potrivit reclamantei, caracteristicile distinctive în discuție sunt următoarele:
– forma de X între carenajul posterior și partea inferioară a șeii, ilustrată în continuare:
– forma de Ω inversat între partea inferioară a șeii și caroseria frontală interioară, ilustrată în continuare:
– forma de săgeată a caroseriei frontale interioare, ilustrată în continuare:
11 Reclamanta a susținut că a furnizat dovada utilizării notorii a mărcii anterioare și a riscului de confuzie cu marca anterioară creat în percepția publicului relevant prin desenul sau modelul industrial contestat.
12 În al treilea rând, în ceea ce privește cauza de nulitate menționată la articolul 25 alineatul (1) litera (f) din Regulamentul nr. 6/2002, reclamanta a susținut că desenul sau modelul industrial anterior era protejat de drepturile de autor italian și francez. Potrivit reclamantei, desenul sau modelul industrial anterior, în calitate de operă de creație intelectuală, a fost utilizat fără drept în desenul sau modelul industrial contestat.
13 Prin decizia din 23 iunie 2015, divizia de anulare a admis că desenul sau modelul industrial contestat era nou, în sensul articolului 25 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 6/2002 coroborat cu articolul 5 din acest regulament. Întemeindu‑se pe desenul sau modelul industrial anterior, aceasta a admis însă cererea de declarare a nulității desenului sau modelului industrial contestat, pentru motivul că era lipsit de caracter individual, în sensul articolului 25 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 6/2002 coroborat cu articolul 6 din același regulament. În măsura în care aceasta a concluzionat că desenul sau modelul industrial contestat era nul ca urmare a nerespectării acestei condiții impuse de Regulamentul nr. 6/2002 în scopul protecției sale, divizia de anulare a considerat că nu era necesar să se examineze celelalte cauze de nulitate invocate de reclamantă, și anume cele prevăzute la articolul 25 alineatul (1) literele (e) și (f) din regulamentul menționat.
14 La 27 iulie 2015, intervenienta a formulat o cale de atac la EUIPO împotriva deciziei diviziei de anulare, în temeiul articolelor 55-60 din Regulamentul nr. 6/2002.
15 Prin decizia din 19 ianuarie 2018 (denumită în continuare „decizia atacată”), Camera a treia de recurs a EUIPO a admis calea de atac a intervenientei, a anulat decizia diviziei de anulare și a respins cererea de declarare a nulității. În esență, mai întâi, aceasta a apreciat că diferențele dintre desenele sau modelele industriale în cauză erau suficiente pentru a exclude considerarea desenului sau modelului industrial contestat ca fiind lipsit de noutate în raport cu desenul sau modelul industrial anterior, potrivit articolului 25 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 6/2002 coroborat cu articolul 5 din acest regulament. În continuare, contrar diviziei de anulare, aceasta a concluzionat că desenul sau modelul industrial contestat nu era lipsit de caracter individual, în sensul articolului 25 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 6/2002 coroborat cu articolul 6 din acest regulament. În această privință, camera de recurs a arătat, pe de o parte, că diferențele dintre desenele sau modelele industriale în cauză erau numeroase și suficient de pronunțate și, pe de altă parte, că desenul sau modelul industrial contestat producea asupra utilizatorului avizat al acestuia o impresie globală diferită de cea generată prin observarea desenului sau modelului industrial anterior. În sfârșit, în exercitarea competențelor diviziei de anulare în temeiul articolului 60 din Regulamentul nr. 6/2002, camera de recurs a statuat cu privire la celelalte două cauze de nulitate invocate de reclamantă în fața diviziei de anulare, și anume cele prevăzute la articolul 25 alineatul (1) literele (e) și (f) din regulamentul menționat. Astfel, pe de o parte, aceasta a concluzionat că marca anterioară nu era utilizată în desenul sau modelul industrial contestat, date fiind, printre altele, diferențele evidente de stil dintre acestea și nivelul de atenție ridicat al publicului relevant al mărcii anterioare, și că, prin urmare, cauza de nulitate prevăzută la articolul 25 alineatul (1) litera (e) din Regulamentul nr. 6/2002 nu avea vocația de a se aplica. Pe de altă parte, în ceea ce privește cauza de nulitate prevăzută la articolul 25 alineatul (1) litera (f) din Regulamentul nr. 6/2002, camera de recurs a considerat că nulitatea desenului sau modelului industrial contestat pentru încălcarea drepturilor de autor italian și francez nu era justificată, în măsura în care desenul sau modelul industrial anterior, în calitate de operă de creație intelectuală, nu era utilizat în desenul sau modelul industrial contestat, estetica lor și impresiile pe care le produceau fiind diferite.
Procedura și concluziile părților
16 Reclamanta solicită Tribunalului:
– anularea deciziei atacate și, în consecință, declararea nulității desenului sau modelului industrial contestat;
– obligarea EUIPO și a intervenientei la plata cheltuielilor de judecată aferente procedurii în fața camerei de recurs, în conformitate cu articolul 190 din Regulamentul de procedură al Tribunalului;
– obligarea EUIPO și a intervenientei la plata tuturor cheltuielilor de judecată aferente prezentei proceduri.
17 EUIPO solicită Tribunalului:
– respingerea acțiunii;
– obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.
18 Intervenienta solicită Tribunalului:
– respingerea acțiunii;
– confirmarea validității desenului sau modelului industrial contestat;
– obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.
În drept
19 Cu titlu introductiv, dat fiind că „confirmarea validității desenului sau modelului industrial contestat” echivalează cu respingerea acțiunii, al doilea capăt de cerere al intervenientei trebuie înțeles ca urmărind în esență respingerea acțiunii [a se vedea prin analogie Hotărârea din 13 decembrie 2016, Apax Partners/EUIPO – Apax Partners Midmarket (APAX), T‑58/16, nepublicată, EU:T:2016:724, punctul 15].
20 În susținerea acțiunii, reclamanta invocă trei motive, întemeiate, primul, pe încălcarea articolului 25 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 6/2002 coroborat cu articolul 6 din regulamentul menționat, al doilea, pe o încălcare a articolului 25 alineatul (1) litera (e) din acest regulament și, al treilea, pe încălcarea articolului 25 alineatul (1) litera (f) din același regulament.
Cu privire la primul motiv, întemeiat pe încălcarea articolului 25 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 6/2002 coroborat cu articolul 6 din același regulament
21 În cadrul primului motiv, reclamanta susține că, la punctele 24-26 din decizia atacată, camera de recurs a considerat în mod eronat că aceasta recunoscuse lipsa unei identități complete între desenele sau modelele industriale în cauză și că diferențele dintre acestea nu puteau fi calificate drept „detalii nesemnificative”.
22 Reclamanta susține de asemenea că camera de recurs a săvârșit erori în interpretarea și în aplicarea principiilor menționate la articolul 6 din Regulamentul nr. 6/2002, în timp ce, având în vedere desenul sau modelul industrial anterior, desenul sau modelul industrial contestat ar fi lipsit de caracter individual în sensul acestei dispoziții.
23 EUIPO și intervenienta contestă ansamblul argumentelor reclamantei.
24 Trebuie amintit că articolul 25 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 6/2002 prevede că un desen sau model industrial comunitar poate fi declarat nul numai dacă nu îndeplinește condițiile stabilite la articolele 4-9 din același regulament.
25 În temeiul articolului 4 alineatul (1) din Regulamentul nr. 6/2002, un desen sau un model industrial este protejat printr‑un desen sau model industrial comunitar numai dacă are caracter individual și de noutate.
26 Potrivit articolului 5 din Regulamentul nr. 6/2002, se consideră că un desen sau model industrial reprezintă o noutate dacă niciun desen sau model identic nu a fost făcut public. Desenele sau modelele sunt considerate identice dacă caracteristicile lor diferă între ele numai la nivelul unor detalii nesemnificative.
27 Cu titlu introductiv, trebuie arătat că constatările cuprinse la punctele 24-26 din decizia atacată au fost formulate de camera de recurs în cadrul examinării pretinsei lipse de noutate a desenului sau modelului industrial contestat, în sensul articolului 25 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 6/2002 coroborat cu articolul 5 din regulamentul menționat. Astfel cum a confirmat în ședință, reclamanta nu invocă, în susținerea acțiunii formulate, nici încălcarea acestor dispoziții, nici o eroare pe care ar fi săvârșit‑o camera de recurs în cadrul aprecierii noutății desenului sau modelului industrial contestat și recunoaște lipsa unei identități între desenele sau modelele industriale în cauză. Prin urmare, reclamanta nu poate să conteste în mod util, în cadrul prezentului motiv, întemeiat în special pe încălcarea articolului 25 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 6/2002 coroborat cu articolul 6 din același regulament, aprecierile camerei de recurs cuprinse la punctele 24-26 din decizia atacată, referitoare la pretinsa lipsă de noutate a desenului sau modelului industrial contestat, în sensul articolului 5 din același regulament.
28 În ceea ce privește aprecierea caracterului individual al desenului sau modelului industrial contestat, în primul rând, trebuie amintit că, potrivit articolului 6 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 6/2002, se consideră că un desen sau un model industrial comunitar înregistrat are caracter individual dacă impresia globală pe care o produce asupra utilizatorului avizat diferă de impresia produsă asupra unui asemenea utilizator de orice alt desen sau model care a fost făcut public înainte de data de depunere a cererii de înregistrare sau, dacă se revendică o prioritate, înainte de data de prioritate.
29 Versiunea în limba italiană a articolului 6 alineatul (1) din Regulamentul nr. 6/2002 adaugă că impresia globală pe care un desen sau model industrial trebuie să o producă pentru ca acesta să fie considerat ca având un caracter individual trebuie să difere „în mod semnificativ” de cea pe care o produce asupra unui utilizator avizat orice alt desen sau model care a fost făcut public.
30 Trebuie arătat că, potrivit unei jurisprudențe constante, necesitatea unei interpretări uniforme a unei dispoziții a dreptului Uniunii Europene impune ca, în caz de divergență între diferitele versiuni lingvistice ale acesteia, dispoziția în cauză să fie interpretată în funcție de contextul și de finalitatea reglementării din care face parte. Interpretarea unei dispoziții a dreptului Uniunii implică, în plus, o comparare a versiunilor sale lingvistice (a se vedea Hotărârea din 23 decembrie 2015, Firma Theodor Pfister, C‑58/15, nepublicată, EU:C:2015:849, punctul 25 și jurisprudența citată).
31 Or, printre actele întocmite în cadrul procesului care a condus la adoptarea Regulamentului nr. 6/2002, prima propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind desenele sau modelele industriale comunitare (JO 1994, C 29, p. 20), prezentată de Comisia Europeană, cuprindea, în toate versiunile sale lingvistice, precizarea „în mod semnificativ” la articolul 6 alineatul (1). În urma avizului Comitetului Economic și Social privind „Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind desenele sau modelele industriale comunitare” (JO 1994, C 388, p. 9), care preciza că expresia „în mod semnificativ” ar fi avut ca efect excluderea de la protecția avută în vedere a numeroase desene și modele industriale, în special a desenelor textile, și care sugera, așadar, omiterea acesteia, precizarea respectivă a fost eliminată din cuprinsul articolului 6 alineatul (1) din Propunerea modificată de regulament (CE) al Consiliului privind desenele sau modelele industriale comunitare (JO 2000, C 248 E, p. 3), prezentată de Comisie, în toate versiunile lingvistice, cu excepția versiunii italiene. Această divergență în formularea articolului 6 alineatul (1) persista, în versiunea italiană, în Propunerea modificată de regulament al Consiliului privind desenele sau modelele industriale comunitare (JO 2001, C 62 E, p. 173), astfel cum a fost în cele din urmă prezentată de Comisie.
32 Pe de altă parte, reiese din examinarea comparativă a diverselor versiuni lingvistice existente ale Regulamentului nr. 6/2002 și în special a articolului 6 alineatul (1) că, cu excepția versiunii italiene, toate versiunile lingvistice ale acestui articol prevăd că se consideră că un desen sau un model industrial comunitar înregistrat are caracter individual dacă impresia globală pe care o produce asupra utilizatorului avizat diferă de impresia produsă asupra unui asemenea utilizator de orice alt desen sau model care a fost făcut public.
33 În aceste împrejurări, Tribunalul consideră că precizarea „în mod semnificativ” prevăzută la articolul 6 alineatul (1) din Regulamentul nr. 6/2002 în doar una dintre versiunile lingvistice ale acestuia din urmă este, în mod evident, un reziduu nefericit rezultat din procesul legislativ prealabil adoptării regulamentului menționat.
34 Articolul 6 alineatul (1) din Regulamentul nr. 6/2002 trebuie, așadar, să fie interpretat și aplicat în conformitate, pe de o parte, cu modul său de redactare, astfel cum a fost amintit la punctul 32 de mai sus, care rezultă din diferitele versiuni lingvistice ale Regulamentului nr. 6/2002 existente în prezent, cu excepția versiunii italiene, și, pe de altă parte, cu interpretarea uniformă și independentă a versiunii lingvistice luate în considerare dată de jurisprudență dispoziției menționate.
35 În acest scop, trebuie amintit că cerința impusă la articolul 6 din Regulamentul nr. 6/2002 depășește limitele celei impuse la articolul 5 din același regulament, în măsura în care o impresie globală diferită asupra utilizatorului avizat în sensul articolului 6 menționat nu se poate întemeia decât pe existența unor diferențe obiective între desenele sau modelele industriale în conflict [Hotărârea din 6 iunie 2013, Kastenholz/OAPI – Qwatchme (Cadrane de ceas), T‑68/11, EU:T:2013:298, punctul 39]. Astfel, trebuie să se aibă în vedere diferențe suficient de pronunțate pentru a crea impresii de ansamblu diferite [a se vedea Hotărârea din 4 iulie 2017, Murphy/EUIPO – Nike Innovate (Brățară de ceas electronic), T‑90/16, nepublicată, EU:T:2017:464, punctul 43 și jurisprudența citată].
36 În al doilea rând, trebuie arătat că considerentul (14) al Regulamentului nr. 6/2002 prevede, printre altele, că evaluarea caracterului individual al unui desen sau al unui model industrial presupune să se stabilească dacă există o diferență clară între impresia globală pe care acesta o produce asupra unui utilizator avizat care îl privește și impresia produsă asupra aceluiași utilizator de totalitatea desenelor sau modelelor deja existente.
37 În această privință, articolul 28 alineatul (1) litera (b) subpunctul (v) din Regulamentul (CE) nr. 2245/2002 al Comisiei din 21 octombrie 2002 privind normele de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 6/2002 (JO 2002, L 341, p. 28, Ediție specială, 13/vol. 39, p. 14) prevede că, în cazul în care cauza de nulitate se întemeiază pe faptul că desenul sau modelul comunitar înregistrat nu îndeplinește condițiile enunțate, printre altele, la articolul 6 din Regulamentul nr. 6/2002, cererea de declarare a nulității trebuie să conțină precizarea și reproducerea desenelor sau modelelor anterioare care ar putea constitui o piedică în declararea caracterului individual al desenului sau modelului comunitar înregistrat, precum și documentele care dovedesc existența respectivelor desene sau modele anterioare.
38 Or, astfel cum a confirmat în ședință, în susținerea prezentului motiv, reclamanta a ales, în raport cu orice anterioritate în cadrul totalității desenelor sau modelelor industriale la care se referă considerentul (14) al Regulamentului nr. 6/2002, desenul sau modelul industrial anterior, în măsura în care acesta reia caracteristicile ilustrate la punctul 10 de mai sus, ale cărui reproduceri care dovedesc existența și divulgarea sa au fost furnizate de aceasta.
39 În al treilea rând, trebuie amintit că articolul 6 alineatul (2) din Regulamentul nr. 6/2002 precizează că, pentru aprecierea caracterului individual al unui desen sau model industrial, trebuie să se ia în considerare gradul de libertate a autorului în elaborarea acestuia.
40 În lumina acestor considerații trebuie să se aprecieze dacă desenul sau modelul industrial contestat este lipsit de caracter individual, în sensul articolului 6 din Regulamentul nr. 6/2002, în raport cu desenul sau modelul industrial anterior.
Cu privire la utilizatorul avizat al desenului sau modelului industrial contestat și la gradul de libertate a autorului
41 În speță, camera de recurs a indicat, mai întâi, la punctele 30-32 din decizia atacată, că sectorul relevant în raport cu care trebuia să fie identificat utilizatorul avizat al desenului sau modelului industrial contestat era cel al „scuterelor”, ca subcategorie a categoriei „Mopede; motociclete”.
42 Contrar celor pretinse de intervenientă, potrivit căreia sectorul relevant ar fi cel al subcategoriei „scuterelor clasice”, trebuie să se confirme că sectorul relevant este cel al „scuterelor”, reținut de camera de recurs și necontestat de reclamantă. Astfel, acesta ține seama de precizarea, astfel cum este cuprinsă în cererea de înregistrare, a produselor „Mopede; motociclete” în care urmează să fie încorporat desenul sau modelul industrial contestat, dar și de desenul sau modelul industrial contestat în sine, în măsura în care permite identificarea „scuterelor” în cadrul categoriei mai largi de produse, indicată la înregistrare, și, prin urmare, determinarea efectivă a utilizatorului avizat și a gradului de libertate a autorului în realizarea desenului sau modelului industrial contestat [a se vedea în acest sens Hotărârea din 18 martie 2010, Grupo Promer Mon Graphic/OAPI – PepsiCo (Reprezentarea unui suport promoțional circular), T‑9/07, EU:T:2010:96, punctul 56].
43 În continuare, camera de recurs a arătat, la punctele 33-35 din decizia atacată, că utilizatorul avizat al desenului sau modelului industrial contestat este persoana care utilizează un scuter pentru propriile deplasări, care cunoaște diferitele desene sau modele industriale de scutere existente în comerț și care are un anumit grad de cunoaștere cu privire la elementele pe care aceste produse le presupun în mod normal. Aceasta a adăugat că, ținând seama de interesul său pentru vehiculele în discuție, persoana respectivă putea fi înțeleasă ca desemnând un utilizator în același timp dotat cu o vigilență specială și deosebit de atent și sensibil la designul și la estetica produselor în cauză.
44 În ceea ce privește gradul de libertate a autorului desenului sau modelului industrial contestat, camera de recurs a arătat, la punctele 36-41 din decizia atacată, că factorii care condiționau, într‑o anumită măsură, libertatea de creație în materie de scutere nu erau tendințele în materie de design, nici eventuala saturare a sectorului, ci erau legate în principal de tipul și de funcția vehiculului, întrucât scuterul trebuia să permită conducătorului să păstreze bustul drept, picioarele îndoite la 90° și tălpile sprijinite cu ușurință pe un suport central. Scuterul trebuia, în plus, să aibă roți cu diametru mic, o caroserie anterioară de protecție și un carenaj care acoperea motorul. Prin urmare, libertatea de creație se putea manifesta în designul caroseriei anterioare, al suportului pentru picioare, al carenajului, al apărătorilor de noroi, al șeii, al roților și în designul și în poziționarea farurilor anterioare și posterioare. Camera de recurs a concluzionat că gradul de libertate a autorului poate fi definit ca fiind cel puțin mediu.
45 Trebuie să se efectueze comparația impresiilor globale produse de desenele sau modelele industriale în cauză pe baza acestor constatări ale camerei de recurs, de altfel necontestate de părți.
Cu privire la compararea impresiilor globale produse de desenele sau modelele industriale în cauză asupra utilizatorului avizat
46 Potrivit jurisprudenței, aprecierea caracterului individual al unui desen sau model industrial trebuie efectuată în raport cu unul sau mai multe desene sau modele industriale concrete, individualizate, determinate și identificate din ansamblul desenelor sau modelelor industriale divulgate anterior publicului. Prin urmare, pentru a se putea considera că un desen sau model industrial prezintă caracter individual, impresia globală pe care acest desen sau model industrial trebuie să o producă asupra utilizatorului avizat trebuie să fie diferită nu de cea produsă asupra unui asemenea utilizator de o combinație de elemente izolate ale mai multor desene sau modele industriale anterioare, ci de cea produsă de unul sau mai multe desene sau modele industriale anterioare, privite individual (a se vedea în acest sens Hotărârea din 19 iunie 2014, Karen Millen Fashions, C‑345/13, EU:C:2014:2013, punctele 25 și 35).
47 Caracterul individual al unui desen sau model industrial rezultă dintr‑o impresie globală de diferență sau de lipsă a unui „déjà‑vu”, din punctul de vedere al utilizatorului avizat, în raport cu orice anterioritate în cadrul totalității desenelor sau modelelor industriale, fără a ține seama de diferențele care rămân insuficient de pronunțate pentru a afecta impresia globală respectivă, deși sunt mai mult decât detalii nesemnificative, dar având în vedere diferențe suficient de pronunțate pentru a crea impresii de ansamblu diferite [a se vedea Hotărârea din 7 noiembrie 2013, Budziewska/OAPI – Puma (Felină în salt), T‑666/11, nepublicată, EU:T:2013:584, punctul 29 și jurisprudența citată].
48 La aprecierea caracterului individual al unui desen sau model industrial în raport cu orice anterioritate în cadrul totalității desenelor sau modelelor industriale, trebuie să se țină cont de natura produsului căruia i se aplică desenul sau modelul industrial sau în care este încorporat și mai ales de sectorul industrial din care face parte [a se vedea considerentul (14) al Regulamentului nr. 6/2002], de gradul de libertate a autorului în elaborarea desenului sau modelului industrial [a se vedea articolul 6 alineatul (2) din Regulamentul nr. 6/2002], de o eventuală saturare a stadiului tehnicii, care, deși nu se poate considera că limitează libertatea autorului, poate fi de natură să facă utilizatorul avizat mai sensibil la diferențele dintre desenele sau modelele comparate, precum și de modul în care produsul în cauză este utilizat, în special în funcție de manipulările pe care le suportă în mod normal cu această ocazie (a se vedea Hotărârea din 7 noiembrie 2013, Felină în salt, T‑666/11, nepublicată, EU:T:2013:584, punctul 31 și jurisprudența citată).
49 În măsura în care reclamanta a ales, în raport cu orice anterioritate în cadrul totalității desenelor sau modelelor industriale, desenul sau modelul industrial anterior, trebuie efectuată o comparație între, pe de o parte, impresia globală produsă de acesta și, pe de altă parte, impresia globală produsă de desenul sau modelul industrial contestat [a se vedea în acest sens Hotărârea din 22 iunie 2010, Shenzhen Taiden/OAPI – Bosch Security Systems (Echipament de comunicare), T‑153/08, EU:T:2010:248, punctele 23 și 24].
50 În primul rând, trebuie să se constate că reclamanta nu poate susține în mod întemeiat că faptul că desenele sau modelele industriale în cauză prezintă mai multe elemente comune și au o formă generală foarte asemănătoare ar permite să se stabilească că desenul sau modelul industrial contestat produce o impresie globală de „déjà‑vu” în raport cu desenul sau modelul industrial anterior.
51 Astfel, după cum a arătat camera de recurs în mod întemeiat, în timp ce desenul sau modelul industrial contestat este dominat de linii în principal unghiulare, desenul sau modelul industrial anterior privilegiază liniile rotunjite. Desenele sau modelele industriale în cauză produc, prin urmare, impresii contrare asupra utilizatorului avizat, căruia trebuie să i se atribuie o atenție și o sensibilitate deosebite, în special în ceea ce privește designul și estetica produselor în cauză.
52 Pe de altă parte, trebuie amintit că nu este exclusă posibilitatea ca, în cadrul comparării desenelor sau modelelor industriale, impresia produsă de fiecare dintre acestea să fie dominată de anumite caracteristici ale produselor sau ale părților produselor în cauză. Cu toate acestea, pentru a determina dacă o anumită caracteristică domină un produs sau o parte a acestuia, este necesar să se evalueze influența mai mult sau mai puțin pronunțată pe care diferitele caracteristici ale produsului sau ale părții în cauză o exercită asupra aspectului acestui produs sau a acestei părți [a se vedea în acest sens Hotărârea din 25 octombrie 2013, Merlin și alții/OAPI – Dusyma (Jocuri), T‑231/10, nepublicată, EU:T:2013:560, punctul 36].
53 Reclamanta invocă anumite caracteristici de formă drept caracteristici distinctive ale desenului sau modelului industrial anterior pe care similitudinile dintre desenele sau modelele industriale în cauză s‑ar întemeia. Este vorba despre forma de X între carenajul posterior și partea inferioară a șeii, despre forma de Ω inversat între partea inferioară a șeii și caroseria frontală interioară și despre forma de săgeată a caroseriei frontale interioare, la care Tribunale di Torino (Tribunalul din Torino, Italia), cu ocazia unui litigiu între intervenientă și reclamantă, ar fi adăugat forma de picătură a caroseriei frontale, prin hotărârea nr. 1900/2017 din 6 aprilie 2017 (denumită în continuare „hotărârea Tribunalului din Torino”), confirmată de Corte d’appello di Torino (Curtea de Apel din Torino, Italia) prin hotărârea nr. 677/2019 din 12 decembrie 2018 (denumită în continuare „hotărârea Curții de Apel din Torino”). Cu toate acestea, trebuie să se arate că reclamanta nu a demonstrat nici că utilizatorul avizat ar recunoaște efectiv că aceste caracteristici dominau aspectul desenului sau modelului industrial anterior, nici că astfel de caracteristici se regăseau și în desenul sau modelul industrial contestat, exercitând o influență asupra aspectului acestuia comparabilă cu cea pe care acestea ar exercita‑o asupra desenului sau modelului industrial anterior.
54 În sfârșit, trebuie să se arate că sunt inoperante argumentele reclamantei potrivit cărora, pe de o parte, elementele comune desenelor sau modelelor industriale în cauză se regăsesc de asemenea în celelalte versiuni ale scuterului Vespa de la crearea și prima sa comercializare de către reclamantă, care datează din anii 1945-1946, și, pe de altă parte, modelul de scuter Vespa S ar încorpora, printre altele, un far pătrat și elemente rectilinii. Astfel, pentru motivele expuse la punctele 38 și 49 de mai sus, aceste argumente nu au nicio relevanță în vederea examinării caracterului individual al desenului sau modelului industrial contestat, care trebuie apreciat exclusiv având în vedere desenul sau modelul industrial anterior, ales de reclamantă, în raport cu orice anterioritate în cadrul totalității desenelor sau modelelor industriale, în susținerea cererii de declarare a nulității.
55 În al doilea rând, în ceea ce privește argumentul reclamantei întemeiat pe faptul că diferențele subliniate de camera de recurs privesc în principal detalii de importanță minoră, trebuie arătat că diferențele sunt nesemnificative în impresia globală produsă de desenele sau modelele industriale în conflict atunci când acestea nu sunt suficient de pronunțate pentru a se realiza o distincție între produsele în cauză în percepția utilizatorului avizat sau o compensare a similitudinilor constatate între aceste desene sau modele industriale [a se vedea în acest sens Hotărârea din 21 noiembrie 2013, El Hogar Perfecto del Siglo XXI/OAPI – Wenf International Advisers (Tirbușon), T‑337/12, EU:T:2013:601, punctele 49-54].
56 Or, reclamanta nu se poate prevala în mod util de faptul că diferențele constatate de camera de recurs ar fi puțin relevante în cadrul unui examen teoretic și cu atât mai puțin decisive în cadrul unei „examinări în viața reală” a desenelor sau modelelor industriale în cauză pentru motivul că, atunci când îl utilizează, utilizatorul avizat ar vizualiza scuterul dintr‑un unghi între 45° și 60°.
57 Astfel, în primul rând, contrar celor pretinse de reclamantă, nu trebuie să se acorde o importanță preponderentă perspectivei adoptate în timpul utilizării produselor în care urmează să fie încorporate desenele sau modelele industriale în cauză pentru evaluarea percepției utilizatorul avizat asupra aspectului desenelor sau modelelor industriale în discuție, în măsura în care acesta își întemeiază alegerea de a cumpăra și decizia de a utiliza produsele în cauză și pe designul acestora [a se vedea în acest sens Hotărârea din 21 mai 2015, Senz Technologies/OAPI – Impliva (Umbrele), T‑22/13 și T‑23/13, EU:T:2015:310, punctul 97 (nepublicată)].
58 În al doilea rând, după o comparație detaliată între vederea din față, cea laterală și cea posterioară a desenelor sau modelelor industriale în cauză, camera de recurs a arătat în mod corect că diferențele care le separă sunt numeroase și semnificative și nu ar scăpa atenției unui utilizator avizat care, astfel cum s‑a constatat la punctul 43 de mai sus, cunoaște diferitele desene sau modele industriale existente în sectorul în cauză, dispune de un anumit grad de cunoaștere cu privire la elementele pe care aceste desene sau modele industriale le presupun în mod normal și, dat fiind interesul său pentru produsele respective, poate fi înțeles ca desemnând un utilizator în același timp dotat cu o vigilență specială și deosebit de atent și sensibil la designul și la estetica produselor în cauză.
59 În al treilea rând, conform jurisprudenței, cu cât este mai limitată libertatea autorului în elaborarea unui desen sau model industrial, cu atât mai mult diferențele nesemnificative dintre desenele sau modelele industriale în conflict sunt suficiente pentru a‑i produce utilizatorului avizat o impresie globală diferită. Invers, cu cât este mai mare libertatea autorului în elaborarea unui desen sau model industrial, cu atât mai puțin diferențe nesemnificative între desenele sau modelele industriale în conflict sunt suficiente pentru a‑i produce utilizatorului avizat o impresie globală diferită [a se vedea în acest sens Hotărârea din 18 iulie 2017, Chanel/EUIPO – Jing Zhou și Golden Rose 999 (Ornament), T‑57/16, EU:T:2017:517, punctul 30]. Cu toate acestea, în speță, diferențele existente între desenele sau modelele industriale în cauză, astfel cum au fost indicate de camera de recurs la punctele 44-47 din decizia atacată și care privesc de asemenea elementele pentru care libertatea autorului se poate manifesta, sunt numeroase și semnificative, astfel încât gradul de libertate a autorului, care a fost definit ca fiind cel puțin mediu, nu poate condiționa concluzia referitoare la impresia globală produsă de fiecare dintre aceste desene sau modele industriale.
60 Astfel, diferențele în ceea ce privește farul, caroseria frontală interioară, elementul central vizibil de pe caroseria frontală, filtrul de aer sau grila de protecție a claxonului, semnalizatoarele și profilul părții inferioare a apărătorii de noroi consolidează aspectul unghiular al desenului sau modelului industrial contestat în raport cu desenul sau modelul industrial anterior, caracterizat printr‑un aspect mai sinuos. De asemenea, forma carenajului posterior ‑ un semicerc într‑o formă fusiformă clară în desenul sau modelul industrial anterior și într‑o formă riguros geometrică în desenul sau modelul industrial contestat ‑ confirmă o astfel de percepție. Pe de altă parte, carenajul, care lasă roata complet descoperită în desenul sau modelul industrial contestat, ceea ce nu este cazul în desenul sau modelul industrial anterior, desenul și poziția farurilor, care sunt, în mare, de aceeași mărime, formează un tot și sunt poziționate pe marginea inferioară a caroseriei în desenul sau modelul industrial contestat, deși au dimensiuni net diferite, sunt separate și plasate în poziții diferite în desenul sau modelul industrial anterior, desenul mânerului pasagerului, vertical în desenul sau modelul industrial contestat și în esență orizontal în desenul sau modelul industrial anterior, sunt de asemenea diferențe semnificative care influențează impresia de ansamblu produsă de fiecare dintre desenele sau modelele industriale în cauză.
61 Rezultă de aici că diferențele pe care le‑a constatat în mod corect camera de recurs între desenele sau modelele industriale în cauză, care privesc și elementele invocate de reclamantă ca fiind caracteristicile distinctive ale desenului sau modelului industrial anterior, pot fi percepute de utilizatorul avizat și influențează impresia globală pe care desenele sau modelele în cauză o suscită asupra acestuia din urmă, indiferent de perspectiva din care utilizatorul avizat va observa desenele sau modelele industriale respective.
62 În al treilea rând, fără a invoca un motiv autonom întemeiat pe un pretins viciu de motivare a deciziei atacate, reclamanta susține că camera de recurs nu a motivat în mod adecvat motivele pentru care s‑ar fi îndepărtat de aprecierile de fapt deja efectuate de divizia de anulare. Acest argument nu poate fi admis. Astfel, camera de recurs, care nu este ținută de aprecierile de fapt realizate de divizia de anulare, a explicat în mod corespunzător cerințelor legale motivele, expuse la punctele 58-61 de mai sus, pentru care ajunsese la concluzii divergente față de cele ale diviziei de anulare, în urma examinării pe fond a căii de atac și în urma unei aprecieri tehnice obiective a diferențelor existente între desenele sau modelele industriale în cauză.
63 Reiese din tot ceea ce precedă că camera de recurs nu a săvârșit o eroare de apreciere atunci când a apreciat, la punctele 49 și 51 din decizia atacată, că desenul sau modelul industrial contestat și desenul sau modelul industrial anterior produceau impresii globale diferite asupra utilizatorului avizat și atunci când a concluzionat că desenul sau modelul industrial contestat nu era lipsit de caracter individual, în sensul articolului 6 din Regulamentul nr. 6/2002, în raport cu desenul sau modelul industrial anterior.
64 Rezultă că primul motiv trebuie să fie respins.
Cu privire la al doilea motiv, întemeiat pe încălcarea articolului 25 alineatul (1) litera (e) din Regulamentul nr. 6/2002
65 În susținerea celui de al doilea motiv, reclamanta invocă nulitatea desenului sau modelului industrial contestat, în temeiul articolului 25 alineatul (1) litera (e) din Regulamentul nr. 6/2002, în măsura în care acesta ar utiliza un semn distinctiv anterior al cărui titular ar fi aceasta.
66 Trebuie amintit că articolul 25 alineatul (1) litera (e) din Regulamentul nr. 6/2002 prevede că un desen sau model industrial comunitar poate fi declarat nul dacă se utilizează un semn distinctiv într‑un desen sau model ulterior și legislația Uniunii sau legislația statului membru în cauză care reglementează respectivul semn îi conferă titularului dreptul de a interzice utilizarea în cauză.
67 Potrivit jurisprudenței, o cerere de declarare a nulității unui desen sau model industrial comunitar, întemeiată pe cauza de nulitate prevăzută la articolul 25 alineatul (1) litera (e) din Regulamentul nr. 6/2002 nu poate fi admisă decât dacă se concluzionează că publicul relevant va considera că, în desenul sau modelul industrial comunitar care face obiectul acestei cereri, se utilizează semnul distinctiv invocat în susținerea cererii de declarare a nulității [Hotărârea din 12 mai 2010, Beifa Group/OAPI – Schwan‑Stabilo Schwanhäußer (Instrument de scris), T‑148/08, EU:T:2010:190, punctul 105]. Examinarea acestei cauze de nulitate trebuie să se întemeieze pe percepția pe care publicul relevant o are asupra semnului distinctiv invocat în susținerea respectivei cauze de nulitate, precum și pe impresia de ansamblu pe care semnul respectiv o produce asupra acestui public (Hotărârea din 12 mai 2010, Instrument de scris, T‑148/08, EU:T:2010:190, punctul 120).
68 Astfel cum reclamanta a confirmat în ședință, semnul invocat de aceasta în susținerea prezentului motiv este marca anterioară, constituită din forma tridimensională de scuter protejată de asemenea prin desenul sau modelul industrial anterior, care ar fi recunoscută și utilizată din anul 2005 în Italia, fără a fi însă înregistrată la data deciziei atacate.
69 În temeiul articolului 2 din Codice della proprietà industriale (Codul proprietății industriale italian), drepturile de proprietate industrială se dobândesc potrivit modalităților prevăzute de lege și semnele distinctive, altele decât marca înregistrată, sunt protejate atunci când sunt îndeplinite condițiile legale prevăzute în acest scop. Potrivit dreptului și jurisprudenței relevante italiene, o marcă națională anterioară neînregistrată este protejată atunci când are aceleași caracteristici de noutate și de originalitate proprii unei mărci înregistrate. În cazul în care a făcut obiectul unei utilizări anterioare notorii, care trebuie înțeleasă drept cunoaștere efectivă de către publicul relevant, marca anterioară în discuție împiedică înregistrarea unui semn ulterior care îi este identic sau similar sau, dacă este cazul, determină nulitatea înregistrării acestuia din urmă.
70 În ceea ce privește critica invocată de reclamantă, bazată pe faptul că camera de recurs și‑a întemeiat decizia pe o interpretare personală a dispozițiilor aplicabile și pe o apreciere subiectivă a probelor pe care le furnizase, trebuie să se arate că acest argument nu poate fi admis. Astfel, camera de recurs a examinat dacă, la data depunerii cererii de înregistrare a desenului sau modelului industrial contestat, marca anterioară era utilizată astfel încât să dobândească o notorietate în rândul publicului italian relevant pentru a fi revendicată în mod valabil, în conformitate cu dreptul și jurisprudența italiene, în scopul aplicării articolului 25 alineatul (1) litera (e) din Regulamentul nr. 6/2002.
71 În cadrul examinării sale, camera de recurs a luat în considerare probele prezentate de reclamantă. Pe de o parte, aceasta a exclus în mod corect relevanța, în primul rând, a datelor referitoare la vânzări și la cotele de piață, precum și a informațiilor privind activitatea publicitară a reclamantei, în măsura în care acestea nu priveau exclusiv marca anterioară, și, în al doilea rând, a certificatelor de vânzări care nu stabileau, în mod suficient de precis, dacă acestea din urmă vizau exclusiv Italia, care era teritoriul pe care se considera că era protejată marca anterioară.
72 Pe de altă parte, camera de recurs a examinat sondajul de opinie realizat de reclamantă ca dovadă a împrejurării că marca anterioară se bucura de o cunoaștere efectivă de către publicul italian relevant și că în special forma tridimensională de scuter pe care o proteja îi era atribuită reclamantei și dobândise un caracter distinctiv prin utilizare.
73 În ceea ce privește motivul invocat de intervenientă, întemeiat pe faptul că marca anterioară nu ar putea fi revendicată în mod valabil de reclamantă în scopul aplicării articolului 25 alineatul (1) litera (e) din Regulamentul nr. 6/2002, trebuie să se arate că hotărârea Tribunalului din Torino, confirmată de hotărârea Curții de Apel din Torino, a admis existența și validitatea mărcii anterioare. Cu toate acestea, o astfel de constatare nu este încă definitivă, așa cum arată intervenienta în răspunsurile sale din 16 mai 2019 la întrebarea adresată de Tribunal.
74 Prin urmare, independent de aspectul dacă marca anterioară poate fi revendicată în mod valabil, în temeiul dreptului italian, în scopul aplicării articolului 25 alineatul (1) litera (e) din Regulamentul nr. 6/2002, trebuie să se examineze dacă camera de recurs a respins în mod întemeiat cererea de declarare a nulității desenului sau modelului industrial contestat în temeiul acestei dispoziții, după ce a considerat că marca anterioară nu era utilizată în desenul sau modelul industrial contestat și că nu exista un risc de confuzie, în percepția publicului relevant, între marca anterioară și desenul sau modelul industrial contestat.
Cu privire la publicul relevant
75 În cadrul analizei conflictului dintre desenul sau modelul industrial contestat și marca anterioară, trebuie să fie luat în considerare consumatorul mediu, care este consumatorul prezumat a fi normal informat și suficient de atent și de avizat, care face parte din publicul relevant interesat de produsele vizate de marca anterioară, și anume „scuterele” ca o subcategorie a categoriei „Mopede; motociclete”, astfel cum reiese din decizia atacată și din confirmările obținute de la părți în ședință.
76 Trebuie de asemenea să se țină seama de faptul că nivelul de atenție al consumatorului mediu poate varia în funcție de categoria de produse în cauză (Hotărârea din 22 iunie 1999, Lloyd Schuhfabrik Meyer, C‑342/97, EU:C:1999:323, punctul 26).
77 În speță, în măsura în care scuterele sunt bunuri durabile relativ costisitoare, consumatorul mediu va da dovadă de un nivel de atenție ridicat, astfel cum a constatat camera de recurs la punctul 75 din decizia atacată.
78 Rezultă că aspectul dacă marca anterioară este utilizată în desenul sau modelul industrial contestat și dacă există un risc de confuzie în percepția publicului relevant trebuie examinat în raport cu consumatorul mediu, astfel cum este definit la punctele 75 și 77 de mai sus, care își va efectua alegerea de cumpărare și pe baza unor considerații estetice.
Cu privire la utilizarea mărcii anterioare în desenul sau modelul industrial contestat și la existența unui risc de confuzie în percepția publicului relevant
79 În primul rând, în măsura în care, astfel cum s‑a amintit la punctul 68 de mai sus, reclamanta a limitat la marca anterioară dreptul în temeiul căruia a solicitat declararea nulității desenului sau modelului industrial contestat, în conformitate cu articolul 25 alineatul (1) litera (e) din Regulamentul nr. 6/2002, eventuala prezență, în scuterele Vespa anterioare anului 2005, a unor elemente comune cu marca anterioară nu este relevantă în scopul aprecierii utilizării acesteia în desenul sau modelul industrial contestat, în conformitate cu articolul 25 alineatul (1) litera (e) din Regulamentul nr. 6/2002, astfel cum a arătat în mod corect camera de recurs.
80 În al doilea rând, în ceea ce privește elementele invocate de reclamantă ca fiind caracteristicile distinctive ale formei tridimensionale de scuter protejate de marca anterioară, care ar fi fost reproduse fără drept în desenul sau modelul industrial contestat, și anume forma de X între carenajul posterior și partea inferioară a șeii, forma de Ω inversat între partea inferioară a șeii și caroseria frontală interioară și formă de săgeată a caroseriei frontale, la care hotărârea Tribunalului din Torino a adăugat forma de picătură a caroseriei frontale, trebuie arătat că aprecierea eventualei utilizări a acestor caracteristici în desenul sau modelul industrial contestat implică o comparație între forma protejată de acesta din urmă și cea a mărcii anterioare.
81 Or, astfel cum a arătat camera de recurs la punctele 84-86 din decizia atacată, examinând forma tridimensională de scuter protejată de marca anterioară și cea a desenului sau modelului industrial contestat, consumatorul mediu, care nu este un expert dotat cu competențe tehnice aprofundate, nu va reuși să identifice în mod spontan forma de X între carenajul posterior și partea inferioară a șeii sau forma de Ω inversat între partea inferioară a șeii și caroseria frontală interioară, nici nu va observa în mod automat forma de săgeată a caroseriei frontale, chiar dacă dă dovadă de un nivel de atenție ridicat. În ceea ce privește carena frontală, acesta va remarca mai degrabă diferența dintre forma rotunjită a carenei frontale a mărcii anterioare și forma mai ascuțită a celei din desenul sau modelul industrial contestat.
82 La un nivel mai general, independent de aspectul dacă publicul relevant va face distincție între elementele invocate de reclamantă, astfel cum au fost menționate la punctul 81 de mai sus, ca fiind caracteristici distinctive ale mărcii anterioare, consumatorul mediu, care dă dovadă de un nivel de atenție ridicat, va percepe stilul, liniile și aspectul care caracterizează forma tridimensională de scuter protejată de marca anterioară ca fiind diferite, pe plan vizual, de cele ale desenului sau modelului industrial contestat.
83 Prin urmare, trebuie confirmată constatarea camerei de recurs potrivit căreia există diferențe între aspectul formelor mărcii anterioare și cele ale desenului sau modelului industrial contestat. Aceste diferențe privesc de asemenea elementele invocate de reclamantă ca fiind caracteristicile distinctive ale mărcii anterioare.
84 Pentru a compensa asemenea diferențe vizuale, reclamanta nu se poate prevala în mod util nici de identitatea produselor vizate de marca anterioară și de desenul sau modelul industrial contestat, nici de utilizarea notorie pe piața italiană a formei tridimensionale de scuter protejate prin marca anterioară pentru produsele respective, astfel cum a fost atestată aceasta de sondajul de opinie prezentat de reclamantă.
85 Astfel, după cum a arătat camera de recurs la punctul 87 din decizia atacată, contrar celor afirmate de reclamantă, informațiile conținute în respectivul sondaj de opinie nu permit să se știe dacă publicul relevant asociază în mod concret forma tridimensională de scuter protejată de marca anterioară cu desenul sau modelul industrial contestat și, în acest mod, să se dovedească utilizarea mărcii anterioare în desenul sau modelul industrial contestat.
86 În al treilea rând, trebuie arătat că articolul 25 alineatul (1) litera (e) din Regulamentul nr. 6/2002 își găsește aplicarea în cazul în care se utilizează nu numai un semn identic cu cel invocat în susținerea cererii de declarare a nulității, ci și un semn similar [Hotărârea din 12 mai 2010, Instrument de scris, T‑148/08, EU:T:2010:190, punctul 52, și Hotărârea din 9 septembrie 2015, Dairek Attoumi/OAPI – Diesel (DIESEL), T‑278/14, nepublicată, EU:T:2015:606, punctul 85], dacă poate fi stabilit un risc de confuzie în percepția publicului relevant între semnele respective (Hotărârea din 12 mai 2010, Instrument de scris, T‑148/08, EU:T:2010:190, punctul 54).
87 Potrivit unei jurisprudențe constante, constituie risc de confuzie riscul ca publicul să creadă că produsele sau serviciile în cauză provin de la aceeași întreprindere sau de la întreprinderi legate din punct de vedere economic. Potrivit aceleiași jurisprudențe, riscul de confuzie trebuie apreciat în mod global, în funcție de percepția pe care o are publicul relevant asupra semnelor și a produselor sau a serviciilor în discuție, și ținând seama de toți factorii pertinenți din cauză, în special de interdependența dintre similitudinea semnelor și cea a produselor sau a serviciilor desemnate [a se vedea Hotărârea din 25 aprilie 2013, Chen/OAPI – AM Denmark (Dispozitiv de curățare), T‑55/12, nepublicată, EU:T:2013:219, punctul 44 și jurisprudența citată].
88 Cu toate acestea, în ipoteza în care s‑ar concluziona că publicul relevant nu va percepe că în desenul sau modelul industrial comunitar la care se referă cererea de declarare a nulității se utilizează semnul distinctiv invocat în susținerea acestei cereri, se poate exclude, evident, orice risc de confuzie (Hotărârea din 12 mai 2010, Instrument de scris, T‑148/08, EU:T:2010:190, punctul 106).
89 În hotărârea Tribunalului din Torino, instanța națională a concluzionat că desenul sau modelul industrial contestat prezenta diferențe estetice semnificative în raport cu marca anterioară care priveau de asemenea caracteristicile distinctive ale acesteia din urmă și care erau susceptibile să excludă orice risc de confuzie în percepția publicului relevant, astfel încât critica prin care se invoca o contrafacere a mărcii anterioare prin desenul sau modelul industrial contestat trebuia să fie înlăturată. Aceste concluzii cuprinse în hotărârea Tribunalului din Torino nu au fost contestate de reclamantă și de intervenientă și, prin urmare, au dobândit autoritate de lucru judecat, astfel cum a arătat hotărârea Curții de Apel din Torino și cum au confirmat părțile în răspunsurile lor din 16 și 17 mai 2019 la întrebarea adresată de Tribunal.
90 Rezultă din tot ceea ce precedă că, date fiind, pe de o parte, impresia vizuală de ansamblu produsă de marca anterioară, care este diferită de cea creată de desenul sau modelul industrial contestat, și, pe de altă parte, importanța pe care o are estetica în alegerea pe care o efectuează, consumatorul mediu, care dă dovadă de un nivel de atenție ridicat, va exclude ca marca anterioară să fie utilizată în desenul sau modelul industrial contestat, în pofida identității produselor în cauză.
91 Prin urmare, camera de recurs nu a săvârșit o eroare de apreciere atunci când a considerat, la punctele 73 și 88 din decizia atacată, că nu exista niciun risc de confuzie în percepția publicului relevant, care include riscul de asociere, în scopul aplicării articolului 25 alineatul (1) litera (e) din Regulamentul nr. 6/2002.
92 Rezultă că al doilea motiv trebuie să fie respins.
Cu privire la al treilea motiv, întemeiat pe încălcarea articolului 25 alineatul (1) litera (f) din Regulamentul nr. 6/2002
93 În cadrul celui de al treilea motiv, reclamanta susține în esență că nulitatea desenului sau modelului industrial contestat ar trebui să fie pronunțată și în temeiul articolului 25 alineatul (1) litera (f) din Regulamentul nr. 6/2002, în aplicarea legislației și a principiilor drepturilor de autor italian și francez.
94 În ceea ce privește pretinsa utilizare a unei opere de creație intelectuală protejate prin dreptul de autor italian, și anume legge n. 633 – Protezione del diritto d’autore e di altri diritti connessi al suo esercizio (Legea nr. 633 privind protecția dreptului de autor și a altor drepturi conexe exercitării acestuia) din 22 aprilie 1941 (GURI nr. 166 din 16 iulie 1941), cu modificările ulterioare, reclamanta a făcut referire, în cererea introductivă, la „forma de Vespa” sau la „Vespa”. Reclamanta susține că nucleul artistic și creativ al „Vespa”, constituit din caracteristicile de formă amintite la punctele 10 și 53 de mai sus, datează din anii 1945 și 1946 și că nucleul creativ este protejat de dreptul de autor italian, fără să poată fi realizate distincții între diferitele modele de mopede Vespa, după cum ar fi admis hotărârea Tribunalul din Torino. Astfel, datorită acestor caracteristici, rămase în esență neschimbate de la crearea și de la prima comercializare de către reclamantă a primului model, Vespa ar fi devenit un element de referință, simbol al obiceiurilor și al designului artistic italian. În ședință, reclamanta a precizat că desenul sau modelul industrial anterior cuprinde nucleul artistic și creativ al mopedului Vespa original, și anume caracteristicile de formă menționate mai sus.
95 În ceea ce privește pretinsa utilizare a unei opere de creație intelectuală protejate prin dreptul de autor francez, reclamanta face referire la hotărârea din 7 februarie 2013 a Tribunalului de Mare Instanță din Paris (Franța), care ar fi admis de asemenea că „Vespa”, în special cea care corespunde desenului sau modelului industrial anterior, îndeplinea condițiile pentru a fi protejată de dreptul de autor francez, în temeiul articolului L 111‑1 din code de la propriété intellectuelle (Codul de proprietate intelectuală francez), datorită aspectului său global specific și formei sale particulare, cu un „caracter rotunjit, feminin și «vintage»”, care purtau amprenta alegerilor estetice și a personalității autorului său.
96 EUIPO și intervenienta contestă ansamblul argumentelor reclamantei.
97 Mai întâi, trebuie amintit că, potrivit articolului 25 alineatul (1) litera (f) din Regulamentul nr. 6/2002, un desen sau un model industrial comunitar poate fi declarat nul dacă acesta constituie o utilizare neautorizată a unei opere protejate de legislația în domeniul dreptului de autor dintr‑un stat membru. Astfel, această protecție poate fi invocată de titularul dreptului de autor atunci când, în conformitate cu dreptul statului membru care îi conferă protecția, poate să interzică respectiva utilizare a desenului sau modelului industrial în discuție (a se vedea în acest sens Hotărârea din 6 iunie 2013, Cadrane de ceas, T‑68/11, EU:T:2013:298, punctul 79).
98 În continuare, potrivit jurisprudenței, reclamantul care invocă cauza de nulitate menționată la articolul 25 alineatul (1) litera (f) din Regulamentul nr. 6/2002 trebuie să furnizeze elementele de natură să demonstreze că desenul sau modelul industrial contestat constituie o utilizare neautorizată a unei opere protejate de legislația în domeniul dreptului de autor din statul membru în cauză (Ordonanța din 17 iulie 2014, Kastenholz/OAPI, C‑435/13 P, nepublicată, EU:C:2014:2124, punctul 55).
99 În sfârșit, din coroborarea articolului 25 alineatul (1) litera (f) și alineatul (3) din Regulamentul nr. 6/2002 cu articolul 28 alineatul (1) litera (b) subpunctul (iii) din Regulamentul nr. 2245/2002 rezultă, în primul rând, că un desen sau model industrial comunitar este declarat nul dacă constituie o utilizare neautorizată a unei opere protejate de legislația în domeniul dreptului de autor dintr‑un stat membru, în al doilea rând, că această nulitate nu poate fi solicitată decât de titularul dreptului de autor și, în al treilea rând, că această cerere trebuie să cuprindă reproducerea și precizări cu privire la opera protejată pe care se întemeiază, precum și elemente care să demonstreze că partea care a formulat cererea de declarare a nulității este titularul dreptului de autor [Hotărârea din 23 octombrie 2013, Viejo Valle/OAPI – Établissements Coquet (Ceașcă și farfuriuță cu striații), T‑566/11 și T‑567/11, EU:T:2013:549, punctul 47].
100 În primul rând, trebuie să se identifice opera pe care reclamanta o invocă în scopul aplicării articolului 25 alineatul (1) litera (f) din Regulamentul nr. 6/2002, care, deși protejată de drepturile de autor italian și francez, ar fi utilizată fără drept în desenul sau modelul industrial contestat.
101 În această privință, pe de o parte, camera de recurs a constatat, la punctul 99 din decizia atacată, că singura operă, identificată de reclamantă cu precizia necesară, în scopul aplicării articolului 25 alineatul (1) litera (f) din Regulamentul nr. 6/2002, era cea care corespunde desenului sau modelului industrial anterior, în măsura în care opera pentru care era posibil să se invoce cauza de nulitate menționată la articolul 25 alineatul (1) litera (f) din Regulamentul nr. 6/2002 nu putea să fie o acumulare de versiuni stilizate ale unui produs de‑a lungul mai multor decenii. Pe de altă parte, camera de recurs a atribuit operei o creativitate și o valoare artistică, corespunzând desenului sau modelului industrial anterior, pe baza concluziilor din hotărârea Tribunalului din Torino, care făcea trimitere la hotărârea Tribunalului de Mare Instanță din Paris din 7 februarie 2013. Aceste hotărâri ar fi recunoscut caracterul de operă protejată, în temeiul drepturilor de autor italian și francez, al modelului de scuter care corespunde desenului sau modelului industrial anterior.
102 Aceste constatări trebuie validate, în măsura în care reiau principiul conform căruia dreptul de autor protejează exprimarea ideilor, iar nu ideile în sine. Astfel, desenul sau modelul industrial anterior cuprinde nucleul mopedului „Vespa” original, și anume caracteristicile de formă amintite la punctele 10 și 53 de mai sus, și în calitate de expresie concretă a acestui nucleu artistic și creativ poate fi protejat acesta în temeiul dreptului de autor italian. De asemenea, desenul sau modelul industrial anterior are un aspect global specific și o formă particulară, cu un „caracter rotunjit, feminin și «vintage»”, care sunt susceptibile de a fi protejate în temeiul dreptului de autor francez.
103 În al doilea rând, trebuie să se verifice dacă există o „utilizare neautorizată” a desenului sau modelului industrial anterior, ca operă protejată prin drepturile de autor italian și francez, în desenul sau modelul industrial contestat, în sensul articolului 25 alineatul (1) litera (f) din Regulamentul nr. 6/2002.
104 Or, în temeiul dreptului de autor italian, utilizarea nucleului artistic și creativ constituit din caracteristicile de formă amintite la punctele 10 și 53 de mai sus nu poate fi identificată în desenul sau modelul industrial contestat. Astfel, între carenajul posterior și partea inferioară a șeii, precum și între partea inferioară a șeii și caroseria frontală interioară desenul sau modelul industrial contestat prezintă mai degrabă linii cu aspect unghiular. Caroseria sa frontală interioară ascuțită până la apărătoarea de noroi reprezintă mai degrabă o „cravată” decât o săgeată. În ceea ce privește caroseria, forma celei din desenul sau modelul industrial contestat nu este ascuțită, spre deosebire de forma de picătură a caroseriei din desenul sau modelul industrial anterior.
105 Aspectul global specific și forma particulară, cu un „caracter rotunjit, feminin și «vintage»”, ale desenului sau modelului industrial anterior nu se pot regăsi nici în desenul sau modelul industrial contestat, caracterizat prin linii drepte și unghiuri, astfel încât impresiile create de opera care corespunde desenului sau modelului industrial anterior și de desenul sau modelul industrial contestat sunt diferite, după cum a arătat camera de recurs la punctul 114 din decizia atacată.
106 Rezultă din ansamblul considerațiilor care precedă că camera de recurs nu a săvârșit o eroare de apreciere atunci când a considerat, la punctul 115 din decizia atacată, pe baza elementelor de care dispunea, că modelul de scuter, care corespunde desenului sau modelului industrial anterior, protejat de drepturile de autor italian și francez, nu făcea obiectul unei utilizări neautorizate în desenul sau modelul industrial contestat.
107 Rezultă că al treilea motiv trebuie să fie respins.
108 Întrucât reclamanta a căzut în pretenții cu privire la toate motivele invocate, prezenta acțiune trebuie respinsă.
Cu privire la cheltuielile de judecată
109 Potrivit articolului 134 alineatul (1) din Regulamentul de procedură, partea care cade în pretenții este obligată, la cerere, la plata cheltuielilor de judecată.
110 Întrucât reclamanta a căzut în pretenții, se impune obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată, conform concluziilor EUIPO și ale intervenientei.
Pentru aceste motive,
TRIBUNALUL (Camera a șasea)
declară și hotărăște:
1) Respinge acțiunea.
2) Obligă Piaggio & C. SpA la plata cheltuielilor de judecată.
Berardis | Papasavvas | Spineanu‑Matei |
Pronunțată astfel în ședință publică la Luxemburg, la 24 septembrie 2019.
Semnături